CUPRINS

More documents

Recommendations

Info

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII adesea, şi-n zilele noastre, îşi revendică legitimitatea din dreptul divin şi cutumiar. Statul modern a fost produsul revoluŃiilor burgheze din Europa şi este legitimat de valori universale transpuse în constituŃii şi legi, se întemeiază pe ideea că puterea trebuie să aibă o bază universală, raŃională. Acest tip prezintă diverse variante: a) Statul de drept, a cărui legitimitate are drept axă supremaŃia legilor adoptate corespunzător procedurilor democratice. R. Aron l-a numit stat constituŃional - pluralist fiind organizat pe următoarele principii: puterea aparŃine poporului, respectarea principiului eligibilităŃii personalului politic, separarea puterilor în stat, puterea supremă este încredinŃată de popor unui organ ales prin vot universal, egal, secret şi direct, care va fi separat de puterea administrativă şi de puterea judecătorească, respectarea, garantată juridic, a drepturilor omului şi ale cetăŃeanului, multipartidism. Organizarea statului de drept, viaŃa politică, socială şi economică au la bază o lege fundamentală - ConstituŃia. Aceasta dă posibilitatea electoratului (adică poporului) ca, periodic, să aprecieze, să hotărască asupra modului de guvernare, formei de stat. b) Statul revoluŃionar este acel stat ce-şi propune să realizeze schimbări profunde în economie, societate, cultură, în sfera umanului; - toate acestea urmărindu-se a fi realizate într-un timp istoric scurt, prin concentrarea tuturor energiilor sociale şi prin invocarea unor mari valori ale umanităŃii, inclusiv, uneori, ale statului de drept. Un astfel de stat care vine să impună valori politice, emanate din gândirea şi voinŃa unui cerc social (elită, aristocraŃie modernă, nomenclatură, conjuraŃie etc.), întregii societăŃi, fără o consultare prealabilă a acesteia, are mari şanse să se transforme într-un stat dictatorial, despotic. Exemple în acest sens ni le oferă foste state socialiste (deşi socialismul nu trebuie identificat cu dictatura), numeroase state care aparŃin lumii a treia ce au dorit să grăbească propria lor dezvoltare etc. În astfel de state poate avea loc o rată înaltă a instituŃionalizării politice - juridice; în multe din ele au fost elaborate constituŃii democratice, structuri organizaŃionale caracteristice statului de drept, practici de consultare periodică a cetăŃenilor. Dar aceste instituŃii sunt altoite artificial pe viaŃa socio-economică - fapt care a provocat disfuncŃii, contradicŃii şi, în primul rând, formalism în viaŃa politică - juridică, un hiatus între societatea civilă şi societatea politică, cu consecinŃe dictatoriale, represive. c) Statul specific unor Ńări sărace, condus fie de o huntă militară, fie de un clan, de o bandă de oameni înarmaŃi, fie de o elită religioasă, fie de un şef charismatic etc. Astfel de grupuri conducătoare preiau modele organizaŃionale din Ńări dezvoltate, uneori inaplicabile condiŃiilor lor naŃionale, tradiŃiilor, culturii şi posibilităŃilor existente. De aceea, devine foarte dificilă încadrarea, organizarea mulŃimilor corespunzător acestor modele. InsistenŃa sporită din partea guvernanŃilor va conduce la un regim dictatorial; participarea democratică a maselor la conducere nu va putea fi susŃinută obiectiv de suficiente resurse şi mijloace politice. 196
PRINCIPALII AGENTI AI SISTEMELOR DE ACTIUNI POLITICE CONTEMPORANE Toate aceste variante şi tipuri de state nu funcŃionează în forme pure. În mulŃimea celor peste două sute de state ale lumii de azi apar variante din combinarea acestor tipuri, variante mai greu de introdus într-unul dintre tipurile de mai sus. Mai mult decât atât, acelaşi stat naŃional, în evoluŃia sa istorică, şia putut schimba forma: - parlamentarism clasic, caracterizat prin separarea puterilor legislativă, executivă şi judiciară. Între acestea trebuie să existe o colaborare, aşa încât instituŃiile statale vor alcătui un sistem unitar. Parlamentul aprobă formarea cabinetului şi îl poate revoca, adoptă legile pe care executivul le va aplica. Dacă acesta din urmă va întâmpina dificultăŃi, greutăŃi în aplicare, atunci va cere parlamentului să facă unele corecturi, să reanalizeze legile şi să le adapteze mai bine situaŃiei. În anumite împrejurări istorice guvernul poate dizolva parlamentul. RelaŃii similare există între parlament şi puterea judecătorească. Aşadar, regimul parlamentar presupune autonomia funcŃională a celor trei puteri în realizarea funcŃiilor etatice şi dispun, fiecare, de instrumentele juridice necesare pentru a efectua controlul reciproc. In cadrul acestor conexiuni dintre organele statului, cele care aplică strategia politică stabilită sunt Parlamentul şi Preşedintele (şeful statului) prin intermedierea unui guvern (cabinet) care dă socoteală în faŃa Parlamentului. Pivotul sistemului politic, într-un astfel de stil de a face politica, este guvernul în frunte cu Premierul său, care mai presus de responsabilitatea gestiunii afacerilor publice o are pe cea de a pune în aplicare arta de a menŃine, de a reconstrui echilibrul dintre puteri. Regimul parlamentar a cunoscut două forme: dualistă şi monistă. Regimul parlamentar monist presupune exercitarea responsabilităŃii de către guvern doar în faŃa Parlamentului (aşa cum sunt majoritatea regimurilor parlamentare din Europa) şi regimul parlamentar dualist, care presupune responsabilitatea guvernului atât în faŃa Parlamentului, cât şi în faŃa şefului statului. 197
Page 1 and 2:
CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE 5 I. POLIT
Page 3 and 4:
X. CULTURA POLITICĂ 233 1. Ce este
Page 5 and 6:
INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
III. AGENłII ACłIUNII POLITICE Ag
Page 59 and 60:
AGENłII ACłIUNII POLITICE întrep
Page 61 and 62:
AGENłII ACłIUNII POLITICE c) Dup
Page 63 and 64:
69 AGENłII ACłIUNII POLITICE a) C
Page 65 and 66:
71 AGENłII ACłIUNII POLITICE sunt
Page 67 and 68:
AGENłII ACłIUNII POLITICE sistemu
Page 69 and 70:
AGENłII ACłIUNII POLITICE respect
Page 71 and 72:
77 AGENłII ACłIUNII POLITICE Emo
Page 73 and 74:
AGENłII ACłIUNII POLITICE Raportu
Page 75 and 76:
AGENłII ACłIUNII POLITICE acŃiun
Page 77 and 78:
AGENłII ACłIUNII POLITICE şi uni
Page 79 and 80:
IV. RESURSELE ŞI INSTRUMENTELE AC
Page 81 and 82:
RESURSELE ŞI INSTRUMENTELE ACłIUN
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
V. OBIECTUL ACłIUNII POLITICE 1. N
Page 99 and 100:
OBIECTUL ACłIUNII POLITICE vizeaz
Page 101 and 102:
OBIECTUL ACłIUNII POLITICE clasei
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
VII. PERSPECTIVA SISTEMICĂ - ACłI
Page 115 and 116:
PERSPECTIVA SISTEMICĂ - ACłIONAL
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
VIII. PRINCIPALII AGENłI AI SISTEM
Page 127 and 128:
PRINCIPALII AGENTI AI SISTEMELOR DE
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138: PRINCIPALII AGENTI AI SISTEMELOR DE
Page 187: PRINCIPALII AGENTI AI SISTEMELOR DE
Page 213 and 214: IX. REPREZENTAREA ŞI ALEGERILE ÎN
Page 215 and 216: REPREZENTAREA ŞI ALEGERILE ÎN SIS
Page 225 and 226: X. CULTURA POLITICĂ 1. Ce este cul
Page 227 and 228: 235 CULTURA POLITICĂ realitate nu
Page 229 and 230: 237 CULTURA POLITICĂ Într-o altă
Page 231 and 232: CULTURA POLITICĂ Ea este supusă t
Page 233 and 234: 241 CULTURA POLITICĂ imnuri, unifo
Page 235 and 236: CULTURA POLITICĂ politice fundamen
Page 237 and 238: CULTURA POLITICĂ 4. Socializarea
Page 239 and 240:
CULTURA POLITICĂ Schematic, concep
Page 241 and 242:
249 CULTURA POLITICĂ ale culturii
Page 243 and 244:
XI. SCHIMBAREA ŞI MODERNIZAREA POL
Page 245 and 246:
SCHIMBAREA ŞI MODERNIZAREA POLITIC
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
show all

CUPRINS

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?