CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
- teoria determinismului economic, conform căreia conştiinŃa
politică şi socială în ansamblu este influenŃată decisiv de economie, de factorii
materiali, pentru că astfel este marginalizat spiritul de iniŃiativă şi creativitatea
oamenilor. Socialismul se axează pe valorile morale, nu pe economie, pe
spiritul de iniŃiativă al oamenilor, nu pe supunere mecanică, pe libertatea
oamenilor corelată cu responsabilitatea civică. Nu materialismul economic
marxist ar fi filosofia potrivită edificării statului socialist, ci mai degrabă
imperativul categoric al lui Imm. Kant, conform căruia omul trebuie considerat
întotdeauna ca scop şi nu ca mijloc;
- teoria valorii - muncă şi a plusvalorii, care nu mai sunt pe deplin
operaŃionale într-o societate de consum în care nevoile oamenilor sunt tot mai
bine satisfăcute. Pentru o analiză mai consistentă şi nuanŃată a dezvoltării
economice - sociale în condiŃiile contemporane este mai potrivit aparatul
conceptual al şcolii marginaliste (utilitate marginală, productivitate şi cost
marginale, înclinaŃie marginală spre consum, înclinaŃie marginală spre investiŃii
etc.) care infirmă argumentarea marxistă a exploatării salariaŃilor de către
proprietarii capitalului.
Conceptul social - democrat de ordine socială şi de stat social
vizează, în esenŃă, realizarea echităŃii, a unei societăŃi mai armonioase şi mai
juste în care munca să fie suverană, să fie garantată proprietatea şi drepturile
omului. Edificarea societăŃii socialiste este opera celor interesaŃi în justiŃia
socială, în înfăptuirea unei ordini sociale echitabile justificate de raŃiuni morale
şi spirituale universale. Calea spre socialism nu este lupta dură, nici revoluŃia
socială, ci mecanismul electoral, revendicările legale vizând respectarea
drepturilor omului, în primul rând a drepturilor politice, a dreptului oricărei fiinŃe
umane la muncă, la negocierea condiŃiilor de muncă, la un venit
corespunzător muncii depuse, la educaŃie, a dreptului celor defavorizaŃi la
protecŃie socială. Socialismul pretinde membrilor societăŃii să trăiască în
conformitate cu legile morale, nu pentru a deveni neapărat socialişti, ci pentru
că înainte de toate sunt oameni. Între socialism şi democraŃie există o
conjuncŃie necesară. Statul social este produsul dar şi garantul
democraŃiei. Ca produs, este rezultatul pluralismului şi competiŃiei politice. Ca
garant, funcŃionează în calitate de stat de drept, asigură respectarea legilor,
intervine în economie, prognozează dezvoltarea economică-socială,
realizează politici corective, de redistribuire a veniturilor în vederea diminuării
decalajelor sociale şi întăririi coeziunii sociale, protejează toate formele de
proprietate, dovedindu-se un promotor al economiei mixte etc.
Social - democraŃia de astăzi, atât ca doctrină cât şi ca practică,
rămâne fidelă aceloraşi valori umane: egalitatea, justiŃia socială, libertatea,
solidaritatea iar, în planul acŃiunii, statul social - democrat promovează calea
reformistă de dezvoltare, liberalismul politic, economia mixtă de înaltă
performanŃă, asumarea unei marje de intervenŃie în economie pentru a
preveni dezechilibrarea şi a menŃine pacea socială, credinŃa în egalitate şi în
înaltele valori morale, autonomia în administrarea comunală, respectarea
drepturilor minorităŃilor, concurenŃa împletită cu un anumit grad de planificare
economică.
176