Descarcă revista în format PDF - idea

scena
Poveste în reflea*
(gen: Google Search)
Anna Lénárd
Simon Starling: Trei pæsæri, øapte povestiri, interpolæri øi bifurcaflii
Muzeul Ludwig – Muzeu de Artæ Contemporanæ, Budapesta
13 iunie – 3 august 2008
Existæ momente cînd rutina e perturbatæ, iar reflexele obiønuite cu care descompunem
analitic o lucrare se clatinæ. Asta e cu atît mai adeværat atunci cînd, trecînd prin
expoziflia periodicæ organizatæ de Muzeul Ludwig, ne dæm seama cæ nu ne vine uøor
sæ stabilim ce anume este lucrarea, færæ a mai pomeni de greutæflile întîmpinate în
stabilirea paternitæflii ei. Ne-am uitat pe afiø, autorul pare sæ fie Simon Starling, 42
de ani, artist plastic cæruia i s-a decernat Premiul Turner, dar niciunul dintre obiectele
expuse nu e creaflia sa nemijlocitæ. Øi cum ræmîne agæflat deja de aceste prime
øi elementare întrebæri, privitorului care ar vrea sæ facæ pe deøteptul øi care este obligat
de aceste ambiguitæfli la niflicæ umilinflæ îi piere orice chef de criticæ. În liniøtea eliberatæ
în locul criticii, firul unei poveøti începe sæ se întindæ bifurcîndu-se øi întreflesîndu-se
cu firele altor poveøti. A povesti e lucrul cel mai minunat, mai ales dacæ basmul ne
poartæ în trecut øi în peisaje exotice, dacæ existæ un prinfl putred de bogat øi iubita
sa splendid de frumoasæ, de dragul cæreia ibovnicul ei purcede la construirea unui
palat fermecat. E øi mai bine dacæ sînt, de asemenea, øi niøte tigri bengalezi øi invenflii
tehnice, færæ a mai vorbi de dansatoarele din buric, o casæ invizibilæ øi un dictator
malefic ce-apare øi el la un moment dat.
Odatæ ce ne-am læsat cu totul copleøifli de povestea (poveøtile) care se fles, devine
tot mai clar cæ Starling ne-a cruflat acest secol al XXI-lea, colcæind deja de opere
de artæ, de crearea unei noi lucræri: el nu face decît sæ punæ în corelaflie creaflii existente
øi autorii lor, într-o ordine creativæ care transformæ concepflia însæøi în lucrare.
În felul acesta, povestea e a lui, dar lucrærile sînt cele ale personajelor, cæci Starling
îøi asumæ rolul celui care documenteazæ, aproape cæ retrægîndu-se în umbræ. De
pildæ atunci cînd invitæ un sculptor, doi arhitecfli, trei regizori de film øi, pe lîngæ ei,
numeroøi designeri øi fotografi sæ-i fie coautori. Înainte de toate însæ, el invitæ øi un
maharajah, care este cel mai mare curator øi protector al artelor din toate timpurile.
Aøa se face cæ Trei pæsæri, øapte povestiri nu e atît o operæ de artæ pæstratæ intactæ
în mediul steril al muzeului, ci o bucatæ din cotidianul însuøi, din flesætura vieflii, care,
plasatæ în ambientul unei sæli de expoziflie, e-n stare sæ întindæ un pod între cele douæ
lumi.
Lucrarea însæøi nu e legatæ de vreun material anume. Spiritul povestirii (povestirilor)
desfæøurate este elementul îndeajuns de puternic pentru a pætrunde obiecte
øi clædiri, refluînd liber dintr-un material în altul. Starling face clædirile sæ zboare în
timp øi spafliu: opere îndepærtate unele de altele øi oameni aflafli la mare distanflæ unii
de alflii se regæsesc, trecînd peste continente øi decenii. Privind aceastæ expoziflie, simflim
aceeaøi bucurie spiritualæ pe care o simte internautul obsedat în timp ce surfeazæ,
cînd, apæsînd pe butoane cu totul accidental, i se deschide o nouæ paginæ øi, prin asta,
NETWORK STORY*
(Genre: Google Search)
Anna Lénárd
Simon Starling: Three Birds, Seven Stories, Interpolations
and Bifurcations, Ludwig Museum – Museum of Contemporary Art,
Budapest, 13 June – 3 August 2008
There are moments when the routine is disturbed and the common
reflexes which we use to analytically decompose an artwork shake.
This is more so when, passing through the periodical exhibition
organized by the Ludwig Museum, we realize that it is not easy
to asses what exactly the work is, without mentioning the difficulties
raised by the determination of its authors. We looked on the poster
and the author seems to be Simon Starling, 42, an artist rewarded
with the Turner Prize, but none of the objects exhibited are his
immediate creation. And since he remains hooked on these first and
fundamental questions, the viewer who wants to get wise and who
is forced by these ambiguities to stay humble loses any interest in
being critical. In the silence released instead of the critique, a story
thread begins to develop bifurcating and interweaving with the
threads of other stories. Telling stories is the most wonderful thing,
especially if the fairytale takes us back into the past and to exotic
landscapes, if there is a filthy rich Prince Charming and his exquisitely
beautiful lover, for the love of whom her lover man starts building
an enchanted palace. It’s even better when there are also Bengalese
tigers and technical inventions, not to mention belly dancers,
an invisible house and an evil dictator who makes his appearance
at some point.
Once we’ve let ourselves totally overwhelmed by the interweaving
story (stories), it becomes increasingly clear that Starling spared this
21st century, already packed with artworks, of creating a new work;
he only correlates existing creations and their authors, in a creative
order which turns the conception itself into an artwork. Thus, the
story is his, but the works belong to the characters, as Starling takes
on the documenting, withdrawing almost completely. For example,
such is the case when he invites a sculptor, two architects, three
movie directors and, along them, various designers and photographs
to be co-authors. But, first of all, he also invites a maharajah, who
is the greatest curator and protector of arts in history. As a result,
Three Birds, Seven Stories is not so much a work of art kept intact
within the sterile medium of the museum, but a piece of the very
quotidian, of the life weave, which, once placed into the space of
the exhibition hall, manages to build a bridge over the two worlds.
The work itself does not have anything to do with any particular
material. The spirit of the developing story (stories) is a sufficiently
* Iniflial articolul a fost publicat în Balkon, Budapesta, nr. 10, 2008.
ANNA LÉNÁRD este artist plastic øi colaborator al revistelor de artæ din Budapesta Artmagazin, Balkon,
exindex, Mûértô, prae.hu. Træieøte øi lucreazæ la Budapesta.
* The article was originally published in Balkon, Budapest, no. 10, 2008.
ANNA LÉNÁRD is an artist and writes reviews for several art magazines
in Budapest: Artmagazin, Balkon, exindex, Mûértô, prae.hu. She lives and
works in Budapest.
97