CUPRINS

PRINCIPALII AGENTI AI SISTEMELOR DE ACTIUNI POLITICE CONTEMPORANE
poporul, erau dimpotrivă părŃi infime ale acestuia. Eroarea cea mai mare în
plan conceptual a discursului tradiŃional despre raporturile elită - mase constă
în extrapolarea însuşirilor grupului adunat în jurul unei personalităŃi şi
atribuirea lor celor absenŃi care, de regulă, au compus o imensă majoritate.
Este adevărat că şi în zilele noastre şefii de state, şefii de guverne etc. au
parte de străzi pline, dar aici vin să aplaude sau să conteste un număr relativ
mic de cetăŃeni din totalul populaŃiei. De aceea, atât liderii, cât şi doctrinarii
partidelor politice sau comentatorii politici sunt prudenŃi când operează cu
categoria de mase populare.
Pe fondul ridicării gradului general de cunoaştere, a dezvoltării culturii
politice în special, masele populare în marea lor parte se exprimă prin
intermediul instrumentelor societăŃii civile care-i include pe toŃi indivizii în
calitatea lor de cetăŃeni, organizaŃiile şi agenŃii economici, organizaŃiile socioprofesionale,
de creaŃie, de comunicare în masă, neangajate politic. Toate
acestea desfăşoară, iniŃiază noi activităŃi, respectând legile, regulile, urmând
să-şi satisfacă nevoile şi aspiraŃiile, să-şi realizeze drepturile şi obligaŃiile fără
a accepta îngrădiri, intervenŃii – altele decât cele consacrate în legi, din partea
societăŃii politice.
Datorită dezvoltării culturii politice a participării democratice, a
civismului, instituŃiile şi organizaŃiile societăŃii civile au crescut într-un ritm
exponenŃial în acest secol, facilitând o satisfacere ordonată, raŃionalizată a
nevoilor, garantând drepturile şi libertăŃile oamenilor, ale agenŃilor acŃiunilor
sociale dar şi îndeplinirea obligaŃiilor legale. Cultura politică a cetăŃenilor a
devenit un factor esenŃial al participării directe la treburile obşteşti, a unui
număr tot mai mare de oameni, o premisă a creşterii gradului de
responsabilitate pentru destinele colectivităŃii în întregul ei, a produs motivaŃia
pentru tot mai mulŃi cetăŃeni de a participa la activităŃi în cadrul societăŃii
politice, exprimând opŃiuni politice, sau pentru a participa la acŃiunile
organizaŃiilor specializate în controlul civic al puterii. În acest fel societatea
civilă produce mijloace tot mai eficiente care au menirea de a limita
eventualele tendinŃe ale puterii politice de a-şi subordona societatea civilă, aşa
cum se întâmplă în regiunile totalitare. Toate aceste instituŃii, organizaŃii
alcătuiesc puterea civilă, care se exprimă în cadrul curentelor de opinie
publică, în campaniile electorale, cu ocazia referendumului etc. În astfel
de sensuri masele populare reprezintă un agent politic.
Mergând însă mai în concret, voinŃa populară este divizată în toate
societăŃile democratice, rezultând grupuri de interese, asociaŃii, mişcări,
organizaŃii concurente. Pentru a-i satisface trebuinŃele şi aspiraŃiile specifice,
calea potrivită o constituie nu conflictele, tensiunile, ci negocierile,
compromisurile, medierile, toleranŃa, dialogul. În aceste competiŃii se
formează personalităŃi ale societăŃii civile, care pentru a-şi duce până la capăt
acŃiunile iniŃiate, se vor vedea puse în situaŃia să intre în raporturi cu cei care
deŃin puterea politică. Prin urmare, între societatea civilă şi societatea
politică, între guvernanŃi şi guvernaŃi funcŃionează raporturi complexe de
interdependenŃă, de comunicare, de transfer de interese prin care societatea
politică este solicitată să dea răspunsurile adecvate, să presteze serviciile
219