Descarcă revista în format PDF - idea

arhiva
29. Ignacy (Ignaz) Jan Paderewski (1860–1941), pianist virtuoz, compozitor øi diplomat polonez. (N. red.)
30. Ferrucio Busoni (1866–1924), pianist virtuoz, instalat la Berlin începînd din 1894. (N. red.)
31. Jean Eugène Auguste Atget (1857–1927). (N. red.)
32. E(ugène) Atget, Lichtbilder [Fotografii], introducere de Camille Recht, Paris øi Leipzig, [Éd. Henri Jonquière,] 1931.
33. Ibidem, p. 8. (N. red.)
34. Ibidem, p. 17. (N. red.)
35. În francezæ în original; este vorba de termenul provenit din teoria naturalistæ a literaturii (a se vedea în special Émile Zola, Le Roman expérimental,
Paris, Charpentier, 1881, p. 185 sqq.). (N. red.)
36. August Sander, Antlitz der Zeit. Sechzig Aufnahmen deutscher Menschen des 20. Jahrhunderts [Chipul epocii. Øaizeci de cliøee dupæ germani
ai secolului 20], cu o introducere de Alfred Döblin, München, [Kurt Wolff] [1929].
37. Johann Wolfgang von Goethe, „Maximen und Reflexionen (509)“, in Werke (ed. W. Weber, H. J. Schrimpf et al.), München, Beck, 1973
(ed. a 7-a), vol. 12, p. 435. (N. red.)
38. Sander, op. cit., p. 14. (N. red.)
39. Mai multe schimbæri de guvern (dintre care una în octombrie 1931, luna aparifliei ultimei pærfli a „Scurtei istorii…“) marcheazæ o perioadæ
tulbure, în care faptul semnificativ a fost cîøtigarea de cætre naziøti a 107 mandate în Reichstag în luna septembrie a anului precedent.
(N. red.)
40. Matthies-Masuren, op. cit., p. 16. Autor al prefeflei uneia din lucrærile solicitate intens de Benjamin în redactarea acestui studiu, Alfred
Lichtwark (1852–1914) a fost un celebru istoric de artæ øi director al Kunsthalle din Hamburg, unde a organizat în 1893 o mare expoziflie
intitulatæ „Arta fotografiei care înfloreøte în secret“. (N. red.)
41. Benjamin øi-a început reflecflia asupra mæririi øi micøorærii cu ocazia recenziei la lucrarea lui Bloßfeldt („Neues von Blumen“). Schiflatæ aici
într-un mod destul de sumar, aceastæ problematicæ va culmina în „Opera de artæ în epoca reproductibilitæflii sale tehnice“. (N. red.)
42. Adicæ aparflinînd curentului Neue Sachlichkeit. (N. red.)
43. Moholy-Nagy, op. cit., p. 22. (N. red.)
44. Tristan Tzara, „La photographie à l’envers“ [Fotografia pe fafla cealaltæ] (prefaflæ la albumul lui Man Ray, Les Champs délicieux [Cîmpuri ale
desfætærii] 1922), OEuvres complètes [Opere complete] (éd. Henri Béhar), Paris, Flammarion, 1975, t. 1, p. 416. Traducerea pe care o
face Benjamin în 1924 prefeflei lui Tzara, din care reia aici un pasaj, constituie prima urmæ a interesului sæu pentru fotografie (cf. W. Benjamin,
„Die Photographie von der Kehrseite“ [Fotografia væzutæ de pe partea cealaltæ], G-Zeitschrift für Elementare Gestaltung, 1924,
nr. 3, pp. 29–30). (N. red.)
45. Asemeni lui Germaine Krull, fotograful Sasha Stone era un prieten personal al lui Benjamin. Originea citatului e necunoscutæ. (N. red.)
46. Citat cu origine necunoscutæ. El trimite totuøi cu gîndul la criticile cu care a fost întîmpinatæ lucrarea celebræ a lui Albert Renger-Patzsch,
Die Welt ist schön [Lumea e frumoasæ], München, Kurt Wolff, 1928 (cf. C. G. Heise, „Introducere“, p. 11). (N. red.)
47. În sensul psihologiei asociaflioniste: „asociaflie de idei“. Øi în fotografie estetismul este, în fond, un psihologism. (N. red.)
48. Bertolt Brecht, „Der Dreigroschenprozess. Ein soziologisches Experiment“ [Procesul „Operei de trei parale“. Un experiment sociologic]
(1930) (in Werke, ed. de W. Hecht, Frankfurt am Main, Suhrkamp, 1992, vol. XXI, pp. 448–469), p. 469. (N. red.)
49. Antoine Wiertz, „La Photographie“ (1855), OEuvres littéraires, Paris, Librairie internationale, 1870, p. 309.
50. În traducerea germanæ a citatului, termenul e Wiedergabe (redare); a fost pæstrat „reproducere“ deoarece în textul original al lui
Baudelaire figureazæ reproduction. (N. red.)
51. Charles Baudelaire, „Salon de 1859“ (in Oeuvres complètes, t. II (éd. Claude Pichois), Paris, Gallimard, 1976, pp. 608–682),
pp. 616–617 øi 618. În româneøte, pasajele citate pot fi gæsite (într-o traducere mai puflin expresivæ) øi în Ch. Baudelaire, Pictorul vieflii
moderne øi alte curiozitæfli (antologie, traducere, prefaflæ øi note de Radu Toma), Bucureøti, Meridiane, 1992, la pp. 259 øi 261. (N. red.)
52. (Sic!). În original: Literarisierung. O formafliune lexicalæ neobiønuitæ, oarecum enigmaticæ, a cærei redare prin „literaturizare“ pare contraintuitivæ
în lumina criticii estetizærii pe calea asociaflionismului psihologist care tocmai a precedat. Doar dacæ Benjamin nu are tacit în vedere
un corespondent, în domeniul „literelor“, al fotografiei constructive (a cærei nofliune e sugeratæ de Brecht). Mai multe despre aceasta în
W. Benjamin, Autorul ca producætor (cf. infra). (N. red.)
53. Cf. Atget, op. cit., p. 18. (N. red.)
54. L. Moholy-Nagy, „Photographie ist Lichtgestaltung“ [Fortografia este punere în formæ a luminii], in Bauhaus, vol. II, nr. 1, ianuarie 1928,
p. 5. (N. red.)
27