CUPRINS

VII. PERSPECTIVA SISTEMICĂ - ACłIONALĂ ÎN ŞTIINłA
POLITICII
1. Sistemul politic şi funcŃiile sale
Limitarea cercetării la descifrarea elementelor structurale ale acŃiunii
politice şi a modului de combinare reală a acestora în seriile de acŃiuni politice
reliefează o optică atomistă, mecanicistă de abordare (de altfel, necesară în
variate investigaŃii ştiinŃifice, ca o primă etapă). Evitarea unei asemenea
situaŃii poate avea loc prin analiza relaŃiilor dintre diferitele acŃiuni politice
simultane, dintre seriile de acŃiuni şi delimitarea în plan teoretic a acestora de
celelalte interacŃiuni sociale.
AgenŃii politici dintr-o societate concret - istorică, fiind orientaŃi de
programe şi strategii concrete, posedând anumite instrumente şi resurse
politice, intră în procesul acŃiunii lor, pe de-o parte, în relaŃii reciproce (de
alianŃă, opoziŃie, neutralitate, dominare, subordonare, incluziune, excluziune,
război etc.) şi, pe de altă parte, în relaŃii cu agenŃii nepolitici ai practicii sociale
(socio-grupuri, comunităŃi umane, categorii sociale, clase etc.). Aceste relaŃii
au o deosebită însemnătate pentru realizarea sensului acŃiunilor agenŃilor,
putând accelera, frâna sau opri realizarea Ńelurilor finale, influenŃând decisiv
eficienŃa acŃiunii politice. De aceea, este necesară cercetarea relaŃiilor dintre
agenŃii politici, a ordinii politice din societate. Metoda eficace (fără a o fetişiza)
pentru realizarea acestui scop este analiza structural-sistemică.
Începuturile introducerii noŃiunii de sistem în teoria politică le
reliefează opera lui Spencer. Într-o concepŃie biologizantă, organicistă despre
lume el a integrat şi utilizat în lucrările referitoare la politică noŃiunile de
structură, funcŃii sociale, sistem de organe, sistem de susŃinere, sistem
distribuitor, sistem reglator, constituŃiune socială, creştere socială etc.
Spencer considera că sistemul reglator, sistemul guvernamental - militar apar,
funcŃionează şi se dezvoltă în mod analog cu cel neuromotor la animal. Deci,
raŃionamentul analogic, în teoria sa politică, are un rol principial.
Moştenirea spenceriană a avut o puternică înrâurire asupra a tot mai
numeroase poziŃii politologice contemporane, mai cu seamă după crearea
teoriei sistemelor şi consacrarea acesteia de către cibernetică. Astfel, T.
Parsons 1 , considera că, asemenea sistemului social, sistemul politic este în
mod structural compus din unităŃi şi din relaŃiile dintre acestea, chiar din
indivizi purtători de roluri sau colectivităŃi reductibile la persoane individuale.
Structura sistemului politic este analizată în termenii a patru tipuri de
1 A se vedea T. Parsons, "The Social System", New-York, 1951, "The System of Modern
Societies", Prentice-Hall, Inc., 1971