Descarcă revista în format PDF - idea

scena
cea mai veche bienalæ din lume dupæ cea de la Veneflia, Bienala de la São Paulo,
ajunsæ la cea de-a 28-a ediflie, ce are loc anul acesta între 26 octombrie øi 6 decembrie,
face o „pauzæ“ 3 din normalitatea øi coerenfla sa, pentru un moment de
criticæ øi reflecflie asupra ei înseøi, se opreøte pentru o ediflie de „metabienalæ“. Ivo
Mesquita, împreunæ cu Ana Paula Cohen, curatorii acestei ediflii, declanøeazæ un
mecanism de analizæ a fenomenului mondial al bienalelor, de reevaluare a obiectivelor
øi greøelilor lui, pornind chiar de la cele douæ misiuni fundamentale pe care,
în 1951, la inaugurarea Bienalei Muzeului de Artæ Modernæ din São Paulo, Lourival
Gomes Machado, directorul ei artistic, le-a punctat în catalogul de deschidere,
prin folosirea acelei retorici postbelice a speranflei øi a tonului optimist. Bienala øi-a
îndeplinit cele douæ sarcini majore, cea de plasare a artei moderne braziliene nu
într-o simplæ confruntare la nivel intern, ci într-un contact viu cu arta lumii øi, în acelaøi
timp, cea de poziflionare a oraøului São Paulo pe harta marilor centre artistice
ale lumii, el fiind acum un punct de referinflæ pe scena artisticæ globalizatæ. Obiective
îndeplinite.
O bienalæ veche care devine în secolul XXI, aøa cum declaræ curatorii ei, „o instituflie
redundantæ în contextul sæu local øi incapabilæ sæ critice era globalizatæ în care
ea însæøi se gæseøte“. Cazul Bienalei de la São Paulo devine emblematic pentru o
stare patologicæ internaflionalæ a acestui fenomen. O reciclare a temelor, o epuizare
a practicilor artistice – un mecanism repetitiv cu „posibilitæfli limitate“, un model „epuizat
øi trivial“. În acelaøi timp, Ivo Mesquita discutæ problema concurenflei bienalelor cu
un fenomen mai recent, cel al tîrgurilor de artæ, øi dispariflia graniflei între cele douæ
fenomene: spafliul de expunere ca spafliu comecial, de vînzare, nu mai devine strictamente
propriu doar unui tîrg de artæ, ci øi unei bienale, care se aflæ în momentul
actual în pericolul de a deveni „alibi politic øi social pentru un capitalism transnaflional“.
Textul celor doi curatori ai Bienalei de la São Paulo face un excurs critic, în doar cîteva
pagini, asupra fenomenului globalizærii artei contemporane. Gestul lor radical
(læsarea, între altele, a unui spafliu de expunere gol, un spafliu suspendat, „The Void“,
dedicat reflecfliei îndreptate cætre mutafliile din arta contemporanæ) vrea sæ atragæ
atenflia tuturor celorlalte bienale din lume, sæ le îndemne cætre aceastæ „pauzæ de
reflecflie“ care poate furniza poziflii încæ valabile, o pauzæ inevitabilæ, dacæ nu vrem
ca foarte curînd sæ asistæm la moartea totalæ a fenomenului.
În locul unor viziuni exhaustive asupra artei øi al unei continue prezenfle imagistice,
excesive, Ivo Mesquita recomandæ bienalelor producerea „cartografiilor detaliate“,
care sæ interogheze „miøcærile øi transformærile percepute într-un circuit predeterminat,
incluzînd reverberafliile øi ecourile sale“.
Interbienala: între panorama cartograficæ globalæ
øi harta træitæ
Ce face, în acest context global, BB3, cum se poziflioneazæ ea? Ræspunde exact îndemnului
mai matur al Bienalei de la São Paulo, printr-o temæ extrem de actualæ
øi atotcuprinzætoare, poate cea mai cuprinzætoare pentru momentul actual, øi aceasta
într-un spafliu emergent, necartografiat (adicæ necodificat) încæ, aøa cum este cel
românesc. „Manifestul“ BB3 apare ca un pur act de „intercepflie“, pærînd un gest
intuitiv, din instinctul unei bienale mici, tinere, care nu a apucat sæ se dezgoleascæ
de conflinut, dar s-a næscut într-un context artistic internaflional al epuizærii øi într-unul
local în care are nevoie, înainte de toate, de o demarcare, de stabilirea diferenflei
specifice. Nu propune o metabienalæ, ci alege cartografierea ca mod ultim de reprezentare,
ca „semnificant total“.
Dupæ cum se autodefineøte, BB3 s-a vrut „o expoziflie, un proiect, un centru de
resurse øi un manifest“ (conform textului curatorilor din Pavilion, vol. 1). Aceastæ ediflie
nu a fost foarte spectaculoasæ sau, mai bine spus, spectaculosul ei nu a fost unul la
Le Monde Diplomatique Atlas, paperback, 44 pages,
courtesy Philippe Rekacewicz/Le Monde Diplomatique
Map of the World, Peters Projection, 1974, here the map published
by New Internationalist in 2008, courtesy New Internationalist
Josh On
TheyRule.net (loaded map: ”People on 5+ boards”), website, ongoing project
since 2001, courtesy the artist
91