Descarcă revista în format PDF - idea

+ (presences of art)
instituflionalæ, critica este neutralizatæ pentru cæ locul ei în prezentare a fost
luat de reprezentare 27 ) øi al cærei pretext ar fi fost, în cazul de faflæ, atragerea
atenfliei asupra sistemului discriminatoriu de acordare a vizelor. Închiderea
lui Sierra are însæ rolul de a ne trezi conøtiinfla øi de a o scoate din
melodrama ideologiei neoliberale care integreazæ inclusiv dispozitivul
Bienalei de la Veneflia, punînd o distanflæ (atît fizicæ, cît øi simbolicæ) între
lucrarea de artæ øi participantul din public. Nedîndu-i ultimului ceea ce acesta
se aøteaptæ sæ primeascæ – participarea la o practicæ reglementatæ estetic
–, Sierra nu face altceva decît sæ-l alieneze øi, ca atare, sæ-i deschidæ
ochii cu privire la o întreagæ condiflie umanæ descompusæ maøinal øi recompusæ
ideologic.
Aøadar, cum devine arta alienantæ? E poate deja prea mult ca sæ configuræm
o teorie aici, dar poate va fi de ajuns dacæ vom miza pe acele proiecte
care-øi inventeazæ propriile spaflii de miøcare øi propriile norme, care
se prezintæ pe sine mereu drept înøelare a aøteptærilor consumatorului
de artæ, drept violenflæ simbolicæ øi ræsturnare a valorilor recunoscute øi
împærtæøite, drept contraofensivæ ideologicæ øi, în sfîrøit, drept expresie ironico-amaræ
de sine, conøtientæ de apartenenfla la un joc (de putere, limbaj
sau joc pur øi simplu), ale cærui reguli nu le pofli dintr-odatæ submina,
ci doar schimba subversiv din mers.
Note:
1. Vezi Boris Buden, „Critici færæ crizæ: crizæ færæ criticæ“, in IDEA artæ + societate, #28,
2007.
2. „Aøa cum arta nu poate exista în afara cîmpului artei, nici noi nu putem exista în afara
cîmpului artei, cel puflin nu ca artiøti, critici, curatori etc. [...] dacæ nu existæ un înafaræ
pentru noi, acesta nu se întîmplæ fiindcæ instituflia este perfect închisæ sau fiind cæ existæ
ca un aparat într-o «lume administratæ în întregime» sau fiindcæ a devenit atotcuprinzætoare
ca mærime øi întindere. Ci fiindcæ instituflia este în interiorul nostru, iar noi nu putem
ieøi în afara noastræ.“ Andrea Fraser, „From the Critique of Institutions to the Institution
of Critique“, in John C. Welchman (ed.), Institutional Critique and After, Zürich, JRP/Ringier,
2006, in Brian Holmes, Investigaflii extradisciplinare. Spre o nouæ criticæ a institufliilor,
în IDEA artæ + societate, #28, p. 22, nota 8.
3. Sfînta familie sau critica criticii critice, in Karl Marx øi Friedrich Engels, Opere, vol. 2, Bucureøti,
Editura Politicæ, 1962, p. 61.
4. Idem, p. 182.
5. Vezi p. 228. Ajunøi în acest punct, sæ spunem cæ pentru escatologia creøtinæ, istoria însæøi
se fundamenteazæ pe principiul unuei legæturi indisolubile între crizæ øi criticæ. Cel puflin
astfel ne lasæ sæ înflelegem Apocalipsa apostolului Ioan, care utilizeazæ în multe rînduri
cuplul conceptual krisis-krino, øi pentru care Zilele Judecæflii de Apoi devin Zile ale Crizei,
iar Judecata devine ea însæøi Procesul Critic prin care Dumnezeu îi separæ pe cei
buni de cei ræi. A se compara, de exemplu, traducerile biblice existente ale versetelor
18:10 øi 20:13 cu textul grecesc al Apocalipsei.
6. Ibid.
7. Ibid, p. 68.
8. Ibid, p. 219.
9. Ibid, p. 232, comparæ cu textul german de la http://www.mlwerke.de/ me/me02/me02_
172.htm#VIII8.
10. http://www.mlwerke.de/me/me02/me02_057.htm#V3.
11. Ibid, p. 76.
12. Ibid p. 68, comparæ cu textul german la http://www.mlwerke.de/me /me02/
me02_057.htm#V3.
Notes:
1. See Boris Buden “Critici færæ crizæ: crizæ færæ criticæ“ [Criticism without Crisis: Crisis
without Criticism], in IDEA arts + society, #28, 2007.
2. “Just as art cannot exist outside the field of art, we cannot exist outside the field
of art, at least not as artists, critics, curators, etc. . . . if there is no outside for us,
it is not because the institution is perfectly closed, or exists as an apparatus in
a ’totally administered world’, or has grown all-encompassing in size and scope.
It is because the institution is inside of us, and we can’t get outside of ourselves.”
Andrea Fraser, “From the Critique of Institutions to the Institution of Critique”,
in John C. Welchman (ed.), Institutional Critique and After, Zurich, JRP/Ringier,
2006. in Brian Holmes, Investigaflii extradisciplinare. Spre o nouæ criticæ a institufliilor
[Extradisciplinary Investigations: Towards a New Critique of Institutions],
in IDEA arts + society, #28, p. 22, note no. 8,
http://eipcp.net/transversal/0106/holmes/ en/#_ftn8
3. The Holy Family, or Critique of Critical Criticism, in Karl Marx and Friedrich Engels,
Collective Woks, vol. 4, chapter 5, section 1, http://marxists.org/archive/marx/
works/1845/holy-family/ch05.htm
4. Ibid., chapter 8, http://marxists.org/archive/marx/works/1845/holyfamily/ch08.htm
5. At this point, we should say that for the Christian eschatology, history itself is
founded on the principle of an indissoluble relationship between crisis and criticism.
At least that’s what we are allowed to speculate out of John the Apostle’s
Revelation, which uses frequently the conceptual pair krisis–krino and for whom
Judgment Days become Crisis Days and the Judgment itself becomes the Critical
Process through which God separates the good from the bad. One may compare,
for example, the existent biblical translation of verses 18, 10 and 20, 13 with the
Greek text of the Revelation.
6. Ibid., chapter 8, section 8, http://marxists.org/archive/marx/works/1845/holyfamily/
ch08_8.htm
7. Ibid., chapter 5, section 3, http://marxists.org/archive/marx/works/1845/holyfamily/
ch05.htm#5.3
8. Ibid., chapter 8 section 5, http://marxists.org/archive/marx/works/1845/holyfamily/
ch08_5.htm
9. Ibid., chapter 8, section 8, http://marxists.org/archive/marx/works/1845/holyfamily/
ch08_8.htm; compare with the German text at
http://www.mlwerke.de/me/me02/ me02_172.htm#VIII8
10. http://www.mlwerke.de/me/me02/me02_057.htm#V3
11. Ibid., chapter 5, section 3, http://marxists.org/archive/marx/works/1845/holyfamily/
ch05.htm#5.3
12. Ibid., chapter 5, section 2, http://marxists.org/archive/marx/works/1845/holyfamily/
ch05.htm#5.2, compare with the German text at http://www.mlwerke.de/
me/ me02/me02_057.htm#V3
13. See Online Etymology Dictionary at http://www.etymonline.com/index.php?term
=hypocrisy
14. Umberto Eco, “Rhetoric and Ideology in Sue’s Les Mysthères de Paris“, in The
Role of the Reader: Explorations in the Semiotics of Texts, Indiana University
Press, 1979, p. 140.
15. Louis Althusser, “The ’Piccolo Teatro’: Bertolazzi and Brecht“, in For Marx, trans.
Ben Brewster, The Penguin Press, 1969, Prepared for the Internet by David J.
Romagnolo, at www. http://www.marx2mao.com/Other/FM65.html, p. 139.
16. Ibid.
17. Ibid., p. 142.
18. Brecht on Theatre, trans. John Willett, London, Methuen, 1964, p. 37.
19. Bertolt Brecht, A Short Organum for the Theatre, http://www.dur.ac.uk/
m.p.thompson/brecht.htm
20. Althusser, p. 144.
21. Brecht, A Short Organum for the Theatre.
22. Ibid.
205