128 Ricardo Jacinto Labyrinthitis, mixed media installation, dimensions variable, 2007
scena Manifestarea postpoliticului* Edit András, Hedvig Turai Manifesta 7, Bienala Europeanæ de Artæ Contemporanæ Trentino – Tirolul de Sud, Italia, 19 iulie – 2 noiembrie 2008 La Manifesta din anul acesta, multe lucræri s-au ocupat, într-un fel sau altul, de holocaust (Harun Farocki, Judi Werthein, Roee Rosen, Eyal Sivan, Anna Faroqhi, Teufelsgroup, Tamy Ben-Tor, Valerie Mréje), respectiv au atins chestiuni mai generale (identitate, prejudecæfli, identificare, arhivæ, sistematizare), care nu pot fi evitate atunci cînd se discutæ despre holocaust. Asta e niflel neobiønuit pentru o expoziflie de artæ contemporanæ internaflionalæ, mai ales dacæ ea se autocaracterizeazæ ca oferind o øansæ generafliilor celor mai tinere (adicæ tocmai acelora care nu pot avea amintiri personale despre holocaust). Aceastæ prezenflæ masivæ are mai multe cauze. Acele segmente ale expozifliei care se ocupæ de locurile istorice ori de chestiunea memoriei nu pot ocoli faptul fascismului, respectiv faimoasa îmbinare dintre futurismul italian øi fascism. În toate locurile expoziflionale vom gæsi ceva despre Mussolini, arhitectura fascistæ, promisiunea øi speranfla înøelætoare nutritæ faflæ de viitor. Postpoliticul 1 înseamnæ sfîrøitul politicii înflelese în sens clasic. Cetæflenii polisului nu au niciun cuvînt de zis în privinfla treburilor cetæflii; ei sînt la cheremul mass-mediei, al populismului, iar în zilele noastre, al globalizærii. În secolul al XX-lea, am avut deja ocazia sæ vedem un exemplu extrem al acestei situaflii, øi acesta e motivul pentru care e important sæ ne întoarcem la holocaust, respectiv la acele tehnici, unele mediatice, care se ivesc în marginea holocaustului. Filmul lui Harun Farocki cerceteazæ tocmai acest lucru: felul în care au loc vederea øi crearea vizibilului, manipularea acestora, efectul lor asupra evenimentelor „reale“. Într-una din inscripfliile sale, el se întreabæ dacæ deportarea ar fi luat alt curs în caz cæ se filma mai mult. S-ar fi putut atenua suferinflele prin filmare? Filmul sæu, intitulat Respite [Rægaz], e proiectat la Fortezza, ca un contrapunct mut øi eficace al instalafliilor sonore. Øirurile de imagini sînt întrerupte de inscripflii în stilul filmului mut, comentariile lui Farocki. E vorba de un aøa-numit film gæsit, asemænætor lucrærilor lui Péter Forgács. Filmul a fost fæcut în lagærul de tranzit Westerbork din Olanda, care întîrzia livrarea evreilor øi romilor în taberele de muncæ din Germania. Albert Gemmeker, comandantul SS al lagærului, l-a însærcinat pe Rudolf Breslauer, unul dintre deflinufli, cu filmarea. Gemmeker voia sæ obflinæ o imagine falsæ, propagandisticæ, pe cînd Breslauer voia sæ înfæfliøeze viafla de zi cu zi a lagærului de tranzit, în aøa fel încît MANIFESTATIONS OF THE POST-POLITICAL* Edit András, Hedvig Turai Manifesta 7, The European Biennale of Contemporary Art Trentino – South Tirol, Italy, 19 July – 2 November 2008 At this year’s Manifesta, quite a few of the works deal, directly or indirectly, with the Holocaust (Harun Farocki, Judi Werthein, Roee Rosen, Eyal Sivan, Anna Faroqhi, Teufelsgroup, Tamy Ben-Tor, Valerie Mréje). That is to say, they either directly refer to the Holocaust or consider more general issues (identity, prejudices, identification, archive, systematization) that cannot be avoided when it comes to the Holocaust. This is a bit unusual for an international contemporary art show, especially one cast as offering a chance to the younger generation (that is, precisely to those artists who could not have any direct personal recollection of the Holocaust). There are several reasons for this notable presence. Those exhibition segments dealing with historical places or with the issue of memory can’t overlook the question of fascism, particularly the well-known conjunction between the Italian futurism and fascism. At every point in the exhibition one finds something about Mussolini, fascist architecture, and fascism’s deceptive promise and hope for a glorious future. The post-political 1 means the end of the political classically understood. The citizens in the polis don’t have a say anymore in the city affairs; they stand at the mercy of the media, of populism, and, in our times, of globalization. In the 20th century, we already had the chance to see an extreme example of this situation and this is why it is important for us to return to Holocaust, and within it, to those media techniques and films that appeared in connection with the Holocaust. The film of Harun Farocki analyzes this very fact: how seeing and creating the visible occur, how they can be manipulated, and what effect they have on “real“ events. In one of his film’s inter-titles, he asks the question whether deportation might have taken another course had there been more filming. Could the suffering have been attenuated through filming? His film, called Respite, is being shown at Fortezza, as a mute and efficient counterpoint to the sound installations in the fortress. The series of images are interrupted by intertitles, in the manner of silent films, accompanied by the commentaries * Iniflial articolul a fost publicat în Mûértô, Budapesta, anul XI, nr. 9, septembrie 2008. EDIT ANDRÁS este doctor în istoria artei øi critic de artæ. Este cercetætor principal la Institutul de Cercetæri de Istoria Artei al Academiei Maghiare de Øtiinfle. Principalele sale preocupæri vizeazæ tranziflia din cadrul fostului „bloc“ estic, teorii critice în aplicafliile lor regionale, arta angajatæ social, chestiuni de identitate de gen øi arta publicæ. HEDVIG TURAI este doctor în istoria artei øi critic de artæ. E interesatæ în special de problematica holocaustului în relaflie cu arta contemporanæ, chestiuni ale construcfliei de gen în arta modernæ øi contemporanæ. * The article was originally published in Mûértô, year 11, no. 9, September 2008. EDIT ANDRÁS is a Hungarian art historian and art critic. She is a senior research fellow at the Research Institute of Art History of the Hungarian Academy of Sciences. Her main interests are the transition of the ex-Eastern bloc, critical theories applied onto the region, socially engaged art practices, gender issues and public art. HEDVIG TURAI is a Hungarian art historian and art critic. Her main interests are Holocaust and contemporary art, gender issues in modern and contemporary art. 129
- Page 1 and 2:
w artæ + societate / arts + societ
- Page 3 and 4:
w artæ + societate / arts + societ
- Page 5 and 6:
Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 7 and 8:
galerie 2 154 Simon Starling: Archa
- Page 9 and 10:
arhiva Despre limbaj în genere øi
- Page 11 and 12:
arhiva acestei totalitæfli intensi
- Page 13 and 14:
arhiva de-limbaj a lui Dumnezeu est
- Page 15 and 16:
arhiva elementele lui concrete. Cî
- Page 17 and 18:
arhiva 4. Împrejurarea cæ limba g
- Page 19 and 20:
arhiva Despre picturæ sau semn øi
- Page 21 and 22:
arhiva Note: 1. În original: der G
- Page 23 and 24:
arhiva niøte odoare de prefl, în
- Page 25 and 26:
arhiva care erau repartizate person
- Page 27 and 28:
arhiva - ca Schopenhauer în adînc
- Page 29 and 30:
arhiva însæ cæ dagherotipia va u
- Page 31 and 32:
arhiva 29. Ignacy (Ignaz) Jan Pader
- Page 33 and 34:
arhiva viu. E drept, vefli spune c
- Page 35 and 36:
arhiva ce bun dacæ în politicæ c
- Page 37 and 38:
arhiva tei literaturi. Folosind exe
- Page 39 and 40:
arhiva La care Aragon adaugæ urmæ
- Page 41 and 42:
Lumea pare a fi devenit un loc al c
- Page 43 and 44:
Ea voia sæ danseze cu ei. Dar ei n
- Page 45:
A dansat pe scaun în tocurile ei
- Page 48 and 49:
We ordered Stella-beers. We didn't
- Page 52 and 53:
Identitate, definiflii øi mantre /
- Page 54:
Construim poduri øi integræm. Te
- Page 59:
We usually talk about us, as: The e
- Page 62 and 63:
And when I talk about me, I use to
- Page 66 and 67:
Pachete de vacanflæ. N-am nimic î
- Page 68 and 69:
Acoperit de lentilæ: politica priv
- Page 70 and 71:
View from the exhibition, photo: Zs
- Page 72 and 73:
68 Dénes Miklósi The Events of th
- Page 74 and 75:
tocmai materialul cu care se lucrea
- Page 76 and 77:
Feminisms, “Unsex Me!”, worksho
- Page 78 and 79:
Project Space, within Spafliul Publ
- Page 80 and 81:
mod special cum ar putea manualul s
- Page 82 and 83: Markus Bader, raumlabor Berlin Balc
- Page 84 and 85: Gregory Sholette’s lecture, 2008,
- Page 86 and 87: Yuri Leiderman Geopoetics - 15, 200
- Page 88 and 89: Child’s Play, a project curated b
- Page 90 and 91: Conflictul hærflilor Daria Ghiu BB
- Page 92 and 93: Lukas Einsele One Step Beyond, text
- Page 94 and 95: de fiecare datæ øi deja monoton,
- Page 96 and 97: îndemînæ, imediat, ci perceptibi
- Page 98 and 99: mai autoreflexivæ“, prin crearea
- Page 100 and 101: 96 Views from the exhibition, photo
- Page 102 and 103: se regæseøte într-o lume cu totu
- Page 104 and 105: 100
- Page 106 and 107: 102 daughter, who has seen the ligh
- Page 108 and 109: php?lang=en&ModuleId=10007410&Media
- Page 110 and 111: Lucrul în colectiv ca efort Interv
- Page 112 and 113: Superflex, “Superdanich”, “Co
- Page 114 and 115: Vojin Bakic’, Gallery Nova, Zagre
- Page 116 and 117: înflelege în cadrul dinamicii rel
- Page 118: Muzeul ca efect secundar sau proble
- Page 121 and 122: Tania Bruguera Consummated Revoluti
- Page 123 and 124: scena 119
- Page 125 and 126: scena Silke Wagner 28.07.1957, neon
- Page 127: scena politic, luînd poziflie împ
- Page 131: scena puøi Martha Rosler, John Bal
- Page 135 and 136: scena Beth Campbell Following Room,
- Page 137 and 138: scena fiecare element al ei sæ dem
- Page 139 and 140: scena Interviuri evocînd luptele p
- Page 141 and 142: scena horror øi sci-fi al filmelor
- Page 143 and 144: Ex-Privato Interviu cu Francesco Si
- Page 145: scena 141
- Page 148 and 149: ¬ Daria Ghiu: How did you end up w
- Page 150 and 151: Maurizio Cattelan Novecento, collec
- Page 152 and 153: Tommy McRae Sketch of Squatters, 18
- Page 154 and 155: Raquel Ormella 130 Davey Street, wh
- Page 156 and 157: eading the catalogue and in the wee
- Page 158 and 159: galerie 2 Acest insert pentru revis
- Page 170 and 171: insert Locuri comune ale tranziflie
- Page 172 and 173: Acest proiect a fost finanflat cu s
- Page 174 and 175: de masæ, consumerism total, formel
- Page 176 and 177: Benjamin este articulat sub forma u
- Page 178 and 179: Nu vom mai simfli nimic, nicio opoz
- Page 180 and 181: a urca sau pe care nu mai trebuie s
- Page 182 and 183:
DIGITALIZAREA GLOBALÆ Iar: plonjar
- Page 184 and 185:
Banalitate (ocultatæ): capitalismu
- Page 186 and 187:
fit speculativ nelimitat imediat a
- Page 188 and 189:
ARTELE INVIZIBILE La fel ca øi teh
- Page 190 and 191:
Sfîrøitul avangardelor øi triumf
- Page 192 and 193:
popularæ“), decît fiindcæ niø
- Page 194 and 195:
erotism criptic în care sælæølu
- Page 196 and 197:
imaginile lor premonitorii anunflî
- Page 198 and 199:
semnat sfîrøitul din miezul propr
- Page 200 and 201:
ceilalfli stau la coadæ la intrare
- Page 202 and 203:
Pentru o artæ alienantæ Vlad Mora
- Page 204 and 205:
ca atare, locul unde misterul nu ma
- Page 206 and 207:
melodramatice. Argumentele sale se
- Page 208 and 209:
olul teatrului este de a distruge a
- Page 210 and 211:
13. Vezi Online Etymology Dictionar
- Page 212 and 213:
în slujba unui pragmatism al cunoa
- Page 214 and 215:
atunci (gîndifli-væ la fel de bin
- Page 216 and 217:
dintr-o voinflæ de a considera pro
- Page 218 and 219:
cærui obiect. Astfel, proprietæfl
- Page 220 and 221:
spune cæ e bine plasat ca s-o øti
- Page 222 and 223:
electric) cu nenumæratele sale der
- Page 224 and 225:
Twombly = Tiepolo, Warhol = Tintore
- Page 226 and 227:
færæ de ajutorul ori examenul a c
- Page 228 and 229:
insatisfacflie, aceastæ incertitud
- Page 230 and 231:
- El ia figura organicitæflii soci
- Page 232 and 233:
Aici, ne vom mulflumi sæ punem în
- Page 234 and 235:
cel puflin douæ refuzuri corelativ
- Page 236 and 237:
pune la începutul Politicii sale.
- Page 238 and 239:
15. V. traducerea româneascæ, op.
- Page 240 and 241:
caracteristic lui Dasein. Acela cæ
- Page 242 and 243:
„branøæ“, la fel de subit pre
- Page 244 and 245:
excelenfla, superioritatea ori valo
- Page 246 and 247:
cialismul rousseauist nu e cæ dema
- Page 248 and 249:
împotriva burgheziei øi proletari
- Page 250 and 251:
atletic, eleganflæ, atracflie erot
- Page 252 and 253:
ezumatæ succint de Georg Lukács
- Page 254 and 255:
Pîrîøii sînt afaræ, domnii în
- Page 256 and 257:
aristocrafli furæ silifli de cætr
- Page 258 and 259:
The Brenner Debate: Agrarian Class
- Page 260 and 261:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,
- Page 262 and 263:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,