CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
că "În anumite locuri din lume există încă gloate şi turme, dar nu la noi, o, fraŃii
mei. La noi nu-s decât Statele. Statul? Ce-nseamnă el? Hai, deschideŃi-vă
urechile, căci vreau să vă vorbesc despre cum mor popoarele. Statul este cel
mai nesimŃitor dintre nesimŃitorii monştri. NesimŃitor, chiar şi când minte şi iată
ce minciună îi scapă din gură: "Eu statul, eu sunt poporul". Minciună! Statul
este un dresor al turmelor. Indiferent dacă este autoritar sau liberal -
democratic, statul îşi conservă natura - aceea de administrator al unor mase
degradate, desăvârşind în forme moderne o operă de domesticire a mulŃimilor
începută cu secole în urmă de creştinism, dispunând de o putere care
nivelează şi abrutizează. Oriunde în lume politica se reduce la un ansamblu
de manipulări; ea girează societatea existentă reuşind să anihileze forŃele
creatoare, să raŃionalizeze viaŃa, să egalizeze oamenii după un model unic, să
instaleze libertăŃi pur formale, aparente - de a alege între scopuri şi obiecte
interşanjabile. Acestea sunt valabile atât pentru democraŃie, cât şi pentru
dictatură. Socialismul, de pildă, ca moştenitor al despotismului, urmăreşte o
plenitudine a forŃelor statului, conducând la aneantizarea voinŃei individului.
Dintr-o altă parte, emană demersuri teoretice, justificări şi încercări de
a construi noi paradigme referitoare la caracterul ineluctabil al statului ca
garant al drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale cetăŃeanului, ca expresie a
voinŃei şi sufletului naŃional, ca o şansă a emancipării universale şi a păcii
internaŃionale, ca principal mijloc de raŃionalizare a devenirii societăŃii şi ca
instrument de dezvoltare a tehnostructurilor şi infosferei. AderenŃii la această
orientare se opresc mai puŃin asupra preŃului care trebuie plătit de cetăŃean
pentru ca statul să-şi poată exercita efectiv o astfel de menire, asupra
volumului de renunŃări şi de sacrificii acceptabile.
Se ridică atunci probleme majore printre care: pe cine să credem? Să
fie statul o maşină de domesticire a mulŃimilor şi de raŃionalizare a acŃiunii
sociale? Să fie un Leviathan care asigură sub protecŃia sa şi a legilor fuziunea
tuturor cetăŃenilor în sânul naŃiunii? Să fie un laborator de cercetare, căutări şi
de creaŃie a civilizaŃiei de mâine? Să fie un garant al drepturilor omului şi ale
cetăŃeanului? Sau nu sunt puse bine astfel de întrebări... Şi iarăşi trebuie să
ne întoarcem la întrebarea iniŃială "Ce este politica? "
D. ELITELE, LIDERII, MASELE POPULARE – AGENłI AI PRACTICII
POLITICE
Toate societăŃile contemporane ne oferă fapte reale, oricând
constatabile, în privinŃa raporturilor dintre cei care conduc şi cei conduşi, dintre
guvernanŃi şi guvernaŃi, dintre cei care exercită puterea şi cei care i se supun,
dintre cei care decid şi cei care execută, cei care controlează şi cei controlaŃi.
De asemenea, în cadrul marilor diviziuni ale muncii sociale (agricultură,
industrie, servicii, administraŃie, armată, învăŃământ, religie, etc.) status-urile
sunt dispuse ierarhic, piramidal – la vârf locurile fiind ocupate de cei mai
capabili, de cei care au promovat probele de selecŃie socială, de marile
personalităŃi ale domeniului. Mari personalităŃi, mari conducători, iniŃiatori ai
212