CUPRINS

PRINCIPALII AGENTI AI SISTEMELOR DE ACTIUNI POLITICE CONTEMPORANE
oricare partid îşi exprimă public voinŃa de a cuceri şi exercita puterea,
valorificând toate instrumentele şi resursele politice pe care acesta este
stăpân.
În perioada liberală a capitalismului exista o disjuncŃie între viaŃa
partidelor şi viaŃa statului. Partidele erau considerate organizaŃii extralegale,
extraconstituŃionale. Poporul ar trebui să-şi exercite suveranitatea în mod
direct prin stat şi nu prin intermediul partidelor. Deci, între principiul
suveranităŃii poporului şi activitatea partidelor şi cetăŃenilor se considera că ar
exista o contradicŃie. Invocarea unor acte sau merite ale vreunui partid de la
tribuna parlamentară era considerată o devianŃă de la etica politică. Deci,
conform acestei interpretări, deasupra partidelor şi cetăŃenilor plutea statul,
parlamentarii care "serveau" interesele întregii naŃiuni în mod "nepartinic" -
"abandonându-şi" statutul de oameni ai unui partid şi prestând o activitate în
scopul realizării "interesului general" şi a "binelui comun".
În schimb, în numeroase societăŃi contemporane s-a afirmat tendinŃa
de transformare a statelor în instrumente ale partidelor sau ale coaliŃiilor de
partide. De aceea, principalul scop al oricărui partid politic a devenit cucerirea
dreptului de a folosi statul şi sistemul juridic în direcŃia afirmării suportului
social reprezentat. Aceasta este o consecinŃă a creşterii gradului de
participare a maselor la viaŃa politică.
8) Pentru a-şi realiza programul, partidele se organizează, se
structurează sub forma unor "personalităŃi colective", cu voinŃă proprie
unitară, prezentând o unitate în ideologie şi acŃiune, cu o structură
organizatorică bine articulată, având numeroase organizaŃii locale, un
‘’aparat’’, un şef şi o îmbinare variabilă a centralismului cu democraŃia internă.
De asemenea, partidele politice contemporane posedă sau tind să-şi creeze
un statut, o organizaŃie de tineret şi un cuantum concret de mijloace politice pe
care le integrează în acŃiune în vederea realizării programului.
9) O condiŃie a activităŃii şi vieŃii partidelor politice este existenŃa unei
părŃi nepolitizate în structura corpului electoral. Prin intermediul
propagandei, al mijlocelor de informare, al celorlalte mijloace, instrumente
politice, al educaŃiei politice - civice, partidul urmăreşte să scoată din sfera
neutralităŃii simpatizanŃi şi alegători ai candidaŃilor săi pentru locurile din
parlament, pentru programul şi platforma sa politică.
Definite în acest fel, partidele politice sunt o realitate contemporană.
Chiar dacă este generală, definiŃia dată prezintă o valoare operaŃională şi
euristică, în sensul că poate juca rolul de instrument al analizei concrete şi
multilaterale a partidelor dintr-o societate dată. Dar, o analiză concret - istorică
şi multilaterală a unui partid politic presupune nu numai surprinderea
analogiilor formale ale acestuia sau ale unui tip de partide în raport cu
celelalte. Aceasta va implica depăşirea abordării formale, instituŃionaliste a
problematicii partidelor şi canalizarea eforturilor în direcŃia descifrării
aspectelor de conŃinut al organizării şi funcŃionării lor în tipurile de societăŃi
contemporane, în lumina determinismului social. Un atare demers ştiinŃific
implică folosirea metodei comparative.
137