CUPRINS

PRINCIPALII AGENTI AI SISTEMELOR DE ACTIUNI POLITICE CONTEMPORANE
- oamenii se nasc liberi în a-şi alege felul de viaŃă, valorile culturale,
cariera, etc. şi echipaŃi cu drepturi naturale la viaŃă, proprietate, fericire;
năzuinŃa fiecărei persoane către o libertate deplină constituie o trăsătură
determinantă a naturii umane;
- promovarea valorilor civice esenŃiale pentru realizarea unui
comportament de cetăŃean: conştientizarea drepturilor şi obligaŃiilor
individuale, respectul pentru drepturile celorlalŃi, atitudinea de toleranŃă,
autonomia persoanei, spiritul de colaborare pentru a realiza binele comun al
cetăŃii;
- ordinea politică rezultă din participarea fiecărui individ în parte, ale
cărui drepturi naturale trebuie protejate prin legi; în acest context, libertatea
fiecăruia va fi controlată de legi şi va consta în dreptul de a face orice permite
legea; diversitatea şi pluralismul devin manifestări fireşti, aşa după cum sunt şi
decalajele, tensiunile, dizarmoniile, conflictele;
- supremaŃia legii, a statului de drept asupra fiecărei persoane
(exercitarea unui control social instituŃionalizat, legal asupra persoanelor) atât
timp cât sunt în conformitate cu dreptul natural la viaŃă, fericire, proprietate şi
libertate;
- comportamentele oamenilor, ale organizaŃiilor, instituŃiilor, asociaŃiilor
existente în societate dau naştere unei ordini ‘’naturale’’, reglată numai de
legile transparente şi general acceptate, care-i selectează pe cei mai buni şi îi
marginalizează pe cei care nu au realizat performanŃe; faŃă de aceştia din
urmă, statele neoliberale contemporane nu rămân indiferente – le asigură o
protecŃie socială de fapt.
Ca filosofie politică, liberalismul s-a afirmat ca ideal, ca aspiraŃie
practică a burgheziei europene în ascensiunea ei istorică, în condiŃiile
înlăturării absolutismului monarhic. John Locke (1632 - 1704), de plidă, a
preluat o doctrină mai veche (a monarhomahilor - cei care susŃineau drepturile
supuşilor la revoltă - mergând până la regicid, în cazul în care regele încalcă
"contractul social" stabilit), împreună cu crezul în libertatea naturală a omului.
Conform acestuia, instituŃiile statale, acŃiunile politice au justificare atunci când
corespund raŃiunii şi fericirii oamenilor, iar o fericire este raŃională atunci când
va garanta libertatea, securitatea, averea persoanelor, împreună cu pacea şi
armonia pe plan social.
J. Locke s-a opus concepŃiei lui Hobbes, susŃinând că starea naturală
a oamenilor se caracterizează nu printr-un război al tuturor împotriva tuturor,
ci prin relaŃii de pace, de încredere, cooperare, ajutor mutual, atitudine de
conservare. Prin natura lor, oamenii posedă anumite drepturi: la libertate, la
proprietate, la viaŃă; toŃi aspiră la egalitate în faŃa legilor. Dar starea naturală
nu este perfectă, drepturile naturale nu se realizează de la sine, ci prin forŃele
fiecăruia. De aceea, oamenii au fost siliŃi să încheie un contract social prin
care au creat statul investit cu puterea de a asigura ordinea socială, de a
garanta libertăŃile omului şi, în primul rând, dreptul de proprietate. Locke a
optat pentru un stat puternic, capabil să-şi realizeze menirea legitimată prin
contract cu cetăŃenii. Dacă vor fi încălcate drepturile naturale ale oamenilor, se
justifică necesitatea, chiar datoria poporului de a se revolta, de a se instala noi
169