Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII<br />
le-au constituit apariŃia primei constituŃii şi a regimului parlamentar. Atât<br />
geneza primelor partide, cât şi reformele instituŃional - juridice<br />
corespunzătoare au fost rezultatul determinării social - economice, cultural -<br />
spirituale, a conjuncturilor favorabile din a doua jumătate a secolului trecut.<br />
Cum reprezentau cele două partide interesele suporturilor lor din sfera<br />
societăŃii civile? Un răspuns la această întrebare l-a dat omul politic, care a<br />
fost Titu Maiorescu. Deosebirile dintre partide au rezultat din soluŃionarea<br />
practică a întrebării "prin ce mijloace generale să se facă legile şi prin cine să<br />
se aplice aşa încât să apropie statul din ce în ce mai mult de acel ideal comun<br />
al progresului?" 7 . Liberalismul, considera T. Maiorescu, înseamnă participarea<br />
în număr cât mai mare a mulŃimii la elaborarea legilor, la administraŃia şi<br />
justiŃia statului. Dimpotrivă, conservatorismul înseamnă restrângerea acestei<br />
participări numai la cei chemaŃi - "conservatorii luminaŃi". Conservatorismul<br />
trebuie să fie restrictiv deoarece ConstituŃia României este făcută de sus în<br />
jos şi poporul este nepregătit pentru îndeplinirea misiunilor statului, pentru că<br />
acolo unde este mulŃime este şi incapacitate - credea Maiorescu în condiŃiile<br />
de atunci.<br />
Un astfel de sens aveau opticile claselor guvernante din România<br />
despre rolul partidelor politice care activau într-un regim electoral cenzitar. În<br />
acea epocă partidul progresist era cel care milita pentru sufragiu universal,<br />
pentru drepturi politice mai largi, pentru democratizarea vieŃii politice pe fondul<br />
ascensiunii liberei concurenŃe. Primele partide erau constituite din notabilităŃi<br />
şi nu erau prea îndepărtate prin structură şi organizare de partidele oraşelor<br />
medievale sau ale nobilimii. FabricanŃii, comercianŃii, bancherii, avocaŃii,<br />
preoŃii, medicii, Ńăranii înstăriŃi etc. se organizau în cluburi politice locale cu<br />
activitate intermitentă. Coeziunea mai multor cluburi era asigurată graŃie<br />
iniŃiativelor şi acŃiunilor câtorva parlamentari impulsionaŃi de conştiinŃa<br />
intereselor şi voinŃei de clasă. OrganizaŃii cu caracter de continuitate erau doar<br />
parlamentul şi presa. ViaŃa politică renăştea şi se concentra în timpul<br />
alegerilor. Treptat a crescut numărul de organizaŃii locale, s-a întărit<br />
centralizarea în jurul unui program elaborat de către intelectualii, ideologii din<br />
fruntea partidului şi de către parlamentari. Organizarea partidelor a început să<br />
se fortifice, au fost puse în aplicare principii organizatorice, în special cele ale<br />
centralizării, legăturii partidului cu suportul social, disciplinei interne. Au fost<br />
introduse cotizaŃiile, reuniunile publice, întâlnirile frecvente cu deputaŃii, a<br />
crescut intensitatea propagandei. În acest fel, partidele au devenit organizaŃii<br />
cu activitate continuă, dar cu structuri fragile, cu o coeziune relativ slabă şi cu<br />
un aparat plătit, puŃin numeros.<br />
În epoca postrevoluŃionară, pe măsura dezvoltării vieŃii spirituale, a<br />
culturii în general, a culturii politice în special, întreprinzătorii care au reuşit în<br />
afaceri şi-au consolidat poziŃia de clasă dominantă în societate. Drumul<br />
acesteia s-a dovedit a fi altul decât cel promis mulŃimilor şi cel înfăŃişat în<br />
programele şi platformele politice. Idealurile de dreptate, egalitate, libertate,<br />
democraŃie, progres - vânturate în timpul revoluŃiei, au fost abandonate parŃial<br />
7 T. Maiorescu, "Precedente constituŃionale şi partide politice", Bucureşti, 1886, p.29.<br />
140
Change language