ceilalfli stau la coadæ la intrarea muzeelor! Sînt prinøi de fiorul celor ce juiseazæ trægînd cu ochiul la plæcerea altora øi niciodatæ privirea lor nu se lasæ cuprinsæ de acea nenumitæ strælucire care e totuøi iubirea. A încerca abandonul în øi prin privirea aruncatæ asupra operei înseamnæ a pætrunde în ea, a trece „Through the looking-glass“, pradæ minunærii øi grijii, chiar øi atunci cînd ea se desface peste momentul celor mai uriaøe catastrofe umane (sæ ne gîndim la manifestul dada, proclamat în cele mai grele momente ale Primului Ræzboi Mondial). Nu e mai puflin adeværat cæ unii artiøti propun spre contemplare opere care înfæfliøeazæ tocmai asta, øi poate cæ aceasta e ultima posibilitate ce le ræmîne pentru a spune adeværul lumii, cu vacuitatea obiectelor arætate, în imanenfla lucrurilor însele. E neîndoios calea aleasæ de artiøtii cei mai radicali ai modernitæflii tîrzii. Cel ce introduce în muzeu Rahatul artistului ne sileøte sæ realizæm adeværul plusvalorii în goliciunea grotescæ øi cinicæ a obiectului însuøi. Cale paradoxalæ, desigur, dar care aratæ – asemeni cuvîntului strævechilor mituri –, celor ce sînt în stare sæ înfleleagæ, unde se aflæ adeværata putere, care e îndeajuns de puternicæ pentru a se læsa luatæ în derîdere, plætind în acelaøi timp pentru asta. În aceastæ lume, a noastræ, a reginei-marfæ ce desfiinfleazæ toate limitele ce i s-ar putea pune în cale, din eroi nu mai ræmîne decît erzaflul unor sigilii fabuloase (stele de cinema de la Hollywood, fotbaliøti sau jucætori de tenis, prezentatori de televiziune). Tocmai de aceea, lumea noastræ e deschisæ infinitæflii de potenflialitæfli, de convertibilitæfli, de transformæri, de procesualitæfli, de simultaneitæfli îngæduite de limbajul obiectivant al øtiinflei, al tehnicii, al reclamei. Øi astfel se instaureazæ øi se impune domnia efemerului în reificarea generalizatæ. Doar cîfliva artiøti ræmîn de veghe pentru a halucina imanenfla lucrurilor, eliberînd gîndirea dinaintea lor (Gelassenheit zu den Dingen), øi cheamæ astfel, prin aducerea sub ochii noøtri a nimicului sau a excrementului, prezenfla fiinflei modernitæflii, în transcendenfla care îi e proprie – banul. Nu e aici decît adeværul timpului nostru: nihilismul. Acum zece ani, Beuys lansa o sfidare contemporanilor sæi intitulînd un schelet de mamut: Kunst = Kapital. 11 Cu asta venim atunci la esenfla nihilismului, la puterea sa de „consumare a fiinflei prin valoarea de schimb“. 12 Beuys a murit, dar opera lui ræmîne acolo, în cripta muzealæ, aureolatæ de aurul pe care-l reprezintæ, ca dovadæ, dacæ mai era nevoie, cæ nimic, nici chiar revolta, nu scapæ destinului Somafliei-Com(-)punere (Gestell). Traducere de Virgil Ciomoø (revizuitæ de Adrian T. Sîrbu) Note: 1. Acest eseu dezvoltæ o comunicare fæcutæ în cadrul celei de-a doua ediflii a Zilelor Franco-Maghiare, consacratæ „Avangardelor naflionale øi internaflionale“ øi organizatæ de Institutul de Literaturæ al Academiei Maghiare de Øtiinfle, Georges Baal de la IMSECO–CNRS øi Institutul Francez de la Budapesta, cu ajutorul Fundafliei Soros. Reuniunea a avut loc la Budapesta, în 1–3 noiembrie 1989. Îi mulflumesc lui Zádor Tordai pentru sugestiile sale amicale, care n-au ræmas færæ rezultat. 2. „Drumul pictorilor e drept øi curb.“ 3. A treia serie de lucræri menite sæ transforme antrepozitele din Bordeaux în muzeu de artæ contemporanæ ajungea, în 1991, la suma de 80.944.393 de franci francezi! 4. Împreunæ cu dezvoltarea sportului ca spectacol de masæ øi sursæ de gigantice profituri financiare, acesta e un simptom ce ne îngæduie sæ vedem cît de mult au devenit and enforces itself in the generalised reification. Only a few artists stand awake to hallucinate the immanence of things, liberating the though before them (Gelassenheit zu den Dingen), and thus calling, by putting nothingness, the almost nothing or the excrement before our eyes, the presence of the being of modernity in the transcendence proper to it – money. Here is the truth of out time: nihilism! Ten years ago, Beuys challenged his contemporaries by naming a mammoth skeleton Kunst = Kapital. 11 This leads us to the essence of nihilism, to its power to “consume being through exchange value”. 12 Beuys is dead, but his work stands, inside the museum crypt, with the aura of the gold it represents, as a proof (as if it needed one) that nothing, not even revolt, can escape the destiny of the Conjuration-Com(-)position (Gestell). Translated by Alex Moldovan Notes: 1. This essay represents the development of a communication I presented at the second edition of the French-Hungarian Days, dedicated to the National and International Avant-gardes, organized by the Literature Institute of the Hungarian Science Academy, IMSECO-CNRS and the French Institute in Budapest, with the help of the Soros Foundation. The meeting took place in Budapest, November 1–3, 1989. I thank Zádor Tordai for his friendly suggestions which were put to use. 2. “The way of the painters is straight and curb.” 3. The third series of works meant to turn the Bordeaux warehouses into a contemporary art museum raised in 1991 80,944,393 French francs. 4. Along with sports turning into a mass spectacle and a source of gigantic profits, this is a symptom which allows us to see the degree to which the Western democracies are the inheritors of the totalitarian regimes, whose culture-based and mass sports profits were essentially political and moral. 5. During the debate which followed after the presentation of this material, Jacques Leenhardt noted that there is still an estimation inferior to the usual course of contemporary painters works, which does not ensure the profitability of the capital invested. Briefly, it should be added that this devaluation is very well controlled and doesn’t counter-balance the general rise of artworks price (and also of some modest baubles), which overcomes the medium inflation level in the Western countries which – solely – determine the market values. Other artist, the firemen of the Third Republic, which I thought doomed to remain forever the poor illustrators of the history books dedicated to our war epopees and to the luxury at the end of the century, start to regain their prestige. That’s why, we should properly “welcome” the staging at the d’Orsay Museum which, by putting them next to the impressionists, counts on proximity to weaken the renewing force of the latter: thanks to this conflict-free and struggle-free simultaneity, the firemen regain their aesthetic dignity and financial value which the occurrence of the avant-gardes made them lose. 6. Erwin Panofsky, Idea: Contribution à l’histoire du concept de l’ancienne théorie de l’art, Paris, Flammarion, 1983. 7. A common error made by most commentators is to understand Brancusi’s work as a transposition of forms inspired by Romanian folk art. Cf. Radu Varia, Brancusi, New York, 1989. 8. Cf. Art Workers Coalition, Demonstrations in front of Picasso’s Guernica with My Lai posters 1969, in Adrian Henry, Total Art: Environments, Happenings and Performances, Oxford University Press, 1974, p. 178, photo 145. 9. The version of the Harvesters that I refer to belongs to the collection Auguste Rodin and dates from 1888 (Rodin Museum). Another representation of the same subject occurs in Summer Night, Fields in the Sunset, property of Wintehur Kunstmuseum. 10. Lev Rubinstein, “Déboulonner le stéréotype”, in Les Nouveaux Cahiers de l’Est, Paris, no. 3/1992, pp. 40–42. 11. Christie’s Galleries, 1979. 12. Gianni Vattimo, The End of Modernity: Nihilism and Hermeneutics in Postmodern Culture, Johns Hopkins University Press, 1988, Ch. 1. “An Appologia for Nihilism”. 196
+ (presences of art) democrafliile apusene moøtenitoarele regimurilor totalitare, ale cæror profituri obflinute din culturæ øi din sportul de masæ erau esenflialmente politice øi morale. 5. În dezbaterea ce a urmat prezentærii mele, Jacques Leenhardt a fæcut observaflia cæ uneori existæ totuøi o anume devaluare a cursului obiønuit al lucrærilor pictorilor contemporani, ce nu asiguræ rentabilitatea scontatæ a capitalului investit. De acord, însæ trebuie totuøi adæugat cæ aceastæ devaluare e foarte bine controlatæ øi nu contrabalanseazæ creøterea generalæ a preflului operelor de artæ (øi, de asemenea, a unor bibelouri mai modeste), ce urmeazæ o curbæ net superioaræ nivelului mediu al inflafliei în flærile occidentale, cele care decid valorile pieflei. Alfli artiøti, cum ar fi [aøa-numiflii] pompieri din vremea celei de-a Treia Republici, pe care îi credeam condamnafli sæ ræmînæ pe veci doar ilustraflii pentru paginile cærflilor de istorie consacrate epopeilor noastre ræzboinice øi „pompozitæflilor“ de sfîrøit de secol, încep sæ recîøtige în valoare. Tocmai de aceea e de salutat cum se cuvine punerea în scenæ de la Muzeul d’Orsay, care, aøezîndu-i alæturi de impresioniøti, mizeazæ pe proximitate pentru a slæbi forfla inovatoare a ultimilor; graflie acestei simultaneitæfli færæ conflicte, færæ luptæ, pompierii îøi regæsesc o demnitate esteticæ øi o valoare financiaræ pe care irumperea avangardelor le fæcuse pierdute pentru ei. 6. Erwin Panofsky, Idea. Contribution à l’histoire du concept de l’ancienne théorie de l’art, Paris, Flammarion, 1983 [Idea. Contribuflie la istoria teoriei artei, Bucureøti, Univers, 1975]. 7. O eroare comunæ majoritæflii comentatorilor e înflelegerea operei lui Brîncuøi ca o transpunere de forme epurate din arta popularæ olteneascæ. Cf. Radu Varia, Brancusi, New York, 1989. 8. Cf. Art Workers’ Coalition, Demonstration in front of Picasso’s Guernica with My Lai posters 1969, in Adrian Henry, Total Art. Environnements, Happenings and Performances, Oxford University Press, 1974, p. 178, foto 145. 9. Versiunea Secerætorilor la care mæ refer aparflinea colecfliei lui Auguste Rodin øi dateazæ din 1888 (Muzeul Rodin). O altæ reprezentare a aceluiaøi subiect apare în Searæ de varæ, lanuri în apus de soare, proprietate a Kunstmuseum din Wintehur. 10. Lev Rubinstein, „Déboulonner le stéréotype“, in Les Nouveaux Cahiers de l’Est, Paris, nr. 3/1992, pp. 40–42. 11. Galeriile Christie’s, 1979. 12. Gianni Vattimo, cf. Sfîrøitul modernitæflii. Nihilism øi hermeneuticæ în cultura postmodernæ, Constanfla, Pontica, 1993, cap. I, „Apologia nihilismului“. 197
- Page 1 and 2:
w artæ + societate / arts + societ
- Page 3 and 4:
w artæ + societate / arts + societ
- Page 5 and 6:
Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 7 and 8:
galerie 2 154 Simon Starling: Archa
- Page 9 and 10:
arhiva Despre limbaj în genere øi
- Page 11 and 12:
arhiva acestei totalitæfli intensi
- Page 13 and 14:
arhiva de-limbaj a lui Dumnezeu est
- Page 15 and 16:
arhiva elementele lui concrete. Cî
- Page 17 and 18:
arhiva 4. Împrejurarea cæ limba g
- Page 19 and 20:
arhiva Despre picturæ sau semn øi
- Page 21 and 22:
arhiva Note: 1. În original: der G
- Page 23 and 24:
arhiva niøte odoare de prefl, în
- Page 25 and 26:
arhiva care erau repartizate person
- Page 27 and 28:
arhiva - ca Schopenhauer în adînc
- Page 29 and 30:
arhiva însæ cæ dagherotipia va u
- Page 31 and 32:
arhiva 29. Ignacy (Ignaz) Jan Pader
- Page 33 and 34:
arhiva viu. E drept, vefli spune c
- Page 35 and 36:
arhiva ce bun dacæ în politicæ c
- Page 37 and 38:
arhiva tei literaturi. Folosind exe
- Page 39 and 40:
arhiva La care Aragon adaugæ urmæ
- Page 41 and 42:
Lumea pare a fi devenit un loc al c
- Page 43 and 44:
Ea voia sæ danseze cu ei. Dar ei n
- Page 45:
A dansat pe scaun în tocurile ei
- Page 48 and 49:
We ordered Stella-beers. We didn't
- Page 52 and 53:
Identitate, definiflii øi mantre /
- Page 54:
Construim poduri øi integræm. Te
- Page 59:
We usually talk about us, as: The e
- Page 62 and 63:
And when I talk about me, I use to
- Page 66 and 67:
Pachete de vacanflæ. N-am nimic î
- Page 68 and 69:
Acoperit de lentilæ: politica priv
- Page 70 and 71:
View from the exhibition, photo: Zs
- Page 72 and 73:
68 Dénes Miklósi The Events of th
- Page 74 and 75:
tocmai materialul cu care se lucrea
- Page 76 and 77:
Feminisms, “Unsex Me!”, worksho
- Page 78 and 79:
Project Space, within Spafliul Publ
- Page 80 and 81:
mod special cum ar putea manualul s
- Page 82 and 83:
Markus Bader, raumlabor Berlin Balc
- Page 84 and 85:
Gregory Sholette’s lecture, 2008,
- Page 86 and 87:
Yuri Leiderman Geopoetics - 15, 200
- Page 88 and 89:
Child’s Play, a project curated b
- Page 90 and 91:
Conflictul hærflilor Daria Ghiu BB
- Page 92 and 93:
Lukas Einsele One Step Beyond, text
- Page 94 and 95:
de fiecare datæ øi deja monoton,
- Page 96 and 97:
îndemînæ, imediat, ci perceptibi
- Page 98 and 99:
mai autoreflexivæ“, prin crearea
- Page 100 and 101:
96 Views from the exhibition, photo
- Page 102 and 103:
se regæseøte într-o lume cu totu
- Page 104 and 105:
100
- Page 106 and 107:
102 daughter, who has seen the ligh
- Page 108 and 109:
php?lang=en&ModuleId=10007410&Media
- Page 110 and 111:
Lucrul în colectiv ca efort Interv
- Page 112 and 113:
Superflex, “Superdanich”, “Co
- Page 114 and 115:
Vojin Bakic’, Gallery Nova, Zagre
- Page 116 and 117:
înflelege în cadrul dinamicii rel
- Page 118:
Muzeul ca efect secundar sau proble
- Page 121 and 122:
Tania Bruguera Consummated Revoluti
- Page 123 and 124:
scena 119
- Page 125 and 126:
scena Silke Wagner 28.07.1957, neon
- Page 127:
scena politic, luînd poziflie împ
- Page 131 and 132:
scena puøi Martha Rosler, John Bal
- Page 133 and 134:
scena Manifestarea postpoliticului*
- Page 135 and 136:
scena Beth Campbell Following Room,
- Page 137 and 138:
scena fiecare element al ei sæ dem
- Page 139 and 140:
scena Interviuri evocînd luptele p
- Page 141 and 142:
scena horror øi sci-fi al filmelor
- Page 143 and 144:
Ex-Privato Interviu cu Francesco Si
- Page 145:
scena 141
- Page 148 and 149:
¬ Daria Ghiu: How did you end up w
- Page 150 and 151: Maurizio Cattelan Novecento, collec
- Page 152 and 153: Tommy McRae Sketch of Squatters, 18
- Page 154 and 155: Raquel Ormella 130 Davey Street, wh
- Page 156 and 157: eading the catalogue and in the wee
- Page 158 and 159: galerie 2 Acest insert pentru revis
- Page 170 and 171: insert Locuri comune ale tranziflie
- Page 172 and 173: Acest proiect a fost finanflat cu s
- Page 174 and 175: de masæ, consumerism total, formel
- Page 176 and 177: Benjamin este articulat sub forma u
- Page 178 and 179: Nu vom mai simfli nimic, nicio opoz
- Page 180 and 181: a urca sau pe care nu mai trebuie s
- Page 182 and 183: DIGITALIZAREA GLOBALÆ Iar: plonjar
- Page 184 and 185: Banalitate (ocultatæ): capitalismu
- Page 186 and 187: fit speculativ nelimitat imediat a
- Page 188 and 189: ARTELE INVIZIBILE La fel ca øi teh
- Page 190 and 191: Sfîrøitul avangardelor øi triumf
- Page 192 and 193: popularæ“), decît fiindcæ niø
- Page 194 and 195: erotism criptic în care sælæølu
- Page 196 and 197: imaginile lor premonitorii anunflî
- Page 198 and 199: semnat sfîrøitul din miezul propr
- Page 202 and 203: Pentru o artæ alienantæ Vlad Mora
- Page 204 and 205: ca atare, locul unde misterul nu ma
- Page 206 and 207: melodramatice. Argumentele sale se
- Page 208 and 209: olul teatrului este de a distruge a
- Page 210 and 211: 13. Vezi Online Etymology Dictionar
- Page 212 and 213: în slujba unui pragmatism al cunoa
- Page 214 and 215: atunci (gîndifli-væ la fel de bin
- Page 216 and 217: dintr-o voinflæ de a considera pro
- Page 218 and 219: cærui obiect. Astfel, proprietæfl
- Page 220 and 221: spune cæ e bine plasat ca s-o øti
- Page 222 and 223: electric) cu nenumæratele sale der
- Page 224 and 225: Twombly = Tiepolo, Warhol = Tintore
- Page 226 and 227: færæ de ajutorul ori examenul a c
- Page 228 and 229: insatisfacflie, aceastæ incertitud
- Page 230 and 231: - El ia figura organicitæflii soci
- Page 232 and 233: Aici, ne vom mulflumi sæ punem în
- Page 234 and 235: cel puflin douæ refuzuri corelativ
- Page 236 and 237: pune la începutul Politicii sale.
- Page 238 and 239: 15. V. traducerea româneascæ, op.
- Page 240 and 241: caracteristic lui Dasein. Acela cæ
- Page 242 and 243: „branøæ“, la fel de subit pre
- Page 244 and 245: excelenfla, superioritatea ori valo
- Page 246 and 247: cialismul rousseauist nu e cæ dema
- Page 248 and 249: împotriva burgheziei øi proletari
- Page 250 and 251:
atletic, eleganflæ, atracflie erot
- Page 252 and 253:
ezumatæ succint de Georg Lukács
- Page 254 and 255:
Pîrîøii sînt afaræ, domnii în
- Page 256 and 257:
aristocrafli furæ silifli de cætr
- Page 258 and 259:
The Brenner Debate: Agrarian Class
- Page 260 and 261:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,
- Page 262 and 263:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,