CUPRINS

PERSPECTIVA SISTEMICĂ - ACłIONALĂ ÎN ŞTIINłA POLITICĂ
2. Regimurile politice
Conceptul de regim politic este corelativ celui de sistem politic. Dacă
vom considera sistemul politic ca fiind un tip ideal, de structură universală,
regimul politic apare ca fiind un mod concret de funcŃionare a structurii
sistemului politic într-o societate concret - istorică, fiind evidenŃiate valorile
după care se ghidează guvernanŃii, tipul de cultură politică pusă în aplicare,
mecanismul de guvernare (metodele utilizate, caracteristicile relaŃiilor de
comunicare între cei care conduc şi cei care sunt conduşi, modurile concrete
de realizare a politicii fiscale, monetare, a cheltuielilor publice, de protecŃie
socială, demografică, ecologică, internaŃională, etc.), rata instituŃionalizării
politico - juridice, nivelul de acceptare de către societatea civilă a deciziilor
guvernaŃilor, modul de exprimare a opoziŃiei, gradul de libertate a cetăŃenilor şi
organizaŃiilor, modul concret de revendicare a legitimităŃii de către cei care iau
deciziile şi edictează legile, eficienŃa controlului social al instituŃiilor politice etc.
Desigur, au existat controverse în legătură cu definirea regimului
politic. Unii au considerat regimul politic dintr-o perspectivă instituŃionalistă
circumscriindu-l modului de organizare a statului, de exercitare a
guvernării de către instituŃiile statale. AlŃii au considerat că regimul politic
ar trebui privit în legătură cu organizarea întregului sistem politic în mediul
său concret-istoric din care-şi absoarbe resursele şi faŃă de care îşi exercită
funcŃiile.
Cele două optici nu se exclud, mai degrabă sunt complementare,
întrucât nucleul vieŃii politice îl constituie reŃeaua instituŃiilor statale. Ori, atunci,
faŃeta cea mai evidentă a regimului politic este aceea reliefată de
comportamentul organelor statului, de formele de tratament la care-şi supun
cetăŃenii, de modalităŃile concrete, zilnice în care-şi exercită guvernarea sau
prin care gestionează societatea. Din acest punct de vedere, putem fi de
acord cu politologul francez G. Burdeau care considera că în zilele noastre
regimul politic este un mecanism de autogestiune socială, în cadrul căruia
instituŃiile politice sunt piesele centrale, un mod de angajare a raporturilor
politice, ca expresie a adecvării statului la scopurile puterii şi la menŃinerea
exercitării ei.
În Ńara noastră, profesorul Ion Deleanu susŃine că regimul politic
exteriorizează opŃiunile valorice ale colectivităŃii umane, concretizate în
ansamblul instituŃiilor, metodelor şi mijloacelor care realizează voinŃa titularilor
puterii. Adept al ideii conform căreia regimul politic reprezintă o parte
constitutivă a puterii - în ultimă instanŃă a statului - profesorul arădean
demonstrează că regimul politic dă expresia măsurii în care o societate se
exprimă pe sine în viaŃa politică, îşi materializează din punct de vedere politic
idealurile majore, valorile comunitare şi istorice. Regimul politic rezultă din
punerea în aplicare a unei doctrine, concepŃii despre conducerea şi
organizarea societăŃii prin practica politică reglată de instituŃii, norme, reguli
129