CUPRINS

POLITOLOGIA ŞI OBIECTUL EI DE STUDIU
Sistemul acŃiunilor politice este o variabilă istorică, dependentă de
dezvoltarea formaŃiunii sociale din care face parte, de viaŃa economică,
ecologică, culturală, spirituală, dar care, în acelaşi timp, prezintă o relativă
autonomie în virtutea căreia influenŃează şi uneori chiar determină apariŃia unor
mutaŃii în structura, funcŃionarea şi dinamica celorlalte subsisteme sociale.
d) DefiniŃia reliefează faptul că politica are un caracter concret - istoric
- ceea ce înseamnă că întotdeauna ea este o activitate a unui agent (forŃe,
subiect individual sau social al acŃiunii) politic în care se împletesc generalul
cu particularul şi individualul, universalul cu specificul, tradiŃia cu inovaŃia,
continuitatea şi discontinuitatea.
e) Caracterul partizan, de clasă, cu motivare specifică, este o notă
definitorie esenŃială a acestui concept. Prin geneza, locul şi rolul în societate,
prin structura, funcŃionarea, dezvoltarea, perspectivele de viitor ale ei - politica
a exprimat, a reprezentat şi a realizat, în planul suprastructurii, interesele,
atitudinile, valorile claselor sociale, ale unor grupuri sociale mari ai căror
membri au interese comune, aderă la aceleaşi valori de cultură, viaŃă
spirituală şi civilizaŃie, au status-uri apropiate în ierarhiile valorice ale
societăŃii, comportamente sociale şi dominante psihosociale direcŃionate
relativ unitar. Indiferent dacă o anume politică îşi va revendica sau nu
legitimitatea făcând apel la voinŃa poporului, la interesele naŃiunii, la binele
comunităŃii, la constituŃionalitate etc., în spatele oricăror justificări se situează,
ca factori dinamogeni reali, trebuinŃele, interesele, voinŃa, idealurile uneia
dintre clasele sociale sau colectivităŃile umane. În această perspectivă, atât în
democraŃie, cât şi sub dictatură, îşi păstrează pe deplin valabilitatea ideea
(leninistă) conform căreia oamenii au fost şi vor fi întotdeauna victimele
stupide ale înşelării şi ale autoînşelării în politică atâta timp cât nu vor învăŃa
să caute îndărătul fiecărei fraze, declaraŃii, făgăduieli cu caracter moral,
religios, politic sau social interese partizane sau ale unor grupări sociale
particulare.
f) Practica politică are ca subiecŃi şi realizatori materiali agenŃi de
acŃiune specifici (forŃe politice). Principalii agenŃi politici contemporani sunt
statele, partidele politice, grupurile de presiune (grupuri de interese), unele
organizaŃii obşteşti, personalităŃi (lideri politici), elitele politice, coaliŃiile politice
etc., care se sprijină pe o bază socială concret - istorică, sunt emanaŃii ale unor
voinŃe sociale (fie ale unei colectivităŃi umane, ale unei naŃiuni, ale unei clase
sociale, fie ale celor dominaŃi, fie ale celor care au ajuns să domine, să
guverneze).
g) DefiniŃia evidenŃiază faptul că orice politică este orientată de o
strategie. Strategiile politice sunt părŃi ale programelor politice care indică
direcŃiile şi sensul general, pe termen lung, ale activităŃii agenŃilor politici,
conŃinând priorităŃile, momentele hotărâtoare şi principalele etape ale luptelor
politice, precizarea poziŃiei faŃă de ordinea socială existentă, faŃă de alte forŃe
politice etc.
Cercetarea structurii şi dezvoltării sistemelor politice contemporane,
cunoaşterea aprofundată a acestora nu poate să ocolească abordarea
strategiilor agenŃilor de acŃiune fără a nu întâmpina obstacole. Analiza
21