CUPRINS

More documents

Recommendations

Info

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII unul dintre ei îi constrânge pe alŃii să acŃioneze altfel decât ar fi făcut-o fără aceasta. În fond puterea este expresia unor relaŃii asimetrice între doi agenŃi, egali de drept, dar diferiŃi ca nivel intelectual, abilitate, avere, prestigiu, aptitudini, performanŃe în acŃiune etc. Sub această conotaŃie puterea poate fi observată în orice grup social (în familie, în şcoală, în întreprindere, în partid, în biserică etc.). Întrucât puterea stă la originea coeziunii, echilibrului sociogrupului, a bunei funcŃionări a relaŃiilor dintre membrii grupului şi a relaŃiilor sale externe, în societăŃile contemporane structurile de putere sunt instituŃionalizate, sunt reglate de norme generale (legi) şi de norme specifice (regulamente proprii, statute etc.). Acestea protejează grupul de virtuale conflicte, de aspiraŃia membrilor săi de a-şi mări autonomia, de o posibilă disoluŃie. Mijloacele de exercitare a puterii sunt extrem de diverse: constrângerea, recompensele, pedepsele, presiunile fizice sau morale, persuasiunea, manipularea, corupŃia etc. După A. Etzioni, instrumentele de exercitare a puterii sunt fie fizice, fie materiale, fie simbolice. De aici poate fi dedusă o clasificare a puterii: puterea este fie coercitivă (de exemplu, forŃele militare), fie persuasivă (de exemplu, propaganda), fie utilitară (de exemplu, sancŃiunile economice). Aplicarea puterii poate fi într-una dintre cele trei variante anterioare sau poate rezulta din diversele lor combinări. 36 Puterea generală a unei colectivităŃi umane poate să aibă diferite specii: puterea politică, puterea religioasă, puterea economică, puterea informaŃională, puterea spirituală, puterea militară etc. Specificul puterii politice constă în aceea că deciziile şi eforturile sale de persuadare vizează societatea globală; ea exercită controlul şi reglementarea ansamblului relaŃiilor sociale, fără a fi necesar a aduce atingere intereselor individului. În acest sens, într-un dicŃionar de politologie este consemnat faptul că “puterea politică asigură controlul şi regularizarea ansamblului relaŃiilor sociale. Intervenind în numele normelor, credinŃelor şi valorilor împărtăşite în comun, ea păstrează o coeziune minimală între membrii unei societăŃi îmbibate de relaŃii conflictuale. Puterea politică este un grad de dominare recunoscut, acceptat şi respectat, adică este legitimă. Însă, în funcŃie de societate, ea va fi mai mult sau mai puŃin diferenŃiată, centralizată şi instituŃionalizată.” 37 ExistenŃa statului, ca agent al acŃiunii politice, este condiŃionată de teritoriul şi de populaŃia sa, este determinată de elementul său esenŃial, care constă în acŃiunile personalului de decizie, execuŃie şi control (guvernanŃilor). Acest element al statului este desemnat prin termenul fie de “putere de stat”, fie cel de “autoritate publică”. Evident, este vorba de o putere politică-aceasta fiind capacitatea guvernanŃilor, a organelor statului de a lua, pe calea unor manifestări de voinŃă unilaterale şi în afara oricărei subordonări faŃa de vreo autoritate superioară sau concurentă, măsuri obligatorii, susceptibile de a fi impuse respectului general cu ajutorul forŃei de constrângere care a fost 36 Vezi A. Etzioni, “The Active Society”, New York, The Free Press, 1968, p.350-386 37 Dominique Chagnollaud, “DicŃionar al vieŃii ploitice şi sociale”, Edit. ALL, Buc., 1999, p.139 206
PRINCIPALII AGENTI AI SISTEMELOR DE ACTIUNI POLITICE CONTEMPORANE constituită în acest scop. 38 Puterea politică este exercitată de agenŃi specializaŃi din cadrul statului, înŃeles ca instituŃie a instituŃiilor. Statul are capacitatea şi monopolul de a adopta legile, de a lua deciziile constrângătoare pentru toŃi, de a arbitra în mod public litigiile, de a exercita puterea de coerciŃie legitimă. Statul dispune şi de o administraŃie prin care normele existente sunt aplicate şi respectate. În esenŃă, puterea semnifică disponibilităŃile, capacitatrea unui agent politic de automobilizare, de organizare şi influenŃare a altor agenŃi politici şi sociali, a opiniei publice în sensul de a-şi atinge cu o eficienŃă cât mai mare, într-un timp cât mai scurt, programul sau strategia politică. Acestea sunt valabile şi pentru stat ca instituŃie a puterii, ca principal agent politic de pe un teritoriu delimitat prin graniŃe. Puterea unui stat, din punctul de vedere al cuprinderii şi intensităŃii, este dependentă de o serie de factori, cum sunt nivelul de dezvoltare economică, tipul de cultură politică-juridică, mentalul colectiv, volumul de resurse politice aflate la dispoziŃia organelor statului, a autorităŃii publice, tipul de legitimitate, suportul popular şi politic, dar mai ales ştiinŃa şi capacitatea de a converti resursele politice în instrumente politice operaŃionale menite să conducă la realizarea cu eforturi minime şi cu performanŃe politice-juridice maxime obiectivele asumate. Îndărătul tuturor acestor condiŃionări se situează capacitatea managerială a autorităŃii statale, împreună cu a sistemului politic, al cărei axă este statul. O astfel de capacitate poate fi evaluată după criteriile eficienŃei acŃiunii sociale în genere. Din acest punct de vedere, există mari diferenŃe între state. Am putea avea în vedere, prin comparaŃie, statele din Europa de Est care s-au debarasat de comunism şi vom putea constata mărirea decalajelor dintre ele sau apariŃia unor decalaje noi datorate instituirii şi funcŃionării noilor puteri. În cazul României, vidul de putere, contestarea legitimităŃii noii puteri aflate în curs de instalare după evenimentele din decembrie 1989, minusurile autorităŃii publice împreună cu nepregătirea în managementul politic a noii clase politice, explică, în bună măsură, rămânerile în urmă faŃă de celelalte Ńări foste comuniste. O astfel de experienŃă dramatică şi extrem de costisitoare, pe toate planurile vieŃii sociale, constituie o mare lecŃie pentru istorie. ObŃinerea unei eficienŃe maxime în practica politică presupune, înainte de toate, stăpânirea ştiinŃelor politice şi juridice, o cultură socio-umanistă temeinică, o experienŃă amplă obŃinută în practica politică – adică un profesionalism în domeniu. Pentru a se asigura o bună funcŃionare a puterii, pentru a se preveni abuzul de putere, pentru a fi prevenite virtuale primejdii pentru individ, emanate din exerciŃiul puterii, în statele democratice puterea a ajuns la un grad ridicat de instituŃionalizare, Ńinută astfel sub controlul societăŃii civile, asigurându-se respectarea principiului transparenŃei. Puterea politică nu aparŃine oamenilor care au cucerit-o, care o exercită, ci instituŃiilor politice. Oamenii, de îndată ce sunt încadraŃi pe posturi (ca senatori, preşedinte, prefect, primar, ministru etc.), vor acŃiona în acord cu competenŃa bine precizată şi delimitată juridic. Pentru a face faŃă solicitărilor în creştere, 38 Vezi T. Drăganu, “Drept constituŃional şi instituŃii politice”, Vol.I, Lumina Lex, p.203 207
Page 1 and 2:
CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE 5 I. POLIT
Page 3 and 4:
X. CULTURA POLITICĂ 233 1. Ce este
Page 5 and 6:
INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
III. AGENłII ACłIUNII POLITICE Ag
Page 59 and 60:
AGENłII ACłIUNII POLITICE întrep
Page 61 and 62:
AGENłII ACłIUNII POLITICE c) Dup
Page 63 and 64:
69 AGENłII ACłIUNII POLITICE a) C
Page 65 and 66:
71 AGENłII ACłIUNII POLITICE sunt
Page 67 and 68:
AGENłII ACłIUNII POLITICE sistemu
Page 69 and 70:
AGENłII ACłIUNII POLITICE respect
Page 71 and 72:
77 AGENłII ACłIUNII POLITICE Emo
Page 73 and 74:
AGENłII ACłIUNII POLITICE Raportu
Page 75 and 76:
AGENłII ACłIUNII POLITICE acŃiun
Page 77 and 78:
AGENłII ACłIUNII POLITICE şi uni
Page 79 and 80:
IV. RESURSELE ŞI INSTRUMENTELE AC
Page 81 and 82:
RESURSELE ŞI INSTRUMENTELE ACłIUN
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
V. OBIECTUL ACłIUNII POLITICE 1. N
Page 99 and 100:
OBIECTUL ACłIUNII POLITICE vizeaz
Page 101 and 102:
OBIECTUL ACłIUNII POLITICE clasei
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
VII. PERSPECTIVA SISTEMICĂ - ACłI
Page 115 and 116:
PERSPECTIVA SISTEMICĂ - ACłIONAL
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
VIII. PRINCIPALII AGENłI AI SISTEM
Page 127 and 128:
PRINCIPALII AGENTI AI SISTEMELOR DE
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148: PRINCIPALII AGENTI AI SISTEMELOR DE
Page 197: PRINCIPALII AGENTI AI SISTEMELOR DE
Page 213 and 214: IX. REPREZENTAREA ŞI ALEGERILE ÎN
Page 215 and 216: REPREZENTAREA ŞI ALEGERILE ÎN SIS
Page 225 and 226: X. CULTURA POLITICĂ 1. Ce este cul
Page 227 and 228: 235 CULTURA POLITICĂ realitate nu
Page 229 and 230: 237 CULTURA POLITICĂ Într-o altă
Page 231 and 232: CULTURA POLITICĂ Ea este supusă t
Page 233 and 234: 241 CULTURA POLITICĂ imnuri, unifo
Page 235 and 236: CULTURA POLITICĂ politice fundamen
Page 237 and 238: CULTURA POLITICĂ 4. Socializarea
Page 239 and 240: CULTURA POLITICĂ Schematic, concep
Page 241 and 242: 249 CULTURA POLITICĂ ale culturii
Page 243 and 244: XI. SCHIMBAREA ŞI MODERNIZAREA POL
Page 245 and 246: SCHIMBAREA ŞI MODERNIZAREA POLITIC
Page 247 and 248: SCHIMBAREA ŞI MODERNIZAREA POLITIC
Page 249 and 250:
SCHIMBAREA ŞI MODERNIZAREA POLITIC
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
show all

CUPRINS

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?