Descarcă revista în format PDF - idea

scena
care lucreazæ cu problematici de gen pornind de la condifliile locale øi-øi stabilesc
scopurile în funcflie de oamenii reali cærora li se adreseazæ.
Avînd în minte necesitatea unei multiple definiri a termenului de „feminisme“, nu
ca o etichetæ, ci ca o bazæ mobilæ øi flexibilæ de interpretare øi acfliune, am vrea sæ
gæsim posibile ræspunsuri la întrebæri de felul acesta:
Care sînt diferenflele øi similaritæflile dintre „feminismul de stat“ din perioada comunistæ
øi noul gender mainstreaming „european“? Cum ne raportæm la tæcerea postcomunistæ
legatæ de feminism øi rolurile femeilor din perioada comunistæ, la necesitatea
unei analize obiective a acestora? Cum pofli folosi strategiile øi perspectivele feministe
ca pe un mod de a analiza relafliile de privilegii øi putere pe care e structurat
capitalismul global? Care este legætura dintre patriarhat øi capitalism? Cum sæ vorbeøti
despre feminism øi despre probleme cu încærcæturæ de gen evitînd sæ copiezi
o „paradigmæ vesticæ“ øi, în acelaøi timp, cum pofli vorbi despre probleme locale færæ
sæ te autoexotizezi?
O posibilæ schemæ a proiectului ar putea aræta aøa:
ISTORII: emancipare, dubla zi de muncæ, „costurile tranzifliei“, politici ale reproducerii,
„feminism de stat“;
SPAfiII LIBERE: solidaritate, cooperare, queer, rezistenflæ împotriva exploatærii,
democraflie grass roots, net activism, economii alternative, alianfle;
DEMOCRAfiIE PARTICIPATIVÆ: educaflie emancipatoare, putere, producerea cunoaøterii,
spafliu public, vizibilitate, culture jamming, liberæ exprimare, responsabilitate;
JUSTIfiIE ECONOMICÆ: munca femeilor, eticæ transnaflionalæ, muncæ imaterialæ,
precaritate, drepturi economice ale femeilor, muncæ reproductivæ, corpuri „eficiente“,
efectul glass-ceilings, ierarhii de gen, diviziunea de gen a muncii, migraflie.
¬ Încæ de cînd activafli în spafliul H.arta din Timiøoara, în care afli început sæ væ exprimafli
ca grup artistic, erafli constant preocupate de publicul cæruia væ adresafli. În ce
mæsuræ acest public s-a schimbat? Dacæ subiectele pe care le abordafli acum au o
altæ urgenflæ, în schimb practica øi tacticile voastre sînt în mare mæsuræ aceleaøi, bazate
pe dialog øi implicare. Sîntefli acum receptate mai mult ca un grup de activism social
øi cultural decît ca un grup artistic, are o astfel de diferenflæ vreo importanflæ? Considerafli
cæ responsabilizarea socialæ a artistului implicæ despærflirea de esteticæ øi privilegierea
mesajului sau fiecærui mesaj îi corespunde inevitabil forma sa? V-afli gîndit la astfel de
delimitæri atunci cînd afli conceput øi pregætit spafliul fizic în care are loc proiectul?
Asistæm în ultima vreme la o reactualizare a diverselor problematici feministe øi, în acelaøi
timp, la o instituflionalizare øi chiar clasicizare a feminismului artistic. Afli putea identifica
anumite modele care væ inspiræ øi pe care le considerafli importante?
√ Am putea spune cæ publicul s-a schimbat sau poate, mai degrabæ, s-a diversificat.
Primul public pe care l-am avut au fost colegii noøtri din facultate, pe care îi invitam
sæ discutæm despre artæ, despre ce ar trebui sæ fie arta. Aceste întrebæri se
refereau atît de strict la mijloacele de a face artæ pentru cæ, în acel moment, imediat
dupæ terminarea facultæflii, ruptura dintre artæ øi societate pærea sæ fie, pentru
noi, un atribut firesc al artei. Aceastæ perspectivæ s-a schimbat în momentul în care
am început sæ privim lucrurile mai în ansamblu. Dacæ începi sæ te referi concret la
contextul în care træieøti, dacæ ceea ce fli se întîmplæ øi ceea ce simfli devine un subiect,
dacæ øi ceilalfli conteazæ, atunci discuflia nu mai este doar despre tine ca artistæ øi posibilitæflile
tale, ci devine øi o discuflie despre tine în calitate de cetæfleanæ øi despre posibilitæflile
tale.
O etapæ intermediaræ în evoluflia raportærii noastre la artæ øi la publicul ei a fost proiectul
Despre artæ øi felurile în care privim lumea, un manual care vorbeøte despre artæ,
dar nu se adreseazæ doar celor din domeniu. L-am conceput în aøa fel încît cineva
interesat sæ devinæ artist/æ ar putea gæsi niøte puncte de reper, dar ne-a interesat în
PARTICIPATIVE DEMOCRACY: emancipative democracy, power, the
production of knowledge, public space, visibility, culture jamming,
free expression, responsibility;
ECONOMIC JUSTICE: the work of women, transnational ethics,
immaterial work, precariousness, economical rights for women,
reproductive work, “efficient“ bodies, the “glass-ceilings“ effect,
gender hierarchies, gender division of labor, migration.
¬ Even since you were working at the H.arta space in Timiøoara,
where you started to express yourselves as an artistic group, you
were constantly concerned about the public you were addressing.
To what degree has this public changed? If the topics you approach
now have another level of urgency, your practice and your tactics
are pretty much the same, based on dialog and involvement. You are
now being seen more as a group of social and cultural activism than
as an artistic group and does this difference matter? Do you think
that the social responsibility of the artist implies the departure from
Feminisms, “Back through the Future”, a project by Kati Morawek,
December 2008, Timiøoara, photo: H.arta
aesthetics while favoring the message or does each message have an
inevitable corresponding form of its own? Have you thought about
such delimitations when you conceived and set the physical space
where the project takes place?
Lately, we have been witnessing a re-actualization of various feminist
issues and, at the same time, an institutionalization and even a classicization
of the artistic feminism. Could you identify some of the methods
inspiring you and which you consider to be important?
√ We could say that the public has changed or maybe rather diversified.
Our first public consisted in our colleagues at the faculty,
whom we used to invite to talk about art, what art should be about.
These questions related so closely to the means of making art
because at the time, right after the graduation, the fracture between
art and society seemed to us a natural attribute of art. This perspective
has changed when we started to see things more holistically.
If you actually start relating to the context you live in, if what happens
to you and what you feel becomes a topic, if the others count,
too, then the discussion no longer regards only you as an artist and
your possibilities, but becomes a discussion about yourself as a citizen
and your possibilities.
75