CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
adesea, şi-n zilele noastre, îşi revendică legitimitatea din dreptul divin şi
cutumiar.
Statul modern a fost produsul revoluŃiilor burgheze din Europa şi este
legitimat de valori universale transpuse în constituŃii şi legi, se întemeiază pe
ideea că puterea trebuie să aibă o bază universală, raŃională. Acest tip
prezintă diverse variante:
a) Statul de drept, a cărui legitimitate are drept axă supremaŃia
legilor adoptate corespunzător procedurilor democratice. R. Aron l-a numit stat
constituŃional - pluralist fiind organizat pe următoarele principii: puterea
aparŃine poporului, respectarea principiului eligibilităŃii personalului politic,
separarea puterilor în stat, puterea supremă este încredinŃată de popor unui
organ ales prin vot universal, egal, secret şi direct, care va fi separat de
puterea administrativă şi de puterea judecătorească, respectarea, garantată
juridic, a drepturilor omului şi ale cetăŃeanului, multipartidism.
Organizarea statului de drept, viaŃa politică, socială şi economică au
la bază o lege fundamentală - ConstituŃia. Aceasta dă posibilitatea
electoratului (adică poporului) ca, periodic, să aprecieze, să hotărască asupra
modului de guvernare, formei de stat.
b) Statul revoluŃionar este acel stat ce-şi propune să realizeze
schimbări profunde în economie, societate, cultură, în sfera umanului; - toate
acestea urmărindu-se a fi realizate într-un timp istoric scurt, prin concentrarea
tuturor energiilor sociale şi prin invocarea unor mari valori ale umanităŃii,
inclusiv, uneori, ale statului de drept.
Un astfel de stat care vine să impună valori politice, emanate din
gândirea şi voinŃa unui cerc social (elită, aristocraŃie modernă, nomenclatură,
conjuraŃie etc.), întregii societăŃi, fără o consultare prealabilă a acesteia, are
mari şanse să se transforme într-un stat dictatorial, despotic. Exemple în
acest sens ni le oferă foste state socialiste (deşi socialismul nu trebuie
identificat cu dictatura), numeroase state care aparŃin lumii a treia ce au dorit
să grăbească propria lor dezvoltare etc. În astfel de state poate avea loc o
rată înaltă a instituŃionalizării politice - juridice; în multe din ele au fost
elaborate constituŃii democratice, structuri organizaŃionale caracteristice
statului de drept, practici de consultare periodică a cetăŃenilor. Dar aceste
instituŃii sunt altoite artificial pe viaŃa socio-economică - fapt care a provocat
disfuncŃii, contradicŃii şi, în primul rând, formalism în viaŃa politică - juridică, un
hiatus între societatea civilă şi societatea politică, cu consecinŃe dictatoriale,
represive.
c) Statul specific unor Ńări sărace, condus fie de o huntă militară, fie
de un clan, de o bandă de oameni înarmaŃi, fie de o elită religioasă, fie de un
şef charismatic etc. Astfel de grupuri conducătoare preiau modele
organizaŃionale din Ńări dezvoltate, uneori inaplicabile condiŃiilor lor naŃionale,
tradiŃiilor, culturii şi posibilităŃilor existente. De aceea, devine foarte dificilă
încadrarea, organizarea mulŃimilor corespunzător acestor modele. InsistenŃa
sporită din partea guvernanŃilor va conduce la un regim dictatorial; participarea
democratică a maselor la conducere nu va putea fi susŃinută obiectiv de
suficiente resurse şi mijloace politice.
196