You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
verso: subiectul în istoria lui<br />
selor sale e preluatæ tot mai mult de cætre stat. De vreme ce statul reprezintæ<br />
capitalismul øi se îngrijeøte de el, vechea reprezentare de sine a<br />
clasei muncitoare e pe sfîrøite øi ea, numai cæ statul nu e înlocuit – cum<br />
fusese cazul, mæcar în sens simbolic – de institufliile politice ale contraputerii.<br />
Astfel, miøcærile proletare revoluflionare, cu toate cæ ele abia dacæ<br />
mai existæ astæzi, sînt gonite în întunecimile cele mai îndepærtate.<br />
Adeværul despre clasæ e, aøadar, cæ proletariatul a avut, istoriceøte,<br />
douæ obiective contradictorii: primul, sæ se menflinæ ca o stare cu propriile<br />
sale instituflii (sindicate, partide muncitoreøti, presæ socialistæ, instrumente<br />
de întrajutorare reciprocæ etc.) øi, al doilea, sæ-øi înfrîngæ<br />
adversarul, dupæ care sæ se autodizolve drept clasæ. Putem vedea astæzi<br />
cæ abolirea clasei muncitoare ca „stare“, ca „ghildæ“ a fost pus în practicæ<br />
de capitalism; acesta a trans<strong>format</strong> în cele din urmæ proletariatul (øi<br />
burghezia) într-o clasæ veritabilæ, punînd capæt capacitæflii sale de hegemonie.<br />
Hegemonia de clasæ de orice fel (încæ vivace øi viguroasæ pe vremea<br />
lui Gramsci) a fost tocmai ceea ce s-a anihilat. Clasa ca realitate<br />
economicæ existæ øi e la fel de decisivæ ca întotdeauna, deøi ea este din<br />
punct de vedere cultural øi politic aproape dispærutæ. Acesta e triumful<br />
capitalismului. 61<br />
Munca istoricæ a distrugerii capitalismului devine, astfel, mai puflin parohialæ;<br />
ea devine, într-adevær, la fel de universalæ, de abstractæ øi de puternicæ<br />
precum capitalismul însuøi. Ce formæ politicæ poate lua aceastæ<br />
distrugere, nu øtim. 62 Cu toate astea, de-acum ea e cauza umanitæflii întregi.<br />
Nu existæ predilecflie particularæ, localæ, vocaflionalæ ori de „ghildæ“<br />
pentru aceastæ cauzæ, øi nici nu poate exista. Adeværul clasei e acela al<br />
propriei sale transcenderi. Proletariatul Manifestului putea sta în afaræ fiindcæ<br />
îøi putea pierde doar lanflurile. Nimeni nu mai e în afaræ acum – deøi<br />
nu în sensul lui Antonio Negri: statele-nafliune øi clasele continuæ sæ existe<br />
øi sæ determine vieflile noastre. 63<br />
Întrebarea e: poate exista vreo rafliune pentru care o clasæ care træieøte<br />
în privafliune – iar ea este privatæ, astæzi, pînæ øi de identitatea ei culturalæ<br />
colectivæ – sæ schimbe o situaflie care e dezumanizantæ øi periculoasæ,<br />
dar nu umilitoare pînæ la punctul unei provocæri morale?<br />
Nu øtim.<br />
Ceea ce e sigur este cæ s-au uscat øi ultimele flori cu care ne împodobeam<br />
lanflurile. Cultura clasei muncitoare, care a inspirat atîta eroism<br />
øi abnegaflie, e moartæ. Acea culturæ a fost una modernistæ, în sensul cæ<br />
atacase ierarhia øi încercase sæ creeze o societate secularizatæ, egalitaræ<br />
øi bazatæ pe drepturi. Clasa muncitoare a confundat asta cu socialismul.<br />
N-a fost socialism. E capitalism. Capitalismul a putut sæ fie el însuøi doar<br />
cu sprijinul iluziei socialiste. 64 Ne-am eliberat de aceastæ iluzie. Întrezærim<br />
sarcina ceva mai limpede.<br />
Traducere de Alexandru Polgár<br />
Note:<br />
1. The Making of the English Working Class [Geneza clasei muncitoreøti engleze], London,<br />
Penguin, 1963.<br />
2. O mostræ de mîna întîi a artei polemicii aflate în declin, cu adeværat demnæ de flinta ei,<br />
e scrierea lui Perry Anderson, Arguments Within English Marxism [Dezbateri în cadrul<br />
marxismului englez], London, NLB/Verso, 1980. El spune într-un important pasaj din<br />
aceastæ lucrare: „Thompson are øi astæzi perfectæ dreptate sæ cheme materialismul istoric<br />
la a recunoaøte pe deplin øi autocritic mæsura excelenflei lui [William] Morris. Totuøi,<br />
argumentele sale ulterioare despre rafliunile pentru care întreg marxismul ar fi eøuat<br />
deja demult în a relua moøtenirea lui Morris nu pot fi acceptate atît de uøor. Primul,<br />
spune el, aparfline – sau cel puflin aøa pretinde – «cunoaøterii», cel din urmæ – «dorinflei».<br />
Acestea sînt «douæ principii operaflionale diferite ale culturii», care nu sînt asimilabile<br />
una alteia. Formulînd deosebirea dintre ele, Thompson scrie: «Miøcærile dorinflei<br />
pot fi lizibile în textul necesitæflii øi pot deveni, apoi, subiectul unor explicaflii øi critici<br />
raflionale. Însæ o atare criticæ abia dacæ poate atinge aceste miøcæri în locul de unde izvoræsc».<br />
Ce e greøit în aceastæ descriere? În esenflæ, faptul cæ substituie o explicaflie istoricæ<br />
a dosarului de raporturi dintre Morris øi marxism cu una ontologicæ“ (p. 160). Bingo!<br />
Socialismul rousseauist poate fi (øi este) empirist, utopic øi moralist (øi, ocazional, chiar<br />
paseist), dar niciodatæ istoricist (în sensul lui Historismus, øi nu în acela al braøoavelor<br />
popperiene; cf. Friedrich Meinecke, Die Entstehung des Historismus [Geneza istorismului],<br />
I–II, Berlin, R. Oldenbourg, 1936; vezi, de asemenea, Meinecke, Machiavellism<br />
[o traducere englezæ a Die Idee der Staatsräson in der neueren Geschichte – Ideea<br />
rafliunii de stat în istoria modernæ, 1925], ed.<br />
de Werner Stark, New Brunswick, Transaction,<br />
1998, mai ales capitolul despre Ranke, pp.<br />
377–391).<br />
3. E. P. Thompson, The Poverty of Theory [Særæcia<br />
teoriei], London, Merlin, 1978.<br />
4. Perry Anderson, In the Tracks of Historical Materialism<br />
[Pe urmele materialismului istoric],<br />
Chicago, The University of Chicago Press,<br />
1984. Cartea confline, de asemenea, analize<br />
politice instructive. Expresia „marxism occidental“<br />
[Western Marxism], provenind de la<br />
Karl Korsch (q.v.), a fost ræspînditæ de Maurice Merleau-Ponty în epocala sa Adventures<br />
of the Dialectic [Aventurile dialecticii] (1955), Evanston, Northwestern University<br />
Press, 1986, pp 30–58 øi reinventatæ de Anderson însuøi în renumitele sale Considerations<br />
on Western Marxism [Consideraflii despre marxismul occidental], London,<br />
NLB, 1976, unde remarcæ, destul de profetic, deplasarea teoriei marxiste de la economie<br />
øi politicæ la culturæ øi artæ, un alt semn revelator al declinului unei doctrine<br />
revoluflionare: vezi pp. 49–74.<br />
5. Pentru a cita poate cele mai celebre vorbe din istoria modernæ a ideilor: „Toate relafliile<br />
înflepenite, ruginite, cu cortegiul lor de reprezentæri øi concepflii, venerate din moøistræmoøi,<br />
se destramæ, iar cele nou-create se învechesc înainte de a avea timpul sæ se<br />
osifice. Tot ce e feudal øi static se risipeøte ca fumul, tot ce e sfînt este profanat, øi oamenii<br />
sînt în sfîrøit silifli sæ priveascæ cu luciditate poziflia lor în viaflæ, relafliile lor reciproce“. Karl<br />
Marx øi Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist [1847], Berlin, Dietz Verlag, 1975,<br />
pp. 18–19.<br />
6. Într-un eseu scris în englezæ, dar niciodatæ publicat în aceastæ limbæ, øi care e de gæsit<br />
numai în traducere maghiaræ: „Jean-Jacques Rousseau“ [1953], in K. Polányi, Fasizmus,<br />
demokrácia, ipari társadalom [Fascism, democraflie, societate industrialæ], Budapest,<br />
Gondolat, 1986, pp. 244-258.<br />
7. Karl Polanyi, The Great Trans<strong>format</strong>ion [Marea transformare] [1944], Boston, Beacon<br />
Press, 1957.<br />
8. The Gift [Darul], London, Routledge, 1970. Cf. capitolele „Don, contrat, échange“ [Dar,<br />
contract, schimb] øi „Sources, matériaux, textes à l’appui de «l’Essai sur le don»“ [Surse,<br />
materiale øi texte auxiliare la „Eseul despre dar“], in Marcel Mauss, Oeuvres, 3,<br />
prezentare de Victor Karady, Paris, Les Éditions de Minuit, 1969, pp. 29–103. Paul Veyne<br />
a arætat, de asemenea, cum în oraøele-stat din Grecia anticæ, acest tip de exhibare<br />
devenise un sistem, euergetismos, sistemul „faptelor bune“, prin care cei mai bogafli<br />
251
Change language