CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
Ar trebui să se pornească de la locul şi rolul partidului în structura şi dinamica
sistemului politic, de la natura acestuia din urmă, ca şi de la determinismul
cultural, al conştiinŃei şi spiritualităŃii sociale, al comunităŃii naŃionale.
Întrucât strategiile partidelor, în condiŃiile societăŃilor contemporane,
se află în raporturi contradictorii sau de contrarietate - prin realizarea funcŃiilor
lor, partidele se vor dezlănŃui într-o luptă, se vor angaja în rivalităŃi, în
competiŃie absorbindu-şi energiile din atitudinile faŃă de sistem. În aceste
condiŃii, abordarea abstractă şi simplificatoare a funcŃiilor partidelor, de pe
poziŃii metafizice, este nesatisfăcătoare din punct de vedere epistemologic,
sociologic.
Analiza sociologică a funcŃiilor partidelor trebuie să facă înainte de
toate, delimitări între funcŃiile:
a) partidelor de guvernământ, din opoziŃie sau din afara legii;
b) partidelor claselor dominante (care deŃin bogăŃia şi mijloacele de
utilizare a forŃei) şi ale celor dominate;
c) partidelor din Ńările cu economie de piaŃă, din cele cu reglare
centralizată, totalitară şi din Ńările cu o economie mixtă. Fiind dată o astfel de
precizare, pot fi, apoi, analizate funcŃiile generale ale partidelor de
guvernământ, ale celor din opoziŃie, ale celor ilegale etc.
5. Numărul şi sistemele de partide
Numărul de partide diferă de la o Ńară la alta, de la o etapă istorică la
alta a dezvoltării aceleiaşi Ńări, de la o epocă istorică la alta. În două Ńări cu
mecanisme socioeconomice asemănătoare poate fiinŃa un număr diferit de
partide cu orientări, strategii, structuri organizatorice sau putere de influenŃă
variate. În Ńări cu mecanisme economice - sociale diferite numărul partidelor
poate fi cvasiegal sau apropiat, dar diferă esenŃialmente programele,
strategiile şi funcŃiile lor în sistem. În etape distincte ale istoriei aceleiaşi Ńări se
succed partide diferite, unele pier, altele apar iar celelalte se menŃin.
În fiecare Ńară numărul de partide (unu, două sau mai multe),
raporturile dintre ele, locul şi rolul lor în regimul politic, alcătuiesc un sistem
relativ stabil pentru un interval de timp determinat. Există, deci, sisteme
monopartidiste, bipartidiste şi multipartidiste. Se poate remarca faptul că
sistemele monopartidiste nu conŃin raporturi concurenŃiale, pe când celelalte
încorporează raporturi competitive - în general sunt întemeiate pe relaŃii de
luptă politică.
a) Factorii care determină numărul de partide. Literatura
politologică din ultimul secol cuprinde variate explicaŃii referitoare la factorii de
determinare a multipartidismului. Astfel, M.Duverger considera că sistemul de
partide din fiecare Ńară este determinat de trei factori: social - economici,
istorici - culturali, tehnici (de pildă, regimul sau legea electorală).
R.G. Schwartzenberg distingea următorii factori de producere a
multipartidismului: 1. Factori sociali. 2. Factori ideologici şi religioşi. 3. Factori
istorici şi naŃionali. 4. Factori instituŃionali.
150