Descarcă revista în format PDF - idea

scena
puøi Martha Rosler, John Baldessari, Vito Acconci, Gerry Schum, Eduardo Paolozzi,
Valie Export, Antonio Muntadas, Bruce Nauman, Lynda Benglis, Wolf Vostell, Peter
Weibel, Hermine Freed, Joan Joanas, Dara Birnbaum. Rechestionarea istoriei recente
a artei prin scoaterea de la naftalinæ a unor evenimente øi lucræri uitate, împreunæ
cu includerea lor într-un display nou, reprezintæ o sintezæ a fluxurilor øi refluxurilor
istorice ale institufliei, dar øi activarea unei noi politici a artei øi, de ce nu, reactivarea
unei arte de a face politicæ. În acelaøi registru, nu pot trece cu vederea lucrarea video
a lui Wagner inclusæ în noul display, 7 Vorträge, ein Bild, ein Auditorium [7 conferinfle,
o imagine, o aulæ], unde øapte studenfli îmbræcafli øi coafafli dupæ moda anilor ’90
privesc cætre cameræ cu o mimicæ inexpresivæ a feflei, în timp ce ascultæ relatærile
de la radio asupra protestelor studenfleøti din 1968. Atitudinea celor øapte reprezintæ
un comentariu – autoevident prin tæcerea artistului – asupra schemelor perceptuale
care filtreazæ evenimentele petrecute în urmæ cu 40 de ani, angajate de cætre copiii
øi nepoflii celor ce au participat direct la acele evenimente.
Forma display-ului pentru artæ reflectæ, în acelaøi timp, schimbarea de opticæ asupra
celor douæ colecflii ale n.b.k., videoforumul øi artoteca: lucrurile se petrec aproape
ca atunci cînd un amnezic îøi recapætæ brusc memoria. Videoforumul se mutæ, odatæ
cu expoziflia lui Silke Wagner, chiar lîngæ spafliul galeriei, acolo unde lucrærile vor putea
fi consultate la cerere, programul fiind completat de seminarii, proiecflii de lucræri,
dezbateri øi workshopuri. Pe de altæ parte, noul accent cade pe punerea în valoare
a artotecii øi vizeazæ modalitæflile de activare a educafliei democratice. Ca atare, eliberarea
acestui spafliu de ideologia consumului indistinct de culturæ se realizeazæ prin
schimbarea opticii asupra accesului la arhivæ, pe care echipa n.b.k. vrea sæ-l transforme
într-un acces tematic. În fine, trebuie remarcat efortul de a cristaliza un discurs
capabil sæ susflinæ pariul n.b.k. Adæugarea unui spafliu de rezidenflæ unde sînt invitafli
sæ locuiascæ øi sæ lucreze artiøti, activiøti øi teoreticeni, a cæror muncæ este reflectatæ
în discufliile, seminariile, prezentærile øi workshopurile organizate în galerie, includerea
în networking-ul e.i.p.c.p. (Institutul European pentru Politici Culturale Progresive
4 ) øi lansarea a trei noi colecflii de publicaflii, în colaborare cu Editura Walter König
– n.b.k Ausstellungen[Expoziflii], n.b.k. Diskurs øi n.b.k. Berlin –, vin sæ confirme un
dialog între instituflie øi sfera publicæ, din care sînt extrase temele ce vor fi reflectate
în programul expoziflional viitor.
De dragul circularitæflii, mi-am propus sæ revin la analogia iniflialæ. Se poate ca timpul
pe care-l træieøte cîmpul artistic din România sæ fie unul al oboselii ideologice,
un timp în care inifliativele nonprofit îøi pierd orizonturile de dezvoltare, iar kunstvereinurile
locale îøi organizeazæ funeralii patetice, pentru ca pe cadavrele lor sæ fie
proclamatæ noua alianflæ dintre galeriøti, designerii de lifestyle øi advertisers. Se prea
poate însæ ca acestea sæ fie, dimpotrivæ, semnele ce aratæ necesitatea – øi criza –
unei repoziflionæri strategice. Modelele existæ, voinflæ sæ fie!
Note:
1. Regulile artei, trad. de Bogdan Ghiu, Bucureøti, Art, 2007, mai ales secfliunea „Piafla bunurilor simbolice“,
p. 214.
2. Vezi Marius Babias, Urma revoltei. Arta øi politica istoriei în Noul Berlin, trad. de Cristian Cercel, Cluj, Idea
Design & Print, 2006.
3. Aø remarca proiectul bürgersteig, realizat în cadrul proiectului Kokerei Zollverein | Zeitgenössische Kunst und
Kritik de la Essen, unde artista a pus o furgonetæ la dispoziflia grupærilor locale antifasciste øi antirasiste, fapt
integrat în conceptul lucrærii, care în final a documentat acfliunile realizate cu ajutorul ei øi discufliile privind
darea sa în folosinflæ. A se vedea Marius Babias, Recucerirea politicului. Economia culturii în societatea capitalistæ,
trad. de Cristian Cercel, revizuitæ de Vlad Morariu, Cluj, Idea Design & Print, 2007.
4. Referinflele la platforma e.i.p.c.p. se gæsesc în secfliunea arhiva a numærului 28 al revistei IDEA artæ + societate
(2007).
schemes which filter the events happened 40 years ago, engaged by
the children and the grandchildren of those who directly participated
to the events.
The form of the display for art also reflects a change of view on the
two n.b.k. collections, the video-forum and the artotheque: it’s
almost like an amnesiac suddenly regaining his memory. The videoforum
moves, along with Silke Wagner’s exhibition, just near the
gallery space, where the works may be consulted without a previous
programming and the program is being added seminaries, projections
of works, debates and workshops. On the other hand, the new
emphasis is on valuing the artotheque and regards the ways of activating
democratic education. Therefore, freeing this space of the
indistinct consume of culture is being accomplished by changing the
view on accessing the archive, which the n.b.k. team wished to transform
into a thematic access. Finally, one has to notice the effort of
crystallizing a discourse capable of supporting the n.b.k. bet. Adding
a residence space where artists, activists and theoreticians are invited
to live and work, whose activity is being reflected in the discussions,
seminaries, presentations and workshops organized in the
gallery, being included in the e.i.p.c.p. (European Institute for
Progressive Cultural Politics 4 ) networking and launching three new
collections of publications, in collaboration with the Walter König
publishing house – n.b.k Ausstellungen [Exhibitions], n.b.k. Diskurs
and n.b.k. Berlin – all these acknowledge a dialogue between the
institution and the public sphere, which the topics reflected by the
next exhibition program will be extracted from.
For the sake of circularity, I decided to return to the original analogy.
It’s possible for the Romanian artistic field to live in a time of ideological
fatigue, in which nonprofit initiatives lose their development
horizons and the local kunstvereins organize pathetic funerals for
themselves, in order for the new alliance between gallerists, lifestyle
designers and advertisers to be proclaimed over their dead bodies.
It is possible, however, for these to be the signs showing the necessity
– and the crisis – of a strategic repositioning. There are models,
let there be will!
Translated by Alex Moldovan
Notes:
1. Regulile artei, Bucharest, Art, 2007, translated by Bogdan Ghiu, especially
the section: “Piafla bunurilor simbolice”, p. 214.
2. See Marius Babias, Urma revoltei: Arta øi politica istoriei în Noul Berlin,
translated by Cristian Cercel, Cluj, Idea Design & Print, 2006.
3. It’s worth noticing the bürgersteig project, created within the Kokerei
Zollverein | Zeitgenössische Kunst und Kritik project, in Essen, where
the artist put a van at the disposal of the local antifascist and antiracist
groups, a fact which was integrated in the work’s concept which finally
documented the actions accomplished with its use and the discussions
about its bringing into service. See Marius Babias, Recucerirea politicului:
Economia culturii în societatea capitalistæ, translated by Cristian
Cercel, and revised by Vlad Morariu, Cluj, Idea Design & Print, 2007.
4. References to the e.i.p.c.p. platform are to be found in IDEA art + society,
#28, 2007 (arhiva section).
127