Descarcă revista în format PDF - idea

scena
politic, luînd poziflie împotriva idealului prusian conservator al „bunului cetæflean“ docil
øi instruit, revendicînd lærgirea drepturilor civile, emanciparea socialæ øi identitaræ øi
instaurarea unei democraflii cu adeværat reprezentative, øi protestînd împotriva Ræzboiului
din Vietnam øi a infiltrærii øi manifestærii criptofascismului în structurile de putere.
În fine, nu trebuie sæ neglijæm emergenfla unor noi forme de expresie artisticæ,
survenite ca urmare a dezvoltærii mediilor de performance sau video-art, al cæror
drapel îl purtau grupærile neoavangardei (aøa cum fusese Fluxus), sau ca urmare a
popularitæflii extinse a pop-artei. Datoritæ rolului din ce în ce mai reprezentativ pe
care l-a jucat, n.b.k a înfiinflat în scurt timp, în afara spafliului propriu-zis de expunere,
o artotecæ (1970), adicæ un spafliu de educaflie alternativæ, de arhivare øi de împrumut
al lucrærilor de artæ contemporanæ (de-a lungul timpului fiind achiziflionate peste
4.000 de lucræri), øi un videoforum (fondat în 1972, reprezintæ cea mai veche
colecflie de lucræri video din Germania, adunînd peste 1.000 de „piese“, plecînd de
la pionerii video-artei, precum Marina Abramovic, Rebecca Horn, Bruce Nauman,
Nam June Paik, Ulrike Rosenbach, Bill Viola, Wolf Vostell, øi ajungînd la artiøti video
contemporani ca Reynold Reynolds, Corinna Schnitt, Hito Steyerl sau Hague Yang).
Între timp, n.b.k. s-a legitimat ca instituflie prin girul Senatului oraøului Berlin øi øi-a
asigurat finanflarea permanentæ a Stiftung Deutsche Klassenloterie Berlin.
Cu o importanflæ crescîndæ în anii ’70 øi ’80, n.b.k. s-a væzut, la începutul anilor ’90,
în poziflia de a seduce publicurile noi ale Berlinului de Est, fapt marcat prin mutarea
sediului în Mitte, un district în care, datoritæ chiriilor mici pe care le oferea, îøi fæceau
concurenflæ o puzderie de galerii, devenind treptat o colonie a artiøtilor internaflionali,
øi unde arta a ocupat pozifliile de avangardæ ale mult aøteptatului boom economic.
La fel cu ceea ce mai ræmæsese din scena artisticæ a anilor ’80, n.b.k. pierdea
deja teren, din cauza slabei reacflii de adaptare pragmaticæ la noile condiflii de producflie
artisticæ, în fafla unor tinere instituflii precum Kunst-Werke (ulterior, organizatoarea
Bienalei de la Berlin, devenitæ platformæ a artei internaflionale), Tacheles (scenæ
a subculturii berlineze) øi Kulturbrauerei, care reuøeau sæ exploateze noua conjunctura
a Berlinului transformat într-un El Dorado al artiøtilor cæutînd consacrarea. 2 Cæderea
în eøalonul secund al galeriilor berlineze s-a produs treptat, pe mæsuræ ce n.b.k.
îmbætrînea alæturi de noul ei director, curatorul Alexander Tolnay, ræmas în funcflie
timp de 12 ani øi sub comanda cæruia n.b.k. nu øi-a putut schimba lookul præfuit øi
anost, asemenea unei forme de viaflæ supraviefluind încæ din jurasicul artei contemporane,
lîncezind, în panæ de idei, sub firmamentul furnicarului bircocratic în care se
transformase.
Pensionarea lui Tolnay øi venirea unei noi echipe a reuøit sæ surprindæ multæ lume. În
mai 2007, un comunicat de presæ anunfla cæ, începînd cu 1 ianuarie 2008, directoratul
n.b.k. este preluat de Marius Babias, acesta manifestîndu-øi intenflia de a reînnoi
instituflia prin reconstrucflia ei pe fundamentele istoriei øi tradifliei, pentru ca, plecînd
de la resursele deja disponibile, n.b.k. sæ-øi consolideze poziflia pe piafla artisticæ. Acest
proces trebuia sæ aibæ loc prin intermediul aderærii la reflelele institufliilor de artæ, al cuceririi
noilor straturi ale sferei publice øi al angajærii noilor forme de discurs. În acelaøi timp,
spafliul galeriei øi programele sale îøi propuneau sæ constituie barometre ale discursurilor
contemporaneitæflii artistice, reflectînd asupra dezvoltærilor artei, în contextul în
care în deceniul zece al secolului trecut ea a devenit din ce în ce mai mult un instrument
ale diverselor interese. Reluarea temei autonomiei artei era inevitabilæ, n.b.k.
angajîndu-se într-un demers al argumentærii performative, care trebuia sæ punæ în luminæ
importanfla artei pentru societate øi pentru dezvoltarea noastræ individualæ.
În timp ce reprezentanflii micilor inifliative independente øi necomerciale îøi frecau
palmele de bucurie, optimismul lor færæ margini fiind alimentat de nevoia unei noi
politici instituflionale de efectele cæreia aveau øi ele sæ beneficieze, scepticii îmbætrînifli
prea devreme de apatia generalæ a pieflei artistice, care epurase orice conflinut politic,
Silke Wagner
13.05.1968 (left) and 15.04.1960 (right), 2008, © Neuer Berliner Kunstverein/
Jens Ziehe, 2008
Pages 110–111: Silke Wagner
Ellen, installation view, plexiglas panels, 120 × 120 cm, 120 pieces, 2008,
© Neuer Berliner Kunstverein/Jens Ziehe, 2008
123