CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
drept, ea vizează, înainte de toate, conducerea oamenilor, claselor sociale,
naŃiunilor şi diferitelor sisteme sociale de către clasa dominantă, elita politică -
stăpânitoare a mijloacelor de guvernare şi manipulare politică. Politica o fac
atât guvernanŃii, cât şi guvernaŃii. Fără competiŃia dintre aceste două
tabere, competiŃie motivată de interese deosebite, adesea contradictorii,
politica s-ar reduce la o simplă activitate profesională, la o subdiviziune a
muncii sociale, printre multe altele, în care lucrează funcŃionari, slujbaşi
competenŃi, fără ambiŃii, selectaŃi după criterii raŃionale prestabilite precum
medicii, inginerii, profesorii etc. Ori, viaŃa socială ne oferă un cu totul alt
spectacol.
Practica politică, în raport cu celelalte domenii ale practicii sociale,
este o metapractică determinată, în esenŃă, de complexele motivaŃionale ale
agenŃilor politici, de dispersia propietăŃii în structura economică, de modul
cum sunt alocate bunurile şi serviciile în societate, de accesul indivizilor şi
sociogrupurilor la standardele culturale, de civilizaŃie, care prin rolul ei este
cea care dă sens, direcŃionează, conduce, coordonează, reglează,
gestionează ansamblul practicii şi vieŃii sociale. Fiecare latură a practicii
politice (politica monetară, politica demografică, politica în sfera culturii,
politica internaŃională etc.), luată în parte, influenŃează realizarea obiectivelor
celorlalte componente ale vieŃii sociale.
Principalele acŃiuni şi serii de acŃiuni politice din lumea
contemporană sunt cele ale statelor, partidelor, coaliŃiilor (fie aflate la putere,
fie în opoziŃie), corpurilor electorale, grupelor de presiune, liderilor politici.
Practica politică poate avea fie un conŃinut profund contradictoriu, fie
unul unitar, coerent la nivel de comunitate. În Ńările dezvoltate, de pildă,
politica înfăptuită pe fondul unei creşteri economice şi prosperităŃi de pe urma
căreia beneficiază toŃi membrii societăŃii, competiŃiile pentru putere, nota
beligenă a politicii nu afectează grav buna coordonare, fluenŃa şi coerenŃa
politicii forŃelor aflate la guvernare. Nu acelaşi lucru se întâmplă în societăŃile
sărace sau în cele care traversează perioade de criză economică. Aici
tensiunile politice, hiatusurile, răsturnările de linie politică, dificultăŃile de a
realiza un program politic coerent sunt la ordinea zilei. Cazurile de armonie,
de coerenŃă perfectă în funcŃionarea politicului sunt rare: este cazul unor
comunităŃi mici, coezive. Alteori, caracterul unitar şi fluent al vieŃii politice este
o aparenŃă, fiind o rezultantă a mascării practicilor totalitare, dictatoriale.
c) DefiniŃia reliefează, totodată, faptul că politica este un subsistem
al vieŃii sociale, al unor macrosociogrupuri, cu o dinamică relativ autonomă.
Aceasta semnifică faptul că acŃiunile, interacŃiunile şi seriile de acŃiuni politice
sunt limitate, încadrate spaŃial de un sistem şi de o structură - fapt ce implică
ideea de organizare. Politică în afara organizării nu există.
Subsistemul acŃiunilor politice este puternic ierarhizat, centralizat,
posedând un aparat tehnic, o birocraŃie sau o elită politică ce gravitează în jurul
unor personalităŃi politice, lideri, antreprenori sau şefi politici. Aceasta provine din
nevoia facilitării circulaŃiei tot mai rapide a informaŃiilor utile luării deciziilor, a
nevoii de creştere a operativităŃii şi eficienŃei în luarea deciziilor, a executării
comenzilor, a efectuării rapoartelor etc. - atât pe verticală, cât şi pe orizontală.
20