Descarcă revista în format PDF - idea

astfel ca un stil obscur, dar øi datoritæ construcfliei retorice a discursurilor sale (parazitînd ironic sau parodic pe diverse afirmaflii ale celor
cu care polemizeazæ). Într-o epocæ a unui raflionalism sistematic øi constructiv, chiar sec, el e reprezentantul unei „filosofii a credinflei øi a
sentimentului“, analoagæ întrucîtva unui panteism neoplatonic, øi face astfel figuræ de „mistic“ sau de „iraflionalist“ în plin secol al „luminilor“.
Prin concepflia sa despre puterea creatoare a sentimentului øi a sufletului, a cærei realitate o vedea în limbajul operei de artæ, mai ales în
poezie (acesta e contextul de idei al sentenflei citate øi de Benjamin), Hamann premerge romantismului øi filosofiei moderne a limbajului:
a influenflat nu numai ideologia literaræ a miøcærii Sturm und Drang, ci øi concepfliile lui J. G. Herder. E unul din principalii oponenfli ai
criticismului lui Kant (cu care era prieten, de altfel), cæruia îi reproøeazæ tocmai ignorarea puterii specifice, ireductibile a limbajului în constituirea
sintezelor a priori ale intelectului (cf. „Metacritica purismului rafliunii pure“, 1874). Prin tezele sale privind „atotputernicia credinflei“
øi fundarea adeværului în subiectivitate, el îi premerge øi lui Kierkegaard. (N. red.)
21. Facerea, 2, 7. (N. red.)
22. Facerea, 1, 10, 12, 18, 21, 25, 31.
23. Øi de asemenea, pe cale de consecinflæ, orice limbæ omeneascæ. (N. red.)
24. Cf. n 23. (N. red.)
25. Existæ o diferenflæ – tocmai la „numele omului“ – între versiunea germanæ a textului biblic citatæ de Benjamin, care în corpul textului a fost
redatæ ca atare, øi felul în care e restituit pasajul în Biblia româneascæ folositæ ca referinflæ. Iatæ versetul în întregime, în aceasta din urmæ:
„Øi a pus Adam nume tuturor animalelor øi tuturor pæsærilor cerului øi tuturor fiarelor sælbatice; dar pentru Adam nu s-a gæsit ajutor pe
potriva lui“. De menflionat însæ cæ în Biblia româneascæ folositæ de confesiunile neoprotestante pasajul sunæ aøa: „dar, pentru om, nu s-a
gæsit nici un ajutor, care sæ i se potriveascæ“. (N. red.)
26. Facerea, 2, 23 („Øi a zis Adam: «Iatæ aceasta-i os din oasele mele øi carne din carnea mea; ea se va numi femeie, pentru cæ este luatæ din
bærbatul sæu»“; – în germanæ: Männin, feminin de la Mann: bærbat). (N. red.)
27. Facerea, 3, 20 („Øi a pus Adam femeii sale numele Eva, adicæ viaflæ, pentru cæ ea era sæ fie mama tuturor celor vii“). (N. red.)
28. Im Namen ist das Wort Gottes nicht schaffend geblieben, es ist an einem Teil empfangend, wenn auch sprachempfangend, geworden. Benjamin
speculeazæ aici intraductibilul dublu sens al verbului empfangen în germanæ: a primi, a recepfliona, dar øi a concepe, a zæmisli, în sensul
expresiei „a concepe un copil“. Acesta e sensul în care trebuie auzit termenul „concepflie“ în frazele care urmeazæ. (N. red.)
29. Intranzitiv øi imanent – Sprache der Dinge selbst. (N. red.)
30. Cf. supra, n. 28. (N. red.)
31. Facerea 1, 31: „Øi a privit Dumnezeu toate cîte fæcuse øi iatæ cæ erau bune foarte“. (De fapt, Dumnezeu rosteøte asta în ziua a øasea, dar
sensul acestor cuvinte s-ar împlini abia prin odihna zilei a øaptea.) (N. red.)
32. Într-un sens paralel oarecum aceluia al unui procedeu – sau suplement – retoric, al unei accentuæri de sine explicite, compensatorii. (N. red.)
14