Descarcă revista în format PDF - idea

arhiva
însæ cæ dagherotipia va ucide arta. [...] Dupæ ce dagherotipia, acest gigant încæ în faøæ, va fi crescut destul,
etalîndu-øi toatæ arta øi forfla, geniul o va înøfæca de ceafæ øi va striga în gura mare: «Vino-ncoace! A mea
eøti de-acum! Vom lucra împreun滓. 49 Cît de sec øi pesimist sunæ, în comparaflie cu ele, cuvintele cu care,
patru ani mai tîrziu, în Salonul din 1859, Baudelaire le anunfla cititorilor sæi noua tehnicæ. Nici pe acestea
nu le mai putem citi astæzi færæ o uøoaræ deplasare de accent, ca øi în cazul celor de mai înainte. Fiind o
replicæ la cele dintîi, øi-au pæstrat valoarea de bun-simfl ca apærarea cea mai causticæ împotriva oricærei uzurpæri
din partea fotografiei artistice: „În zilele acestea deplorabile a apærut o industrie nouæ, care a contribuit,
øi nu puflin, la întærirea prostiei din credinfla sa [...] cæ arta nu este øi nu poate fi altceva decît reproducerea 50
exactæ a naturii [...]. Un Dumnezeu ræzbunætor a împlinit rugæmintea acestei gloate. Daguerre i-a fost Mesia“.
Øi: „Dacæ fotografiei îi e îngæduit sæ completeze arta în unele funcflii ale sale, fotografia o va substitui curînd
total øi-o va corupe, graflie alianflei naturale cu gloata, din rîndurile cæreia creøte. Iatæ de ce trebuie sæ revinæ
la adeværata ei îndatorire: aceea de a fi servitoarea øtiinflei øi a artelor“. 51
Un singur lucru n-au înfleles nici Wiertz, nici Baudelaire: indiciile [Weisungen] care rezidæ în autenticitatea
fotografiei. Aceasta nu va putea fi evitatæ mereu cu un reportaj ale cærui cliøee nu produc asupra privitorului
decît efectul unor asociaflii lingvistice. Aparatul de fotografiat devine tot mai mic, tot mai pregætit sæ surprindæ
imaginile fugitive øi secrete, al cæror øoc paralizeazæ mecanismul asociativ al privitorului. Aici trebuie
sæ intervinæ legenda, care include fotografia în literarizarea 52 tuturor circumstanflelor vieflii øi færæ de care orice
construcflie fotograficæ este sortitæ sæ ræmînæ prizoniera aproximafliei. Nu degeaba pozele lui Atget au fost
comparate cu locul unei crime. 53 Dar oare nu este fiecare petic din oraøele noastre un loc al crimei? Nu
este fiecare dintre trecætori un posibil fæptaø? Nu are fotograful – urmaø al augurilor øi haruspiciilor – datoria
de a descoperi vina øi de-a indica, în imaginile sale, vinovatul? „Analfabetul de mîine – s-a afirmat deja
– va fi nu ignorantul într-ale scrierii, ci într-ale fotografiei.“ 54 Dar oare nu tot cît un analfabet face fotograful
care nu-øi poate citi propriile cliøee? Nu va deveni oare legenda o componentæ esenflialæ a fotografiei?
Iatæ întrebærile în care distanfla de nouæzeci de ani, care îi separæ pe cei de azi de dagherotipie, îøi descarcæ
tensiunile istorice. Tocmai în licærirea acestor scîntei apar din negura altor vremuri, atît de frumoase øi
inaccesibile, primele fotografii.
Traducere de Maria-Magdalena Anghelescu
Note:
1. Declanøatæ în Statele Unite în octombrie 1929, criza economicæ cuprinde Germania la sfîrøitul lui 1930 øi-øi atinge punctul culminant în
momentul redactærii acestui articol (numærul de øomeri creøte de la 3,7 milioane, în decembrie 1930, la 6 milioane în decembrie 1931).
Textul a fost conceput iniflial pentru Die Literarische Welt øi a fost publicat în trei episoade în numerele succesive de pe 18 septembrie, 25
septembrie øi 2 octombrie 1931. Sæ mai precizæm cæ în pregætirea editorialæ a prezentei versiuni româneøti a studiului lui W. Benjamin am
beneficiat din plin øi de existenfla excelentei ediflii critice franceze a textului (însoflitæ øi de ilustraflii) datoratæ lui André Gunthert (cu sprijinul
lui Clément Chéroux, Thomas Jäger øi Dörte Kopp), publicatæ în Études photographiques, nr. 1 (noiembrie 1996), Paris, Société française
de photographie, pp. 6–39, unde sînt corectate øi unele erori strecurate în ediflia criticæ germanæ de referinflæ. (N. red.)
2. Helmuth Th(eodor) Bossert øi Heinrich Guttmann, Aus der Frühzeit der Photographie 1840–70. Ein Bildbuch nach 200 Originalen [Din vremurile
de început ale fotografiei 1840–’70. Un album realizat dupæ 200 de originale], Frankfurt am Main, [Societäts Verlag,] 1930. – Heinrich
Schwarz, David Octavius Hill. Der Meister der Photographie. Mit 80 Bildtafeln [D. O. Hill. Maestru al fotografiei. Cu 80 de planøe ilustrate],
Leipzig, [Insel Verlag,] 1931.
3. „Scurta istorie…“ îøi datoreazæ probabil existenfla acestei conjuncturi editoriale constînd în apariflia, una dupæ alta, a trei culegeri de imagini
consacrate fotografiei timpurii (Bossert øi Guttmann, Schwarz øi Atget), conjuncturæ contemporanæ øi cu publicarea altor albume remarcabile
(Bloßfeldt, Renger-Patzsch, Sander), citate în continuare øi de Benjamin. Acesta consacrase încæ din 1928 o primæ notæ de lecturæ lucrærii
lui Bloßfeldt („Neues von Blumen“, Die Literarische Welt, 1928; Gesammelte Schriften, vol. III, pp. 151–153), iar primul proiect al prezentului
studiu constæ probabil într-o recenzie grupatæ a publicafliilor menflionate. (N. red.)
4. François Arago, „Le Daguerréotype“, in Oeuvres complètes (éd. J.-A. Barral), t. VII, 1858, pp. 455–517. Fragmentul citat se gæseøte la p.
500. (N. red.)
5. Este vorba de portretul (preluat din lucrarea lui Schwarz) al dnei Elizabeth (Johnstone) Hall (cf. Sara Stevenson, D. O. Hill and R. Adamson,
Edinburgh, National Gallery of Scotland, 1981, p. 196), care ilustreazæ atît apariflia princeps a studiului în Die Literarische Welt, cît øi publicarea
în ediflia germanæ de referinflæ. În raport cu elocinfla lui Benjamin, e de notat cæ el nu cunoaøte aceastæ imagine (ca øi toate celelalte
fotografii istorice la care trimite) decît în reproduceri mediocre (publicate, în majoritate, în Schwarz sau Bossert øi Guttmann). (N. red.)
6. Benjamin citeazæ aici ultimele patru versuri din poemul Standbilder. Das Sechste [Portrete în picioare. Al øaselea (1898)] de Stefan George
(cf. Stefan George, Sämtliche Werke [Opere complete], vol. V, Stuttgart, Klett-Cotta, 1984, p. 58). Interogaflia formulatæ în aceste versuri
urmeazæ dupæ descrierea, în catrenul precedent, a unor portrete de „prinfli puternici øi cæpetenii în aur øi rubine“, ale cæror capete,
25