CUPRINS

More documents

Recommendations

Info

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII C. STATUL - INSTITUłIE A PUTERII 1. Caracterizarea generală a statului Activitatea grupelor de presiune şi a partidelor politice nu şi-ar avea sensul în afara statului ca instituŃie politică dominantă, reglatoare a dinamicii sociale. CetăŃenii şi grupurile sociale, persoanele fizice şi juridice au privirile şi speranŃele orientate asupra vieŃii statale de la care aşteaptă deciziile cele mai importante care privesc viaŃa lor. La fel, statul - ca instituŃie a guvernării, a creării unei ordini socio-economice dezirabile, aşteaptă de la cetăŃeni supunere, conformare faŃă de deciziile, faŃă de legile adoptate. În acest fel, în societăŃile democratice, statul, ca nucleu al societăŃii politice, şi cetăŃenii orientaŃi de o cultură politică anumită compun un cuplu armonios a cărui viaŃă este alimentată de funcŃionarea partidelor, a corpului electoral, de reacŃiile opiniei publice. Statul este instituŃia puterii politice ce funcŃionează pe un anumit teritoriu delimitat prin graniŃe recunoscute şi înăuntrul unei comunităŃi umane (popor, naŃiune), dispunând de monopolul violenŃei legitime. Ca agent politic, statul posedă cele mai importante resurse şi instrumente politice, inclusiv cele de impunere prin forŃă (poliŃie, jandarmerie, gardă financiară, penitenciare, armata etc.) a principiilor de ordine socio-economică. De aceea, statul a fost identificat în mod restrictiv cu un "aparat al dominaŃiei de clasă", cu o "forŃă specială de reprimare" sau cu o "organizare specială a forŃei, o organizare a violenŃei în vederea reprimării unei anumite clase" sau "o maşină pentru menŃinerea dominaŃiei unei clase asupra alteia". Statul, ca instituŃie politică centrală, poate fi sau poate să pretindă că este, în relaŃiile cu cetăŃenii, o expresie a voinŃelor acestora de a organiza şi conduce societatea corespunzător intereselor generale şi unor valori universale. Sub acest aspect statul îşi revendică autoritatea şi legitimitatea de agent al conducerii şi organizării globale a societăŃii corespunzător voinŃei, intereselor, programelor politice ale partidelor sau ale unui agent social (segment al societăŃii civile) care au câştigat alegerile. Tipurile de state identificate de Aristotel după criteriul cine şi în interesul cui conduce: CâŃi conduc ? În interesul cui conduc ? General Propriu Unul monarhie tiranie PuŃini aristocraŃie oligarhie mai mulŃi policraŃie democraŃie 164
PRINCIPALII AGENTI AI SISTEMELOR DE ACTIUNI POLITICE CONTEMPORANE După Max Weber, statul reprezintă un instrument al societăŃii prin care aceasta îşi va raŃionaliza organizarea şi progresul: statul este o întreprindere politică cu caracter instituŃional care revendică, în direcŃionarea administrativă şi în aplicarea reglementărilor, monopolul constrângerii fizice legitime" 22 . InstituŃia puterii de stat, deci, deŃine monopolul violenŃei legitime, fiind aptă să înfăptuiască controlul birocratic raŃional în economie şi societate, să asigure respectarea normelor generatoare de ordine şi eficienŃă în acŃiunile sociale - economice. Există state legitime şi nelegitime. În toate cazurile cei care deŃin monopolul puterii îşi crează instituŃii specializate în comandă şi o birocraŃie, o armată, o poliŃie, un aparat represiv, un sistem de propagare a valorilor politice proprii. Această concepŃie despre stat se vrea generală, adică cu o largă sferă de valabilitate, prin faptul că surprinde atributele esenŃiale ale tuturor statelor moderne. Ea a inspirat majoritatea poziŃiilor actuale referitoare la stat şi drept. Aşa, de pildă, Robert Nozick era convins că statul constituie o asociaŃie dominantă de protecŃie dintr-un teritoriu care pune în valoare două condiŃii necesare: ‘’să aibă tipul corespunzător de monopol asupra folosirii forŃei în teritoriu şi să apere drepturile fiecăruia din acel teritoriu, chiar dacă această protecŃie generală ar putea fi oferită numai într-o modalitate “redistributivă” 23 Cele două faŃete cruciale ale statului sunt perfect legitime din punct de vedere moral, neviloând drepturile nimănui. Statul, ca instituŃie fundamentală a societăŃilor civilizate, este rezultatul unor necesităŃi obiective generate de adâncirea diviziunii muncii sociale, de multiplicarea activităŃilor şi funcŃiilor în cadrul colectivităŃilor umane, de diferenŃierea intereselor agenŃilor practicii sociale. În orice mare colectivitate umană se face resimŃită nevoia de coordonare a oamenilor, a sociogrupurilor, instituŃiilor şi organizaŃiilor componente pentru a se preveni sau înlătura conflictele, tensiunile, dezechilibrele, pentru a se evita destabilizarea, pentru a fi temperate interesele divergente etc. Se produce astfel diferenŃierea dintre guvernanŃi şi guvernaŃi, dintre conducători şi conduşi, se afirmă o autoritate publică, mai ales în momentele istorice de criză, de convulsiuni sociale (războaie, crize economice şi politice, dezastre naturale etc.), din care emană acŃiuni de coordonare în conformitate cu o voinŃă generală ce pretinde legitimitate. Léon Duguit susŃinea că existenŃa unei diferenŃieri dintre guvernanŃi şi guvernaŃi este caracteristica fundamentală a statului. Statele contemporane, dincolo de marea lor diversitate în plan organizaŃional şi funcŃional, au ca trăsătură comună aceea de a fi instituŃii (din lat. Institutio-întemeiere, înfiinŃare, obicei, regulă de purtare). InstituŃiile au fost create de oameni din nevoia de a depăşi “starea de natură”, caracterul spontan, egoist, agresiv al acŃiunilor membrilor colectivităŃii şi de a realiza o ordine, o armonie, un cadru social civilizat care să garanteze drepturile fundamentale ale fiecărui membru. Prin urmare, au apărut organizaŃii tot mai diversificate, a rezultat o autoritate politică situată “deasupra intereselor individuale”, dar recunoscută ca necesară pentru satisfacerea acestor 22 Max Weber, "Economie et société ", tome I, Ed. Plon, Paris, p.71. 23 Robert Nozick, ‘’Anarhie, stat şi utopie’’, Humanitas, Bucureşti, 1997, p. 159. 165
Page 1 and 2:
CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE 5 I. POLIT
Page 3 and 4:
X. CULTURA POLITICĂ 233 1. Ce este
Page 5 and 6:
INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
III. AGENłII ACłIUNII POLITICE Ag
Page 59 and 60:
AGENłII ACłIUNII POLITICE întrep
Page 61 and 62:
AGENłII ACłIUNII POLITICE c) Dup
Page 63 and 64:
69 AGENłII ACłIUNII POLITICE a) C
Page 65 and 66:
71 AGENłII ACłIUNII POLITICE sunt
Page 67 and 68:
AGENłII ACłIUNII POLITICE sistemu
Page 69 and 70:
AGENłII ACłIUNII POLITICE respect
Page 71 and 72:
77 AGENłII ACłIUNII POLITICE Emo
Page 73 and 74:
AGENłII ACłIUNII POLITICE Raportu
Page 75 and 76:
AGENłII ACłIUNII POLITICE acŃiun
Page 77 and 78:
AGENłII ACłIUNII POLITICE şi uni
Page 79 and 80:
IV. RESURSELE ŞI INSTRUMENTELE AC
Page 81 and 82:
RESURSELE ŞI INSTRUMENTELE ACłIUN
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
V. OBIECTUL ACłIUNII POLITICE 1. N
Page 99 and 100:
OBIECTUL ACłIUNII POLITICE vizeaz
Page 101 and 102:
OBIECTUL ACłIUNII POLITICE clasei
Page 103 and 104:
Page 105 and 106: INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
Page 113 and 114: VII. PERSPECTIVA SISTEMICĂ - ACłI
Page 115 and 116: PERSPECTIVA SISTEMICĂ - ACłIONAL
Page 125 and 126: VIII. PRINCIPALII AGENłI AI SISTEM
Page 127 and 128: PRINCIPALII AGENTI AI SISTEMELOR DE
Page 155: PRINCIPALII AGENTI AI SISTEMELOR DE
Page 207 and 208:
PRINCIPALII AGENTI AI SISTEMELOR DE
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
IX. REPREZENTAREA ŞI ALEGERILE ÎN
Page 215 and 216:
REPREZENTAREA ŞI ALEGERILE ÎN SIS
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
X. CULTURA POLITICĂ 1. Ce este cul
Page 227 and 228:
235 CULTURA POLITICĂ realitate nu
Page 229 and 230:
237 CULTURA POLITICĂ Într-o altă
Page 231 and 232:
CULTURA POLITICĂ Ea este supusă t
Page 233 and 234:
241 CULTURA POLITICĂ imnuri, unifo
Page 235 and 236:
CULTURA POLITICĂ politice fundamen
Page 237 and 238:
CULTURA POLITICĂ 4. Socializarea
Page 239 and 240:
CULTURA POLITICĂ Schematic, concep
Page 241 and 242:
249 CULTURA POLITICĂ ale culturii
Page 243 and 244:
XI. SCHIMBAREA ŞI MODERNIZAREA POL
Page 245 and 246:
SCHIMBAREA ŞI MODERNIZAREA POLITIC
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
show all

CUPRINS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?