CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
funcŃionează aproape mecanic; desfiinŃarea organizaŃiilor neoficiale şi
înăbuşirea iniŃiativelor de asociere a cetăŃenilor încă din faza lor embrionară;
sistemul dreptului este creat şi aplicat de elita guvernantă, cetăŃenii
neregăsindu-şi interesele satisfăcute în aplicarea normelor, adesea nici starea
de certitudine şi securitate personală în modul de aplicare şi schimbare a
legilor; tendinŃa de universalizare a valorilor sistemului menită, în principal, să
justifice participarea mulŃimilor la viaŃa politică, acordul politicii cu voinŃa
generală, să legitimeze toate acŃiunile de "înfrumuseŃare" a realizărilor
regimului. Propagarea şi apărarea adevărurilor oficiale se face sub patronajul
statului care exercită în acest sens monopolul violenŃei legitime şi al
persuasiunii. Toate acestea creionează colosul statal, amploarea constrângerii
statale în raport cu marja de libertate, de independenŃă pe care ar dori-o
individul.
Conform clasicilor marxismului, o variantă superioară de stat este cel
socialist şi apoi cel comunist care va exercita o conducere raŃională, după
criterii de eficienŃă, a întregii economii şi societăŃi elaborând în acest scop
planuri de dezvoltare realizabile pe temeiul proprietăŃii socialiste, a egalităŃii
oamenilor în calitatea lor de proprietari asociaŃi, de beneficiari ai rezultatului
muncii lor. Într-un astfel de stat socialist interesele generale vor încorpora
interesele indivizilor, la fel libertatea totalităŃii sociale topeşte în sine libertăŃile
individuale. În variantele de până acum statele socialiste de coloratură
marxist-leninistă s-au manifestat în forme totalitare, dirijiste, limitând la scară
socială drepturile omului şi ale cetăŃeanului.
*
* *
Există însă şi o concepŃie şi o practică social – democrată, o largă
opŃiune pentru statul social orientat de valorile centrale: echitatea,
solidaritatea, libertatea, justiŃia socială. Statul devine mediatorul între libertatea
individului şi libertatea corpului social din care individul face parte; statul este
fiinŃa instituŃionalizată care face posibilă şi necesară cooperarea agenŃilor
acŃiunii sociale animaŃi de interese concurente, de solidaritatea şi justiŃia
socială. ConcepŃia social – democrată despre stat şi societate se opune,
aşadar, atât individualismului liberal, cât şi totalitarismului, extremismului de
orice fel, venind cu un proiect de organizare şi conducere democratică a
societăŃii specifice statului de drept, având la bază principiile egalităŃii şi
justiŃiei sociale, promovării prioritare a voinŃei celor ce muncesc, temperării
contrastelor şi decalajelor sociale prin punerea în valoare a mecanismelor de
intervenŃie statală în economie şi în realizarea protecŃiei celor defavorizaŃi.
Începuturile doctrinei politice social – democrate au fost marcate de
proiectele de organizare statală a multiplelor generaŃii de socialişti. Astfel,
la începuturile epocii moderne, odată cu formarea relaŃiilor economice
capitaliste, au apărut ideile socialismului utopic (Thomas Morus, Tomasso
Campanella) care propunea un model de societate şi de stat bazate pe
egalitatea oamenilor, izvorâtă din proprietatea obştească asupra mijloacelor şi
174