CUPRINS

CADRUL SAU SITUATIA DE DESFASURARE A ACTIUNII POLITICE
satelor, conservarea şi ameliorarea fondului funciar, creşterea raŃionalităŃii
utilizării factorului natură, repartizarea obiectivelor socio-economice pe
teritoriu luând în considerare şi geografia Ńării, cercetarea privind protecŃia
teritoriului, a mediului, producerea de tehnologii nepoluante etc.
Toate statele elaborează statistici cu privire la resursele naturale
descoperite, fac evaluări asupra rezervelor posibile, lansează ipoteze cu
privire la epuizarea unor resurse şi exprimă speranŃe că vor fi descoperite
altele. Acelaşi lucru, la scară planetară, îl face O.N.U. Cercuri de specialişti, în
special militari, elaborează diferite hărŃi politice şi modele strategice în raport
cu arii geografice limitate. În literatura de informare curentă şi în cea de
specialitate din ultimii ani a crescut ponderea limbajului geopolitic.
Rezultă că legătura dintre politică şi cadrul geografic nu este
numai teoretică, ci şi practică. Ea nu poate fi negată sau subestimată, cu
atât mai mult cu cât figurează printre temele dominante ale zilelor noastre
alături de problemele dezarmării, păcii, hranei, energiei, spaŃiului cosmic,
drepturilor omului etc. Această legătură nu are un caracter cauzal şi nu este
nemijlocită. Cadrul geografic prezintă un rol de condiŃionare (de suport) în
raport cu sistemul politic, influenŃează dezvoltarea macrosistemului social şi în
modul cel mai direct volumul factorilor de producŃie, productivitatea în
agricultură, calitatea unor produse etc.
InfluenŃele mediului geografic asupra dezvoltării societăŃii au avut o
creştere continuă. S-au amplificat, odată cu curgerea secolelor, dependenŃele
economiilor naŃionale de teritoriu. Mediul geografic îşi exercită condiŃionările
asupra dinamicii politicului pe căi ocolite. Clima, de pildă, are o influenŃă
asupra formei psihicului social, a mentalităŃilor politice, dar aceasta nu poate fi
transformată într-o relaŃie de cauzare a conŃinutului acestora. ConŃinutul
psihicului politic, al conştiinŃei politice are mecanisme exclusiv sociale şi care
Ńin de condiŃia umană. Interesele, motivaŃiile, voinŃele, convingerile şi
idealurile politice se formează în activitatea istorică a agenŃilor politici în
contextul social. Mediul geografic, deci, exercită un rol de influenŃare a politicii
şi nu de generare.
Marea eroare a geopoliticienilor imperialismului este aceea că au
considerat că politica este modelată în mod fatal de către geografie, de
conturul continentelor, frontierelor, mărilor şi oceanelor, de barierele şi căile
naturale, de comunicaŃie, omiŃând influenŃa inversă a politicii asupra mediului
geografic. Ori, factorul geografic, pe parcursul istoriei vieŃii politice, în esenŃă
nu s-a autoschimbat şi, în consecinŃă, ca factor relativ invariant nu putea să
producă mutaŃii importante în politică. Pe când viaŃa politică, instituŃiile politice
de pe un teritoriu dat, dintr-o Ńară determinată, au o istorie, au suferit
transformări mari. Ori, un sistem atât de variabil, cum este politicul, a cauzat
numeroase schimbări nu numai în mediul social, ci şi în cel geografic prin
intermediul, în principal, al activităŃilor economice, ecologice pe care le
coordonează.
Deşi politica este o reglatoare indirectă a sistemelor eco-geografice,
totuşi pot fi trase unele concluzii despre calitatea acesteia. Astfel în unele
societăŃi contemporane politica de forŃare a ritmurilor industrializării are
115