CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
Statul, după Engels, se caracterizează (deosebindu-se astfel de
organizarea societăŃilor primitive) prin: a) împărŃirea supuşilor săi după
criteriul teritorial; b) instituirea unei forŃe publice aflate în serviciul clasei
dominante din punct de vedere economic care va deveni dominantă şi din
punct de vedere politic ca urmare a edificării statului; c) pentru a întări şi
întreŃine instituŃia statală a apărut fiscalitatea (impozite, taxe, diferite feluri de
"dări" în natură, muncă, bani). Principala funcŃie a statului este cea de creare
şi menŃinere a unei ordini social - economice care să convină guvernanŃilor -
adică proprietarilor bogăŃiei, ai marilor averi, fapt care nu este posibil fără
folosirea violenŃei, fără utilizarea mijloacelor de represiune şi dominare. Odată
cu scurgerea secolelor, aparatul statal - juridic s-a perfecŃionat, a acumulat o
tot mai mare putere represivă (armată permanentă, poliŃie, siguranŃă,
tribunale, penitenciare, birocraŃie etc.), astfel încât clasele dominante,
numericeşte restrânse, au putut stăpâni mase de exploataŃi tot mai largi. Marx
şi Engels au conceput, deci, statul ca o emanaŃie a dezvoltării istorice a luptei
de clasă, a raporturilor de luptă dintre guvernanŃi şi guvernaŃi. Iar legea,
întregul sistem de drept sunt mijloace de conservare a ordinii economice şi
sociale existente, de guvernare a celor mulŃi, de finalizare a voinŃei clasei
exploatatoare.
Statul şi dreptul burgheze reprezintă, după Marx, un progres important
faŃă de cele sclavagiste şi feudale pentru că au promovat libertatea oamenilor,
egalitatea cetăŃenilor în faŃa legii, libera iniŃiativă. Dar societatea capitalistă
este viciată de proprietatea privată generatoare de inegalităŃi economice, de
polarizarea socială, de exploatarea celor mulŃi - lipsiŃi de mijloace de
subzistenŃă, de către proprietarii mijloacelor economice. În astfel de condiŃii,
drepturile şi libertăŃile constituŃionale au o natură formală, devin simple ficŃiuni.
Totodată, statul burghez nu este şi nici nu poate fi o expresie a voinŃei
generale, un arbitru neutru în relaŃiile dintre clase, aşa cum a fost prezentat de
doctrinarii liberali, burghezi, ci este un principal instrument de dominaŃie a
majorităŃii de către clasa stăpânitoare. Din această cauză, istoriceşte vor fi
create condiŃiile obiective şi subiective pentru a se trece la modelul societăŃii
socialiste şi, apoi, comuniste. O astfel de societate, întemeiată pe proprietatea
socială asupra mijloacelor de producŃie, va exclude exploatarea omului de
către om, va elimina polarizarea societăŃii după criteriul averii, va da egalitate
de şanse oamenilor în a-şi dezvolta personalitatea, fiind depăşite condiŃiile
materiale generatoare de înstrăinare umană, şi va armoniza interesele
individului cu cele ale societăŃii în ansamblu prin integrarea în logica
impersonală a istoriei.
PerfecŃiunea modelului de societate propus de Marx şi Engels s-a
dovedit a fi foarte atrăgătoare. Aceasta explică numărul mare de discipoli, ca
şi transformarea marxismului într-o şcoală filosofico-politică de anvergură. Dar
Marx şi Engels s-au oprit mai puŃin asupra mecanismului sociopsihic de
realizare practică a proiectului lor de societate, de stat şi de drept comunist,
nu au dat răspuns la o serie de întrebări puse ulterior de viaŃă: ce fel de calităŃi
ar trebui să aibă creatorii statului şi dreptului socialist, astfel încât ei să fie
credibili şi ascultaŃi de masele largi de aserviŃi? Pot ei avea înfăŃişarea unor
172