CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
- regimul de cabinet apare acolo unde executivul are puterea de
decizie, exercitată pe baza respectării ConstituŃiei şi a legilor în vigoare.
Guvernul elaborează proiectele de legi, ia hotărâri de guvern, primul ministru
deŃine o mare putere în mâinile sale încât în anumite situaŃii poate dizolva
camera reprezentanŃior. Dar cabinetul este supus controlului democratic din
partea opoziŃiei, a parlamentului, a presei;
- regimul monarhic limitat, în cadrul căruia şeful statului este regele
ereditar dar puterea acestuia este limitată de un parlament rezultat din
sufragiu universal. Când între cele două puteri se formează raporturi
echilibrate, monarhia va deveni dualistă. ConŃinutul concret al acestor
raporturi diferă de la Ńară la Ńară, de la etapă la etapă. Parlamentul devine
instituŃia care adoptă legile iar regele urmează să-şi asume puterea executivă;
- statul partidocratic, în cadrul căruia partidul politic care a câştigat
alegerile va impune guvernului realizarea programului, a directivelor sale.
Guvernul consultă periodic conducerea de partid, fiind, totodată, controlat de
parlament. OpoziŃia şi presa au un rol însemnat în viaŃa politică, în regăsirea
echilibrului de interese la scară socială globală. Rolul parlamentului este mai
scăzut într-un astfel de regim, deoarece programele guvernamentale depind
în mai mare măsură de hotărârile partidului victorios în alegerile generale.
Conducerea acestuia stabileşte linia de conduită a guvernului.
- regimul dictatorial constă în exercitarea unei dominaŃii totale la
scara societăŃii globale prin fuziunea puterilor ce sunt angajate
monodirecŃional în realizarea unei strategii politice cu obiective precise,
riguros ierarhizate.
Chiar dacă în structura statului rolurile sunt specializate formal-juridic,
ierarhizate funcŃional, lăsându-se aparenŃa existenŃei mai multor puteri etatice,
ca în cazul statului socialist, în fond întregul sistem de organe ale statului este
articulat în jurul pivotului său-puterea executivă. În aceste condiŃii Legislativul
devine o fabrică de reguli general - obligatorii, iniŃiate şi impuse prin
constrângeri de către Executiv. Şeful executivului este, în fapt, şeful statului,
având o putere hiperpersonalizată, adesea amplificată până în zona
paranormalului de cumularea mai multor funcŃii în stat şi, mai ales, a unor
funcŃii extrastatale (de pildă, aceea de şef al partidului unic, al unei organizaŃii
de tipul Frontului NaŃional Unic etc.). Regimul politic dictatorial este, în
principiu, un regim autoritar, instituit şi menŃinut prin constrângeri, prin
valorificarea masivă a deŃinerii monopolului asupra mijloacelor de represiune
în relaŃiile cu societatea civilă.
- regimurile mixte sunt cele mai răspândite, fiind rezultate din
combinarea unor elemente aparŃinând tipurilor de regimuri caracterizate
anterior, în special regimurilor parlamentar clasic şi prezidenŃial. Fiecare Ńară
are o construcŃie statală specifică, unică, iar modul concret de funcŃionare a
instituŃiei statale în ansamblul ei este dependent de o serie de factori cauzali şi
condiŃionali (politici, economici, demografici, sociali, culturali, spirituali,
ecologici), astfel încât practica etatică poartă marca acestora, fiind de fiecare
dată originală, adesea unică şi imprevizibilă.
200