CUPRINS

CADRUL SAU SITUATIA DE DESFASURARE A ACTIUNII POLITICE
general, în societăŃile contemporane există posibilitatea cunoaşterii, controlării
şi dirijării dinamicii demografice în scopul prevenirii şi înlăturării dezechilibrelor
demo-economice şi ecologice. Dar această posibilitate se poate transforma în
realitate în funcŃie de o serie întreagă de premise, printre care şi tipul de
organizare politică. În cadrul relaŃiei dintre politică şi creşterea demografică -
politica poate deveni factorul activ, coordonator, conducător. S-a format o
componentă distinctă a practicii politice contemporane – demo-politica,
corelată cu geopolitica. Aceasta a devenit o dimensiune importantă a
proiectelor multor regimuri politice contemporane şi nu numai a celor care au
o împovărătoare rată a creşterii demografice.
Procesul de organizare administrativ - teritorială a statului,
repartizarea noilor obiective industriale pe teritoriul Ńării, organizarea
sufragiului universal sunt acŃiuni care nu pot ocoli luarea în consideraŃie a
indicilor demo-geografici. Deciziile demo-politice se înfăptuiesc prin pârghii
politice - financiare, social - culturale, medicale şi ludice.
*
* *
În finalul acestui demers ar trebui accentuat asupra ideii că
elementele structurale ale practicii politice (agentul, subiectivitatea sa,
mijloacele acŃiunii politice, obiectul şi situaŃia acŃiunii) alcătuiesc un sistem
care ar trebui să funcŃioneze coerent. În planul vieŃii politice reale aceste
elemente nu pot fi despărŃite sau separate unele de altele. Ele îşi realizează
funcŃiile intrând în relaŃii, în conexiuni lăuntrice, iar dinamica sistemului politic
este integrată organic în macrosistemul social.
Unitatea elementelor structurale ale acŃiunii politice poate fi
contradictorie (poate prezenta dezechilibre intrinseci) - fapt foarte evident în
societăŃile cu o dezvoltare spontană, lipsite de resurse şi mijloace de
intervenŃie eficientă, de o reglare centralizată minimală, de o coordonare
istorică a dezvoltării lor sau poate fi, în linii mari, caracterizată prin relative
echilibre funcŃionale.
Desigur, cercetarea nu trebuie să se oprească la analiza structurii
acŃiunilor politice concrete, aşa cum a fost făcută până aici, pentru că orice
acŃiune concretă este o parte componentă - pe coordonatele spaŃiului, a unui
sistem de acŃiuni iar - pe coordonatele timpului, a unei serii de acŃiuni politice.
119