CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
(democraŃia s-a născut la oraşe, socialismul este un fenomen urban),
neutralitatea ElveŃiei ar fi determinată de situarea ei continentală, victoria
revoluŃiei socialiste în Cuba ar fi fost datorată izolării ei de către mare,
orientarea spre dreapta a muncitorilor situaŃi în cartierele din care fac parte
patroni în raport cu cele pur muncitoreşti etc. El a accentuat asupra
caracterului subordonat al influenŃelor geografice celor tehnice, (influenŃele
geografice sunt esenŃialmente sociologice şi mai puŃin psihologice etc.). Pe
aceeaşi linie s-au înscris şi alŃi autori precum M. Prelot, C.C. Rodee, T.J.
Anderson, C.Q. Christol, G. Bouthoul.
În acelaşi timp, se poate observa faptul că numeroşi autori au neglijat,
au subestimat rolul mediului geografic în influenŃarea politicii. Dar, implicaŃiile
crizei energetice, crizei de materii prime, dezechilibrelor ecologice din
diferitele societăŃi contemporane au condus la depăşirea acestei situaŃii.
Desigur, ar putea fi făcute câteva observaŃii pe marginea concepŃiilor
de mai sus:
- în general, este supraestimat rolul mediului geografic în
determinarea structurii şi dinamicii vieŃii politice. Dacă concepŃiile primilor
reprezentanŃi ai şcolii geografice (Bodin, Montesquieu etc.) au îndeplinit un
rol pozitiv în perioada ascensiunii capitalismului concurenŃial, geopolitica - mai
ales în varianta germană, prin absolutizarea rolului factorilor geografici în
procesul de modelare a politicii, a servit ca instrument utilizat în scopuri
expansioniste. Adesea, forŃele politice extremiste au creat şi folosit o
problematică geopolitică falsă cu scopul de a distrage atenŃia mulŃimilor de la
problemele arzătoare ale existenŃei lor (şomaj, inflaŃie, pauperizare etc.).
- formularea unor legităŃi psihogeografice de felul: climatul cald
predispune popoarele la lenevie, laşitate şi supunere sau climatul temperat
determină calităŃile psihice ale "poporului stăpân" este neştiinŃifică şi
antiumanistă. Împotriva unor astfel de pretinse regularităŃi se ridică fapte
elocvente şi anume: există vaste zone subdezvoltate nu numai la tropice, ci şi
în numaroase Ńări cu climă temperată; istoria a cunoscut mari civilizaŃii şi
culturi nu numai în zonele cu climă temperată (acestea fiind chiar mai
recente), ci şi în cele tropicale; istoria scoate în evidenŃă că numeroase
civilizaŃii, culturi, inovaŃii tehnice şi mari ritmuri de dezvoltare au fost
înregistrate în condiŃii geografice ostile şi nefavorabile.
- au existat politologi care nu au luat în considerare faptul că, la
rândul lui, sistemul politic exercită o influenŃă inversă asupra mediului
geografic. Este trecută cu vederea sau este omisă problema responsabilităŃii
statelor, a cercurilor guvernante pentru secătuirea unor resurse naturale din
Ńări în curs de dezvoltare, caracterul anarhic al exploatării acestora, crearea
unor situaŃii de dezechilibru ecologic etc.
Cu toate acestea nu există o motivaŃie suficientă pentru a
desconsidera observaŃiile şi străduinŃele politologilor contemporani de a
extinde explicaŃia determinării dinamicii practicii politice. Este evident pentru
toată lumea că statele contemporane şi alŃi agenŃi politici au stabilit programe
pe termen lung privind protejarea şi menŃinerea într-o stare optimă a mediului
înconjurător, gospodărirea apelor, sistematizarea teritoriului, a oraşelor şi
114