Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
mai autoreflexivæ“, prin crearea, pe fundalul unei societæfli capitaliste øi al unei culturi<br />
a consumului, a unei colecflii „care ræspunde nevoilor actuale ale individului, experienflelor<br />
sale“. 7 Colecflionarea øi arhivarea individuale apar, astfel, ca soluflii imediate<br />
de ræspuns øi de rezistenflæ la aparentul haos al lumii contemporane, puternic orientat<br />
însæ în sens comercial, denunflînd abisul colectærii de bunuri inutile. Lucrarea<br />
Liei Perjovschi este una dintre puflinele lucræri care ræspunde cel mai bine „cartografierii“<br />
impuse øi dorite de cætre BB3.<br />
Hærflile personale ultime: decartografierea<br />
Hærflile artistice sînt cele ale unui traseu foarte personal øi subiectiv. Mikael Lundberg<br />
creeazæ Linia vieflii, cinci ani din viafla artistului, urmærit zi de zi, captat cu ajutorul<br />
unui sistem GPS, traseu ce devine repetitiv øi monoton, redus la o schemæ. Apoi,<br />
e Buhara al Monei Hatoum, covorul persan identic cu cel al copilæriei, ros, mîncat<br />
de molii exact în forma mapamondului, e Harta din carne a continentului american<br />
realizatæ de cætre artistul Karlo-Andrei Ibarra, care pune problema postcolonialismului<br />
Americii Latine øi a locului sæu de origine, Puerto Rico, spafliu asociat acum<br />
Statelor Unite, dar cu un „comportament“ propriu Americii Latine, Lumea din memorie,<br />
a Emmei Key, precum øi România desenatæ de Adrian Matei pe hîrtie igienicæ ieftinæ<br />
roz, øi, de aici, „igiena socialæ“. Este, de asemenea, extraordinarul proiect al artistului<br />
german Lukas Einsele, One Step Beyond [Cu un pas dupæ], raport asupra minelor<br />
antipersonal øi victimelor sale, studiu emoflional accesibil pe http://www.one-stepbeyond.de.<br />
Lucrarea lui Renaud Auguste-Dormeuil, The Day Before_Star System [Ziua de dinainte_Sistem<br />
stelar], expusæ la Galeria Orizont, este imaginea bolflii cereøti, cu o<br />
zi înaintea unui bombardament militar. Guernica, Hiroshima, Bagdad, New York.<br />
Nu desenarea unei hærfli, nu inventarea unei noi tehnici, ci fotografia constelafliilor<br />
cereøti, fotografia calmului, a liniøtii de dinainte – cerul-victimæ, væzut ca o flintæ a atacatorului<br />
(pe aceeaøi linie se plaseazæ tînærul artist israelian care træieøte la Amsterdam,<br />
Sagi Groner, în cel mai recent proiect al sæu, Scale Tale [Poveste de scaræ],<br />
prezentat anul acesta la Casino Luxembourg, în cadrul expozifliei Locked In [Încuiat<br />
înæuntru], el construind machetele exacte ale unor locuri distruse de bombardamente:<br />
macheta nu ca simbol a ceea ce va fi øi se aflæ doar în stadiu de proiect, ci a ceea<br />
ce a fost øi acum nu mai este). Bolta cereascæ a lui Dormeuil este øi imaginea ultimæ<br />
væzutæ de cei care peste cîteva ore urmau sæ moaræ, este ultima imagine înregistratæ<br />
de retinæ, acea imagine pe care de atîta vreme øtiinfla încearcæ sæ o capteze færæ<br />
a reuøi øi pe care artistul francez o expune, simplu, în fafla noastræ. Cînd Pæmîntul<br />
este cartografiat, invizibil, din cer pentru a fi distrus, harta supremæ, ultimæ, este cea<br />
a cerului redat cosmosului. Harta ca deteritorializare.<br />
Map of the American continent created by the artist Karlo-Andrei<br />
Ibarra, which raises the question of the Latin America post-colonialism<br />
and his place of origin, Puerto Rico, a space now associated with<br />
the United States, but with a “behaviour“ specific to the Latin America,<br />
the Memory World of Emma Key, as well as Romania being drawn<br />
on cheap pink toilet paper by Adrian Matei, hence “social hygiene“.<br />
There is also the extraordinary project of Lukas Einsele, One Step<br />
Beyond, a report on antipersonnel mines and its victims, an emotional<br />
study available at http://www.one-step-beyond.de.<br />
The work of Renaud Auguste-Dormeuil, The Day Before_Star System,<br />
exhibited at the Orizont Gallery, is the image of the sky one day<br />
before the military bombing. Guernica, Hiroshima, Bagdad, New<br />
York. It’s not a drawing of a map or creating a new technique, but<br />
the photograph of the constellations, the photograph of calm, of the<br />
silence before – the sky as a victim, seen as a target for the attacker<br />
(it is along the same lines that the young Israeli artist Sagi Groner,<br />
who lives in Amsterdam, places himself with his latest project, Scale<br />
Tale, which was presented this year at Casino Luxembourg, in the<br />
Locked In exhibition, where he built exact models of the places<br />
destroyed by the bombings: the model not as something to come<br />
and which is still a project, but as something that has been and now<br />
it’s gone). Dormeuil’s sky is also the image seen by those who were<br />
about to die within a few hours, is the last image captured by the<br />
retina, that image which science is unsuccessfully trying to capture<br />
for so long, and which the French artist simply presents us with it.<br />
When the Earth is being invisibly mapped from the sky in order to be<br />
destroyed, the supreme, the ultimate map is that of the sky given<br />
back to the cosmos. The map as deterritorialization.<br />
Adrian Matei<br />
Hygienic, toilet paper manual printed, metal and ceramic support,<br />
15,5 × 11 × 7 cm, 2008, courtesy the artist<br />
O bienalæ în aøteptare<br />
BB3 a depliat hærfli ale lumii contemporane, investigînd multiplicitatea conflictualæ<br />
a cartografierii actuale a umanului. Pentru artæ, harta este nu calcul, ci rizom: „Harta<br />
poate fi desenatæ pe un zid, poate fi conceputæ ca o operæ de artæ, poate fi<br />
construitæ ca o acfliune politicæ sau ca o meditaflie“ (G. Deleuze øi F. Guattari, Mille<br />
plateaux, Paris, Minuit, 1980, p. 20). În urma BB3 ræmîn atît o colecflie de texte critice<br />
în jurul conceptului de hartæ øi una de hærfli øi proiecte artistice ale cartografierii<br />
(vizibile în Pavilion, vol. 1–2), cît øi încæ o lecflie de alfabetizare a lumii contemporane<br />
în ceea ce priveøte noile ei condiflii de viaflæ øi noile ei condiflionæri existenfliale.<br />
O bienalæ micæ, „minimalistæ“ chiar, ca realizare, o bienalæ-concept, dar „pe trend“,<br />
foarte atentæ la „vocile“ gîndirii artistice actuale. Dar, cine øtie, poate cæ viitorul bienalelor<br />
de artæ îl constituie tocmai „minimalismul“, împræøtierea øi plierea cartograficæ.<br />
94