CUPRINS

PERSPECTIVA SISTEMICĂ - ACłIONALĂ ÎN ŞTIINłA POLITICĂ
democraŃii. În zilele noastre s-a ajuns la o clasificare cu numeroşi membri,
după criterii formal-juridice. Astfel, teoreticienii dreptului constituŃional fac
distincŃie între regimuri bazate pe confuzia puterilor (guvernământul
dictatorial, de adunare, directorial), pe colaborarea puterilor (regimul
parlamentar dualist, regimul parlamentar monist, regimul parlamentar bipartid,
regimul parlamentar multipartid), regimul prezidenŃial, care presupune
specializarea strictă a puterilor (legislativă, executivă, judecătorească), de
unde rezultă necesitatea colaborării lor funcŃionale, şi regimurile mixte
rezultate din combinarea unor elemente aparŃinătoare primelor trei.
Dar pentru că, în final, oricare regim politic exprimă conŃinutul şi
natura raporturilor dintre guvernanŃi şi guvernaŃi, tipul de comunicare dintre
societatea civilă şi societatea politică, regimurile pot fi împărŃite în
democratice şi dictatoriale.
Regimul politic democratic are la bază raporturi dintre guvernaŃi şi
guvernanŃi, dintre societatea civilă şi clasa politică bazate pe un anumit nivel
de consens, pe anumite forme de compromisuri, de toleranŃă, de medieri.
Formele de reprezentare, instituŃiile create, deciziile luate, legile, normele
adoptate au un suport în voinŃa majorităŃii, au acceptul societăŃii civile.
Mecanismele de guvernare, procedurile de aplicare a legilor, tehnicile de
promovare şi investire a personalului guvernant sunt cunoscute, sunt
instituŃionalizate după ce a fost obŃinut consimŃământul majorităŃii. Cultura
politică a cetăŃenilor este de tip raŃional - participativ şi promovează principiul
transparenŃei actelor de guvernare. În cazul în care acestea vor veni în
contradicŃie cu interesele societăŃii civile, ale unor segmente ale acesteia,
cetăŃenii afectaŃi au suficiente resurse, inclusiv legale, de a se organiza şi de a
interveni pentru corectarea efectelor indezirabile. InstituŃiile societăŃii civile
sunt organizate conform pluralismului intereselor, sunt capabile să exercite
controlul social asupra organelor puterii, având libertatea de a-şi organiza
interesele şi de a le duce la îndeplinire atâta vreme cât prin comportamentul
lor social nu încalcă legile. Regimul democratic, deci, are la bază acel tip de
comunicare dintre guvernanŃi şi guvernaŃi care permite sistemului politic să
recepteze toate problemele, nevoile, opŃiunile grupurilor, organizaŃiilor
aparŃinătoare societăŃii civile, să le analizeze, prelucreze şi să găsească soluŃii
legitime acestor probleme şi trebuinŃe.
De asemenea, deciziile, opŃiunile, ideile reformatoare, legile care vor fi
adoptate, în virtutea relativei autonomii a sistemului politic în contextul
raporturilor sale cu societatea, vor fi supuse în prealabil acelor proceduri care
să testeze şi să întrunească aderenŃa majorităŃii electoratului sau a grupurilor
din societatea civilă cărora li se adresează. Informarea corectă a opiniei
publice de către instituŃiile politice este vitală pentru funcŃionarea democraŃiei.
De fapt, în general, tipul de comunicare dintre societatea civilă şi societatea
politică trebuie să se desfăşoare sub semnul adevărului şi corectitudinii
morale dacă se doreşte eficienŃă a activităŃii de guvernare şi garanŃii pentru
satisfacerea intereselor grupurilor sociale.
Dimpotrivă, dacă guvernanŃii care deŃin monopolul puterii nu iau în
consideraŃie interesele şi voinŃa societăŃii civile, dacă organele de conducere
131