CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
naturii şi funcŃiilor statului, cu precădere creşterea ponderii şi implicaŃiilor
funcŃiilor dirijiste, de planificare şi de menŃinere a echilibrului politic, existenŃa
unei mari diversităŃi de interese, tradiŃii şi aspiraŃii la nivelul categoriilor
socioprofesionale, grupurilor sociale, comunităŃilor etnice, religioase etc.,
dintre care multe nu obŃin satisfacŃii ca urmare a materializării strategiilor
politice şi a sistemului de drept puse în exerciŃiul puterii, eludarea unor
interese din strategiile şi programele partidelor politice de guvernământ şi din
atenŃia celor care efectiv iau şi aplică deciziile, ridicarea nivelului de cultură
politică atât a guvernaŃilor cât şi a guvernanŃilor, cauze de ordin psihologic
vizând, în principal, neîncrederea în guvernanŃi etc. În această situaŃie statul,
ca pivot, ca centru în jurul căruia gravitează totalitatea forŃelor politice (partide,
mişcări politice, grupuri de presiune etc.) devine obiectul unor pressing-uri
diferite, de multe ori contradictorii.
În politologia contemporană, pentru desemnarea acŃiunilor exercitate
asupra guvernanŃilor se mai utilizează şi alte expresii: "grup de influenŃă" (E.C.
Banfield, G. Voolton, St. Ehrlich), "grupuri organizate", "interese organizate",
"uniune de interese" etc. Din considerente logice, dar şi din necesitatea de
nuanŃare, se impune o diferenŃiere a sferelor şi semnificaŃiilor noŃiunilor de
grup de presiune şi expresiilor amintite. În fond, orice grup socio-uman poate
fi un grup de interese, fie el formal sau informal, fie de conjunctură sau de
durată, fie legal sau ilegal. Dar un grup de interese este doar potenŃialmente
un grup de presiune; el dobândeşte această ultimă calitate doar atunci când,
în virtutea interesului, exercită o acŃiune, o influenŃă, o presiune asupra
guvernanŃilor, în mod concret asupra unui organ statal. Spre deosebire de
partidele politice, grupurile de presiune nu posedă programe politice, strategii,
nu participă direct la cucerirea şi exercitarea puterii de stat.
Grupurile de presiune sunt numeroase şi variate calitativ. Printre cele
mai importante pot fi amintite următoarele: academii, biserici, societăŃi de
gândire, grupuri de intelectuali, sindicate muncitoreşti, organizaŃii Ńărăneşti,
studenŃeşti, de femei, mişcări ale tineretului, asociaŃii de vechi combatanŃi,
organizaŃii patronale, corpuri de ofiŃeri, organe de presă, organizaŃii ale
oamenilor de afaceri, birouri specializate în presiuni - lobby 17 , centre de
propagandă, grupuri de dizidenŃi etc.
Dată fiind marea lor diversitate, s-a impus necesitatea elaborării unor
tipologii pe baza a tot atâtor criterii, cum sunt numărul de membri, capacitatea
financiară, calitatea organizării, durata, scopurile lor, legalitatea etc.
M. Duverger, după criteriul structurii, le împărŃea în grupe de presiune
cu caracter de masă (organizaŃii de Ńărani, de tineret, asociaŃii de vechi
combatanŃi etc.) şi de cadre (organizaŃii corporative, asociaŃii de înalŃi
funcŃionari etc.); după raporturile lor cu partidele, există grupe de presiune cu
rol de anexe ale partidelor (grupuri de tineri, de femei, asociaŃii sportive,
cooperatiste etc.) şi altele care-şi subordonează, chiar îşi anexează partidele
(de exemplu, un partid conservator poate fi un instrument al unei organizaŃii
17 Lobbysmul constă în acŃiunile unor persoane specializate în influenŃarea procesului
legislativ, în utilizarea unor agenŃi plătiŃi pentru a influenŃa legislativul.
158