CUPRINS

PRINCIPALII AGENTI AI SISTEMELOR DE ACTIUNI POLITICE CONTEMPORANE
B. GRUPURILE DE PRESIUNE - COMPONENTE ALE SISTEMELOR
POLITICE CONTEMPORANE
În sistemele politice contemporane, alături de partidele politice,
funcŃionează grupuri de presiune (pressure-group, les groupes de pression).
PrezenŃa şi rolul lor social - politic au fost semnalate de către americanul
Arthur F. Bentley, încă în anul 1908, care supunea analizei prezenŃa în
societate a unor "grupuri de interese" 14 , referindu-se la diverse presiuni
exercitate de asemenea grupuri asupra guvernanŃilor. În ultimele decenii a
fost elaborată o vastă literatură politologică cu privire la organizarea, locul şi
rolul grupurilor de presiune. Cercetările consacrate practicii acestor agenŃi
politici s-au extins şi adâncit ca urmare a creşterii rolului lor în sistemele social
- politice. M. Duverger constata în anul 1960 că "alte forŃe decât partidele
acŃionează în viaŃa politică, adesea la fel de puternice ca ele, câteodată mai
puternice. Deseori, se ascund dincolo de paravanul partidelor" 15 . Printre
acestea enumera sindicatele muncitoreşti, grupurile patronale, organizaŃii
corporative, mari întreprinderi private, asociaŃii ale vechilor combatanŃi,
mişcări de tineret, societăŃi de intelectuali, biserici, universităŃi, organe de
presă etc. Într-o altă lucrare, acelaşi autor îşi exprima convingerea că
grupurile de presiune au o răspândire universală, în orice epocă sau regim,
dar majoritatea sunt nepolitice.
Într-un sens larg, noŃiunea de grup de presiune a fost identificată cu
cea de grup de interese (interest groups) care a circulat şi mai circulă cu
frecvenŃă mare, în special în literatura americană. Precizându-i conŃinutul şi
sfera, R.G. Schwartzenberg conferea următoarea accepŃiune noŃiunii: "Un
grup de presiune poate fi definit ca fiind o organizaŃie constituită pentru
apărarea unor interese proprii şi exercitarea unei presiuni asupra puterii
publice în scopul de a obŃine de la aceasta decizii conforme cu astfel de
interese" 16 . Este, deci, plasat accentul asupra următoarelor note definitorii:
grup organizat, apărarea şi promovarea intereselor proprii, exercitarea unor
presiuni asupra guvernanŃilor.
FiinŃarea grupurilor de presiune este un proces mult mai vechi decât
apariŃia preocupărilor de investigare teoretică - explicativă a acestora. În acest
sens, Jean Meynaud observa că activităŃile de presiune asupra guvernanŃilor
au o răspândire universală. Dar, după cel de-al doilea război mondial,
diversitatea funcŃiilor, a mijloacelor de intervenŃie asupra forurilor de decizie
locale, naŃionale şi internaŃionale, ca şi sensurile în care afectează
funcŃionarea mecanismului politic, s-au diversificat şi extins cantitativ foarte
mult. Dintre cauzele care au generat acest fenomen putem enunŃa evoluŃia
14 A.F. Bentley, "The Process of Guvernement. A Study of Social Pressures", Chicago,
1908.
15 M. Duverger, "Institutions politiques et droit constitutionnel", P.U.F., Paris, 1960, p.738.
16 R. G. Schwartzenberg, "Sociologie politique", Paris, 1971, p.41.
157