Sova & Asociatii Doing Business in Romania 2007

Doing Business in Romania
2007

Toate comentariile au la baz
legislaia în vigoare în Martie 2007.

Sova & Asociatii
Doing Business in Romania
2007
Editura Romfilatelia
2007

Doing Business in Romania
Publicat de Sova & Asociatii
© Sova & Asociatii. Toate drepturile rezervate.
Reproducerea integrala sau partiala a textului din
aceasta publicatie este interzisa fara acordul prealabil
scris al autorului.
www.sova.ro

NOTA EXPLICATIVA
Doing Business in Romania reprezinta, in fapt, un ghid al prevederilor
legislative de baza in domenii importante ale vietii economice. Ea se
adreseaza, in special, investitorilor privati, dar poate sta la baza unei
documentari cu caracter generic si pentru alte categorii de persoane
sau institutii publice sau private.
Lucrarea nu isi propune sa analizeze toate fatetele legale ale domeniilor
prezentate si nici sa prezinte toate reglementarile incidente in acestea,
avand un caracter concis si generic, fiind utila, insa, ca punct de plecare
in vederea unei analize detaliate.
Date fiind caracteristicile sale, lucrarea nu ofera raspunsuri la probleme
juridice complexe si nu poate sta la baza rezolvarii unor asemenea
probleme, pentru acestea fiind in continuare recomandata asistenta
unor profesionisti.
La elaborarea lucrarii au fost avute in vedere prevederile legislative in
vigoare la data de 30 mai 2007. La intocmirea sa au participat membri
ai echipei de avocati de la Sova & Asociatii, o echipa entuziasta si de
valoare, capabila sa acorde asistenta in toate domeniile trecute in
revista.
Toate informatiile continute de lucrarea de fata, inclusiv actualizarile
cu caracter bianual, se regasesc si pe site-ul Sova & Asociatii, www.
sova.ro.
Dan Sova
Managing Partner
5

CUPRINS
INTRODUCERE ......................................................................................................... 9
CONTRACTE BANCARE ........................................................................................... 15
SISTEMUL BANCAR ................................................................................................ 25
REGIMUL OPERATIUNILOR VALUTARE ....................................................................... 35
IMPRESARIAT ARTISTIC ......................................................................................... 43
REGIMUL VAMAL .................................................................................................... 49
INFRACTIUNI ECONOMICE ...................................................................................... 57
PROTECTIA MEDIULUI ............................................................................................ 65
JOCURI DE NOROC ................................................................................................. 75
REGIMUL DE IMPORT – EXPORT ............................................................................... 79
INCOTERMS .......................................................................................................... 81
ASIGURARI ........................................................................................................... 87
INSTRUMENTE DE PLATA......................................................................................... 97
TRANSPORTURILE .................................................................................................105
PUBLICITATEA ......................................................................................................113
MEDIA SI AUDIOVIZUAL .........................................................................................121
TELECOMUNICATII ................................................................................................131
CONCURENTA .......................................................................................................139
PIATA DE CAPITAL ................................................................................................. 147
DREPT SOCIETAR ..................................................................................................155
PRIVATIZAREA .....................................................................................................165
REGISTRUL COMERTULUI .......................................................................................173
TITLURI DE VALOARE ............................................................................................181
REGLEMENTARI CONTABILE ...................................................................................191
AMORTIZAREA CAPITALULUI IMOBILIZAT ................................................................201
CONVENTII DE EVITARE A DUBLEI IMPUNERI ...........................................................207
DISCIPLINA FINANCIARA .......................................................................................213
FACILITATI FISCALE ACORDATE SOCIETATILOR COMERCIALE IN DOMENIUL PETROLULUI ......223
FACILITATI FISCALE ACORDATE INVESTITORILOR ....................................................229
REGIMUL ZONELOR LIBERE ....................................................................................237
PARCURI INDUSTRIALE .........................................................................................245
CONVENTII PENTRU PROMOVAREA SI PROTEJAREA RECIPROCA A INVESTITIILOR ......249
REEVALUAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE ..........................................................253
PARADISURILE FISCALE ........................................................................................259
DREPT FISCAL ......................................................................................................263
DREPTURI DE AUTOR SI DREPTURI CONEXE ............................................................279
PROPRIETATE INDUSTRIALA SI MARCI ....................................................................289
ASISTENTA IN PROCEDURA EXECUTARII SILITE .......................................................299
REGIMUL CONTRAVENTIONAL ................................................................................307
SOLUTIONAREA LITIGIILOR PRIN ARBITRAJ ............................................................315
SOLUTIONAREA LITIGIILOR ...................................................................................323
REPARAREA JUDICIARA SAU CONVENTIONALA A PREJUDICIULUI ...............................333
CONVENTII DE ASISTENTA JURIDICA IN MATERIE CIVILA .........................................337
ACHIZITII PUBLICE SI CONCESIUNEA DE LUCRARI PUBLICE SI DE SERVICII ...............343
TITLURI DE VALOARE ............................................................................................355
REGIMUL CONTRACTELOR DE CONCESIUNE DE BUNURI PROPRIETATE PUBLICA ..........365
PROCEDURA INSOLVENTEI .....................................................................................371
PROTECTIA CONSUMATORILOR ..............................................................................381
DREPTUL MUNCII SI AL ASIGURARILOR SOCIALE .....................................................389
7

SOVA & ASOCIATII
INTRODUCERE
CADRUL LEGAL DIN ROMANIA IN CONTEXTUL UNIUNII EUROPENE
Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, au fost adoptate
dispozitii speciale pentru a facilita si a sprijini aderarea in bune conditii a acesteia si, in
acelasi timp, pentru a proteja buna functionare a politicilor si institutiilor UE.
Conform Raportului privind evolutia masurilor de acompaniere in Romania dupa aderare 1 ,
publicat in iunie 2007, prin aderarea sa la Uniunea Europeana, Romania a acceptat sa
isi asume drepturile si obligatiile care revin fiecarui stat membru. Conform practicii
obisnuite, Comisia monitorizeaza aplicarea legislatiei (acquis-ul comunitar) pentru a se
asigura de respectarea acestor obligatii.
De asemenea, ca si in cazul tarilor care au aderat la UE in 2004, in Tratatul de aderare
au fost introduse clauze de salvgardare si dispozitii tranzitorii (de exemplu, restrictii
privind libera circulatie a lucratorilor, accesul la retelele de transport rutier, dispozitii
privind normele veterinare, fitosanitare si pentru siguranta alimentelor). In Tratatul
de aderare se prevede in mod clar ca, daca exista deficiente grave in transpunerea
si punerea in aplicare a acquis-ului in domeniile economic, piata interna si, respectiv,
justitie si afaceri interne, pot fi adoptate masuri de salvgardare 2 intr-un termen de pana
la trei ani de la data aderarii. Aderarea Romaniei a fost insotita si de o serie de masuri
de acompaniere specifice, instituite pentru a preveni sau pentru a remedia deficientele
in domeniile sigurantei alimentelor, fondurilor agricole, reformei sistemului judiciar si
luptei impotriva coruptiei. Pentru ultimele doua componente a fost stabilit un mecanism
de cooperare si verificare, cu definirea unor obiective specifice pentru a oferi cadrul
necesar monitorizarii progreselor in aceste domenii 3 .
Acest mecanism a fost instituit pentru a imbunatati functionarea sistemului legislativ,
administrativ si judiciar si pentru a remedia deficientele grave in lupta impotriva coruptiei.
Scopul mecanismului de cooperare si verificare este de a asigura adoptarea acelor
masuri care sa garanteze romanilor si celorlalte state membre ca deciziile, normele si
practicile administrative si judiciare din Romania corespund cu cele din restul Uniunii
Europene. Progresele in domeniul reformei sistemului judiciar si in domeniul luptei
impotriva coruptiei vor permite cetatenilor si intreprinderilor din Romania sa se bucure
de drepturile care le revin in calitate de cetateni ai Uniunii Europene.
1 Raportul privind evolutia masurilor de acompaniere in Romania dupa aderare, Comisia Europeana,
Bruxelles, Iunie 2007
2 Articolele 36, 37, 38 din Actul de Aderare
3 Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare i de
verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective specifice în
domeniul reformei sistemului judiciar i al luptei împotriva corupiei, CE (2006/928), JO L 354/56,
14.12.2006.
9

SOVA & ASOCIATII
Fara progrese ireversibile in aceste domenii, Romania risca sa fie incapabila sa aplice in
mod corect dreptul comunitar.
Reforma sistemului judiciar
Domeniul reformei sistemului judiciar si luptei impotriva coruptiei a fost monitorizat
indeaproape in cadrul mecanismului de cooperare si verificare. Romania a inregistrat
progrese, intr-o masura mai mica sau mai mare, in atingerea obiectivelor specifice stabilite
in cadrul mecanismului de cooperare si verificare. Este important ca aceste obiective sa
fie percepute ca reprezentand mai mult decat o simpla lista de verificare a unor masuri
specifice care pot fi bifate una cate una. Toate aceste obiective sunt legate intre ele.
Progresele inregistrate la nivelul unuia dintre ele au efecte asupra celorlalte. Fiecare
obiectiv specific este o caramida pusa la temelia unui sistem judiciar si administrativ
caracterizat prin independenta si impartialitate. Crearea si intretinerea unui asemenea
sistem constituie un proces de durata. Acesta implica schimbari fundamentale cu
dimensiune sistemica. Obiectivele specifice nu pot, asadar, sa fie avute in vedere separat.
Ele trebuie avute in vedere impreuna, ca parte a unei ample reforme a sistemului judiciar
care necesita un angajament politic de lunga durata. Sunt necesare dovezi mai ample de
punere in practica pentru a demonstra ca schimbarile sunt ireversibile.
Guvernul Romaniei este angajat in reforma sistemului judiciar si eliminarea coruptiei
din sistem. Autoritatile romane isi demonstreaza bunele intentii si hotararea in toate
domeniile. Ele au pregatit proiectele legislative, planurile de actiune si programele
necesare. Cu toate acestea, proba reala poate fi trecuta cu bine numai prin punerea
hotarata in practica a acestor masuri, zi de zi. Inca exista o slabiciune evidenta la nivelul
transpunerii acestor intentii in rezultate. Romania si-a amplificat eforturile, la cele mai
inalte niveluri, in lupta impotriva coruptiei. Chiar daca aceste eforturi sunt recunoscute,
raman multe de facut. Progresele realizate in scurta perioada de timp care s-a scurs de
la instituirea mecanismului de cooperare si verificare sunt inca insuficiente.
Problemele adanc inradacinate, in special coruptia, fac necesara instituirea ireversibila si
functionarea eficace a unor structuri robuste la nivelul urmaririi penale si aplicarii legii,
capabile sa transmita semnale disuasive puternice. Mai mult decat atat, schimbarile
structurale necesare afecteaza societatea in intregime si necesita un pas inainte care
depaseste cu mult simpla indeplinire a obiectivelor specifice. Acest lucru implica un
angajament ferm si de durata al Romaniei si poate fi incununat de succes numai cu
conditia sa fie respectata in mod strict separarea puterilor executiva, legislativa si
judecatoreasca si sa existe o vointa politica si conditii politice stabile.
Obiectiv: Asigurarea unei proceduri judiciare mai transparente si mai eficiente, in special
prin consolidarea capacitatii si raspunderii Consiliului Suprem al Magistraturii. Raportarea
si monitorizarea efectelor noilor coduri de procedura civila si de procedura penala.
Toate masurile din planul de actiune al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au
fost puse in aplicare si au dat primele rezultate, in special in privinta stabilirii unei
jurisprudente unitare. Absenta unei practici unitare pentru cazurile de restituire a
proprietatii ramane, insa, un motiv de ingrijorare.
Constatarile rezultate in urma monitorizarii efectelor modificarilor Codului de procedura
civila si ale Codului de procedura penala ofera garantii ale angajamentului credibil
10

SOVA & ASOCIATII
al autoritatilor de a integra observatiile practicienilor in noile proiecte de coduri de
procedura. S-au inregistrat progrese bune in activitatea referitoare la Codul de procedura
civila si progrese putine cu privire la noul Cod de procedura penala. Sunt necesare
eforturi suplimentare pentru completarea schemei de personal si pentru reformele
organizatorice ale sistemului judiciar, precum si pentru a asigura durabilitatea acestora.
Reformele in acest domeniu au fost puse in aplicare doar partial. Garantiile juridice
existente, referitoare la mandatul judecatorilor si procurorilor, ingreuneaza aplicarea
unei politici de personal bazate pe necesitati. Optiunea avuta in vedere in prezent,
de completare a posturilor vacante prin proceduri de admitere „accelerate” in paralel
cu concursurile anuale, da nastere unor motive de ingrijorare cu privire la calitatea
intregului personal recrutat recent de sistemul judiciar din Romania.
In ansamblu, Romania a inregistrat unele progrese in reforma sistemului judiciar.
Obiectiv: Instituirea, dupa cum a fost prevazut, a unei agentii de integritate cu
competente de verificare a averii, a incompatibilitatilor si a potentialelor conflicte de
interese, care sa emita hotarari cu caracter obligatoriu pe baza carora sa se poata
aplica sanctiuni disuasive.
Legea privind Agentia Nationala de Integritate, modificata prin ordonanta de urgenta
a guvernului, confera Agentiei competente de verificare a averii, a incompatibilitatilor
si a potentialelor conflicte de interese, cu privire la un numar mare de inalti functionari
publici si reprezentanti alesi. Legea prevede, de asemenea, emiterea de hotarari cu
caracter obligatoriu, pe baza carora pot fi aplicate sanctiuni disuasive. Se estimeaza ca
pana in luna octombrie 2007 Agentia va deveni operationala.
Motivele de ingrijorare, din punct de vedere juridic, cu privire la independenta Agentiei
si la eficienta atributiilor sale de ancheta si de aplicare a unor sanctiuni disuasive sunt
numai partial abordate prin modificarile impuse de ordonanta de urgenta a Guvernului.
Aceasta ordonanta ramane in vigoare numai pana la data la care este confirmata sau
modificata de catre Parlament.
Romania a inregistrat un progres substantial in atingerea acestui obiectiv specific. Este,
insa, prea devreme pentru a evalua eficacitatea Agentiei in indeplinirea obiectivelor
sale, acest lucru putand fi facut numai dupa infiintarea Agentiei si realizarea de catre
aceasta a unei activitati.
Actiuni viitoare
In ceea ce priveste reforma judiciara si lupta impotriva coruptiei, Romania trebuie sa isi
continue eforturile de a atinge obiectivele specifice si, in special:
sa finalizeze adoptarea noului Cod de procedura civila, sa continue procesul de
adoptare a noului Cod de procedura penala si sa consolideze noul Cod penal;
sa rezolve problemele legate de personal si organizationale cu care sistemul
judiciar din Romania se confrunta in prezent si sa utilizeze rezultatele studiilor
si proiectelor-pilot in vederea stabilirii unor indicatori de performanta pentru
sistemul judiciar;
11

SOVA & ASOCIATII
sa urmareasca intarirea capacitatii sistemului judiciar la toate nivelurile, inclusiv
al profesionalismului, independentei, resurselor si competentelor acestuia.
Mecanismul de cooperare si verificare va fi utilizat in continuare pentru monitorizarea
progreselor inregistrate de Romania. Pentru a facilita cooperarea si verificarea, ar fi utila
pregatirea unui plan de actiune de catre autoritatile din Romania, cu etape bine stabilite,
care sa arate modul in care Romania intentioneaza sa atinga obiectivele specifice. Acest
plan trebuie sa se bazeze pe o strategie coerenta de combatere a coruptiei la toate
nivelurile si pe un plan credibil de consolidare a profesionalismului, independentei,
competentelor si resurselor sistemului judiciar. Este important ca autoritatile romane
sa promoveze un dialog deschis cu cetatenii romani prin consolidarea transparentei
reformelor intreprinse in cadrul mecanismului de cooperare si verificare, inclusiv in
ceea ce priveste coruptia. Este esentiala existenta unei vointe politice constante de
reformare a sistemului judiciar si de lupta impotriva coruptiei.
12

SOVA & ASOCIATII
ROMANIA DE LA REVOLUTIE PANA IN PREZENT
Romania este a doua tara ca marime in Europa centrala si de est, atat in ceea ce priveste
suprafata ocupata, cat si in ceea ce priveste numarul populatiei (22,6 milioane), fiind
mai mare decat 19 din cele 25 de state membre ale Uniunii Europene.
Trecerea spre o economie de piata
La inceputul anilor 90, Romania a inceput procesul de tranzitie la o economie de piata,
proces care s-a dovedit a fi mult mai dificil decat cel din celelalte tari ale Europei de Est.
Regimul comunist roman a promovat un sistem rigid de planificare economica bazat
pe auto-suficienta, dezvoltarea unor proiecte de infrastructura megalomanice si o
concentrare excesiva pe industria grea, factori care au impins economica romaneasca
spre colaps.
Primii ani ai procesului de tranzitie spre o economie de piata au fost extrem de duri si
nivelul de trai al populatie a scazut semnificativ. Guvernul de dupa 1989 a incercat sa
dezvolte o strategie a tranzitiei prin recrearea institutiilor publice si implementarea unei
reforme legislative. In 1991, guvernul post-decembrist a introdus un plan de stabilizare,
nereusind insa sa stopeze inflatia; rata anuala a produsului intern brut a fost negativa
pentru primii trei ani ai tranzitiei, inregistrand o crestere pozitiva de numai 1.5% abia
in 1993. Fluctuatiile PIB-ului au fost recurente pe tot parcursul anilor 90.
Procesul de privatizare a fost accelerat in anii 1997-2000, deschizand drumul pentru
implementarea marilor reforme macroeconomice care au avut loc incepand cu anul 2000.
Populatie, total (milioane) 21.6
Cresterea populatiei (% anual) -0.2
Speranta de viata la nastere, femei (ani) 75.4
Speranta de viata la nastere, barbati (ani) 68.2
PIB($US miliarde) 98.57
Crestere PIB (% anual) 4.1
GNI per capital, Atlas method (current $US) 3910
Inflatie (% anul) 9.0
Investitii straine directe (% din PIB) 6.7
Somaj, total (% populatia activa) 8.0
Zile necesare pentru a incepe o afacere 11
Sursa: World Development Indicators (2006), World Bank
Expansiunea din ultimii ani
Anul 2000 a marcat inceputul unei adevarate performante economice si al reformelor
in Romania. Cresterea PIB-ului si descresterea regulata a inflatiei si a ratei dobanzilor
13

SOVA & ASOCIATII
BA
au fost rezultatul unei politici fiscale de austeritate si progrese insemnate in reformele
structurale. Mai mult, deficitul fiscal a scazut, schimburile externe au crescut si datoria
externa a fost mentinuta sub control.
Cu o medie de 5% pe an, cresterea PIB-ului s-a numarat printre cele mai mari din
regiune, atingand un varf de 8.3% in anul 2004. In 2005, preturile bunurilor de larg
consum au crescut cu 8.6%, acoperind partial tinta de 7.5% pentru rata inflatiei, avand
in vedere ca atat preturile controlate cat si cele libere au inregistrat schimbari anuale
cu mult peste medie; in spatele acestor evolutii au stat in principal ajustarile preturilor
pentru bunurile de larg consum, precum si impactul nefavorabil al unor factori incidenti,
precum inundatiile.
Romania este astazi o destinatie atractiva pentru investitorii straini avand in vedere
evolutiile din ultimii ani, asigurarea accesului la pietele internationale de capital si, nu
in ultimul rand, aderarea la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.
14

BANCAR / VALUTAR
SOVA & ASOCIATII
CONTRACTE BANCARE
Legislatie aplicabila in domeniu:
Ordonanta de urgenta nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind institutiile de credit si
adecvarea capitalului publicata in M.Of. nr. 1.027 din 27 decembrie 2006
Ordonanta Guvernului nr. 39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de
garantare a depozitelor in sistemul bancar, republicata in M.Of. nr. 141/25.02. 2002,
modificata prin:
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 23 din 22 martie 2006 pentru modificarea
si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/1996 privind infiintarea si
functionarea fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, publicata
in M. Of. nr. 278 din 28 martie 2006;
Legea nr. 280 din 6 iulie 2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta
a Guvernului nr. 23/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei
Guvernului nr. 39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de garantare
a depozitelor in sistemul bancar, publicata in M. Of. nr. 600 din 11 iulie 2006.
Regulamentul nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum
si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit,
publicat in M.Of. nr. 626/23.08.2002, modificat prin:
Regulamentul BNR nr. 7 din 3 decembrie 2002 privind modificarea si completarea
Regulamentului BNR nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor,
precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de
risc de credit si a Normelor metodologice nr. 12/2002 pentru aplicarea acestuia,
publicat in M.Of. nr. 906 din 13 decembrie 2002;
Regulamentul BNR nr. 8 din 8 septembrie 2005 pentru modificarea Regulamentului
BNR nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si
constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit,
cu modificarile si completarile ulterioare, 840 din 16 septembrie 2005.
Regulamentul BNR nr. 4/2007 privind modificarea si completarea Regulamentului
Bancii Nationale a Romaniei nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor si
plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor
specifice de risc de credit, cu modificarile si completarile ulterioare publicat in
M. Of. nr. 189 din 19 martie 2007
Regulamentul BNR nr. 12/2006 pentru modificarea Regulamentului Bancii
Nationale a Romaniei nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor,
precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc
de credit, cu modificarile si completarile ulterioare publicat in M. Of. nr.1.044
din 29 decembrie 2006
Regulamentul nr. 4/2004 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a
Romaniei a Centralei Riscurilor Bancare, publicat in Monitorul Oficial nr. 739 din 16
august 2004.
15

SOVA & ASOCIATII
I. Contracte bancare analizate
In cele ce urmeaza vor fi analizate contractul de cont curent bancar, contractul de credit
bancar si contractul de fonduri bancare.
Contractele bancare sunt contracte de adeziune. In practica incheierii contractelor bancare
sunt utilizate, fara exceptie, formularele tipizate redactate de banci, cu clauze nenegociabile,
care confera acestora natura de simple contracte de adeziune. In caz de litigiu, instanta
verifica numai daca la semnarea contractului clientul a avut cunostinta de clauza litigioasa
– aplicare a principiului consensualismului - art. 942, 969 Cod civil.
Clientul adera nu numai la clauzele exprese ale contractului ci si la conditiile generale de
banca, la uzurile conventionale si la regulile profesionale bancare.
II. Contractul de cont curent bancar
1. Definitie
Contractul de cont curent bancar este contractul in urma caruia o banca deschide un
cont curent la cererea unui client, cont unde vor fi evidentiate disponibilitatile clientului si
operatiunile de incasari si de plati dispuse de acesta.
Disponibilitatile pot fi retrase de catre titularii de cont fara preaviz.
2. Durata si inchiderea contului curent
Contul este deschis pentru o durata nedeterminata. Deschiderea de cont curent este marcata
printr-o depunere de fonduri de catre client, avand astfel sold creditor. El poate fi inchis in
orice moment de catre client sau de catre banca, insa banca este obligata sa respecte
termenele de preaviz, stabilite prin contract.
Contul este inchis de plin drept daca:
persoana juridica titulara a contului se dizolva;
persoana juridica isi inceteaza existenta sa juridica prin fuziune sau declansarea
procedurii falimentului.
Inchiderea contului atrage dupa sine obligatia clientului de a restitui imediat bancii mijloacele
de plata.
3. Caracteristicile contului curent
Operatiunile care intra in contul curent se garanteaza reciproc si se contopesc pentru a
forma un sold. Numai acest sold este exigibil la inchiderea contului.
4. Utilizarea cardului bancar
Cardurile bancare sunt instrumente de plata si se prezinta, sub aspect material, ca
dreptunghiuri de plastic pe care sunt mentionate denumirea, logo-ul, holograma si codul
16

SOVA & ASOCIATII
emitentului, numele detinatorului, numarul contului format din 16 cifre si data expirarii
valabilitatii; pe verso se afla semnatura detinatorului si pista magnetica.
Fata de cec, cardul de plati pastreaza pentru detinatori un dublu avantaj: simplitatea
operatiunii si costul mai redus.
Cea mai simpla modalitate de utilizare a cardului este retragerea de numerar, fie la
distribuitoarele automate de bancnote, fie la ghiseele automate ale bancilor.
5. Informarea bancii
Clientul trebuie sa furnizeze bancii toate informatiile utile functionarii contului sau curent
si sa prezinte bancii bilantul si conturile anexe certificate pentru conformitate, ca si orice
document semnificativ sau informativ cu caracter financiar.
Pentru informatiile confidentiale primite banca trebuie sa pastreze secretul profesional.
6. Poprirea bancara
Soldul creditor al contului curent bancar poate fi obiectul unei executari silite prin poprire.
Infiintarea popririi are ca efect blocarea soldului creditor, in sensul ca nu se vor mai putea
opera debitari ci doar eventuale creditari ale contului.
Poprirea poate fi infiintata chiar daca banca tert poprit a declarat ca debitorul urmarit nu
poseda sold creditor, neavand disponibil. Prin sume datorate de tertul poprit trebuie inteles
nu numai sumele exigibile in momentul infiintarii popririi ci si acelea ce se vor datora in baza
unei datorii existente dar care va fi scadenta ulterior.
Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri)
Atat pentru persoanele fizice, cat si pentru cele juridice, bancile deschid, in evidenta lor,
urmatoarele tipuri de conturi:
conturi curente (la vedere), in lei si/sau in valuta, conturi in care titularii pot face
operatiuni de incasari si plati curente;
conturi de depozit (la termen), in lei si/sau in valuta, conturi in care depunerile se
fac pentru un anumit termen, perioada in care titularii nu pot efectua nici depuneri
in cont, nici plati din aceste conturi.
In functie de anumite activitati specifice, pentru clientii persoane juridice, bancile
mai deschid si alte tipuri de conturi, cum sunt:
conturi blocate, in care sunt depuse sume in lei si/sau in valuta, reprezentand
capitalul social necesar constituirii unei societati comerciale. Dupa ce clientul
prezinta la banca dovada inregistrarii societatii la Registrul Comertului, contul este
deblocat, iar sumele sunt virate in contul curent al societatii;
conturi blocate cu destinatie speciala, sunt conturi in care disponibilitatile titularului
sunt temporar blocate, in raport de o anumitã operatiune, ca masura de protectie
pentru banca si pentru buna desfasurare a unor obligatii de plata catre strainatate
(acreditive, garantii etc.). Ele se pot constitui, dupa caz, in lei si/sau in valuta;
17

SOVA & ASOCIATII
conturi pentru credite, destinate sa evidentieze creditele (in lei si/sau in valuta)
acordate de banca clientilor si din care urmeaza ca acestia sa dispuna plati;
conturi cu suma dobandita prin participare la licitatiile valutare, evidentiaza sume in
lei sau valuta rezultate din operatiunile de vanzare/cumparare de valuta sau lei pe
piata interbancara, ordonate de client si efectuate de banca in contul acestuia.
III. Contractul de credit
1. Notiune
Contractul de credit reprezinta orice angajament de punere la dispozitie sau acordarea unei
sume de bani ori prelungirea scadentei unei datorii, in schimbul obligatiei debitorului la
rambursarea sumei respective, precum si la plata unei dobanzi sau a altor cheltuieli legate
de aceasta suma sau orice angajament de achizitionare a unui titlu care incorporeaza o
creanta ori a altui drept la incasarea unei sume de bani”.
2. Documentatia de credit
Documentatia care sta la baza unei conventii intervenite intre o banca si o alta persoana
pentru acordarea unui credit cuprinde cel putin:
situatii financiare curente ale solicitantului de credit si ale oricarui garant al acestuia,
inclusiv protectia fluxurilor financiare pentru perioada de rambursare a creditului si
de plata a dobanzilor;
o descriere a modalitatilor de garantare pentru plata integrala a datoriei si dupa
caz, o evaluare a bunurilor care fac obiectul garantiei;
o descriere a conditiilor creditului, cuprinzand valoarea creditului, rata dobanzii,
scheme de rambursare si obiectivul debitorului sau scopul pentru care a solicitat
creditul;
semnatura fiecarei persoane care a autorizat creditul in numele bancii.
3. Linii de credit
Linia de credit consta in obligatia bancii de a acorda, pe o durata determinata, cu titlu de
imprumut, fonduri utilizabile in mod fractionat, in limita unui plafon, astfel incat soldul zilnic
al angajamentelor sa nu depaseasca volumul liniei de credit aprobat.
Termenul pentru care se acorda aceste credite sunt de 3 luni, 6 luni sau maxim 12 luni.
4. Riscul nerambursarii creditelor si garantia
Regulamentul BNR privind clasificarea creditelor si constituirea provizioanelor specifice
de risc prevad ca institutiile de credit trebuie sa limiteze riscul de credit si sa depuna toate
eforturile pentru a-si incasa datoriile. Bancile trebuie sa-si clasifice creditele in una din cele
5 categorii: standard, in observatie, substandard, indoielnic, pierdere.
Institutiile de credit trebuie sa-si clasifice creditele si plasamentele in una din cele 5 categorii:
standard, in observatie, substandard, indoielnic, pierdere.
18

SOVA & ASOCIATII
Limita minima a indicatorului de solvabilitate, calculat ca raport intre nivelul fondurilor proprii
si expunerea neta, va fi de 12%, iar limita minima a indicatorului de solvabilitate, calculat ca
raport intre nivelul capitalului propriu si expunerea neta, va fi de 8%.
Pentru limitarea riscului de credit si pentru mentinerea in permanenta a nivelului minim
de solvabilitate de 8% care sa garanteze onorarea propriilor obligatii fata de creditori,
bancile au obligatia sa instituie provizioane specifice de risc rezultate in cadrul operatiunii
de clasificare a creditelor.
Regulamentul nr. 4/2004 reglementeaza organizarea si functionarea, la Banca Nationala a
Romaniei, a Centralei Riscurilor Bancare.
Centrala Riscurilor Bancare (C.R.B.) este un centru de intermediere care gestioneaza in
numele Bancii Nationale a Romaniei informatia de risc bancar si informatia despre fraudele
cu carduri pentru scopurile utilizatorilor, in conditiile pastrarii secretului bancar.
Informatia de risc bancar este informatia care se raporteaza de catre institutiile de credit, se
prelucreaza si se difuzeaza de Centrala Riscurilor Bancare; informatia de risc bancar cuprinde
datele de identificare a unui debitor - persoana fizica sau persoana juridica nonbancara
rezidenta - si operatiunile in lei si in valuta prin care institutiile de credit se expun la risc
fata de acel debitor.
Informatia despre fraudele cu carduri este informatia raportata de catre institutia de credit
referitoare la incalcarea prevederilor contractuale de catre posesorii de card de debit si/sau
de credit si suma corespunzatoare nu este inregistrata la restante in propriile evidente.
CRB reprezinta o structura specializata in colectarea, stocarea si centralizarea informatiilor
privind expunerea fiecarei institutii de credit din sistemul bancar romanesc fata de acei
debitori care au beneficiat de credite si/sau angajamente al caror nivel cumulat depaseste
suma limita de raportare sau restantele mai mari de 30 zile, indiferent de suma, inregistrate
in restituirea creditelor de catre persoanele fizice fata de care institutiile de credit
inregistreaza o expunere mai mica de 20 mii RON, precum si a informatiilor referitoare la
fraudele cu carduri produse de catre posesori.
Baza de date a Centralei Riscurilor Bancare este organizata in patru registre:
Registrul central al creditelor (RCC) contine informatii de risc bancar raportate de
institutiile de credit si este actualizat lunar;
Registrul creditelor restante (RCR) contine informatii de risc bancar referitoare
la abaterile de la graficele de rambursare din cel mult ultimii sapte ani si este
alimentat lunar de Registrul central al creditelor;
Registrul grupurilor de debitori (RGD) contine informatii despre grupurile de
persoane fizice si/sau juridice care reprezinta un singur debitor si este alimentat
lunar de Registrul central al creditelor;
Registrul fraudelor cu carduri (RFC) contine informatii despre fraudele cu carduri
produse de catre posesori raportate de institutiile de credit si este actualizat on-line.
Utilizatorii informatiilor existente in baza de date a Centralei Riscurilor Bancare sunt
persoanele declarante si Banca Nationala a Romaniei. Persoanele declarante sunt institutiile
de credit si societatile de credit ipotecar in conformitate cu prevederile art.19 din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr.200/2002 privind societatile de credit ipotecar, aprobata prin
Legea nr. 330/2003.
Schimbul de informatii de risc bancar se realizeaza electronic prin Reteaua de Comunicatii
Interbancara.
19

SOVA & ASOCIATII
Raportarile efectuate de persoanele declarante contin urmatoarele informatii:
datele de identificare a debitorilor fata de care institutia inregistreaza o expunere
mai mare sau egala cu limita de raportare;
informatii privind fiecare din creditele si angajamentele de care debitorul
beneficiaza: tipul creditului, termenul de acordare, tipul garantiei, serviciul datoriei,
data acordarii si data scadentei, suma acordata, suma datorata utilizata si suma
datorata neutilizata la momentul raportarii, suma restanta;
informatii privind persoanele fizice care nu indeplinesc conditia de limita de
raportare si inregistreaza restante mai mari de 30 zile;
informatii privind grupurile de persoane fizice si/sau juridice care reprezinta un
singur debitor: denumire grup, cod grup, componenta grup;
informatii privind fraudele cu carduri produse de posesori: date identificare posesor
card, tip card, valuta, data constatarii fraudei, suma fraudata.
Difuzarea informatiilor de Centrala Riscurilor Bancare catre persoanele declarante se face
in doua moduri:
rapoarte lunare care cuprind informatii privind toti debitorii pe care persoana
declaranta i-a raportat in luna respectiva, cu toate informatiile disponibile la Centrala
Riscurilor Bancare referitoare la creditele si angajamentele de care debitorul a
beneficiat de la toate institutiile de credit, fara a se preciza identitatea institutiilor
creditoare (situatia riscului global);
ca raspuns la interogarile (cereri de consultare) on-line in care persoanele declarante
pot solicita doua tipuri de informatii: situatia riscului global si situatia creditelor
restante (pe o perioada de 7 ani).
Trebuie precizat ca pentru debitorii raportati de persoanele declarante, informatiile sunt
furnizate neconditionat, in timp ce, pentru clientii - debitori potentiali, accesul persoanelor
declarante este conditionat de obtinerea prealabila a acordului clientului respectiv.
Sisteme similare de gestiune a informatiilor de credit functioneaza cu succes in tari din
Uniunea Europeana cu un grad ridicat de intermediere financiara, cum sunt: Austria, Belgia,
Franta, Germania, Italia, Portugalia, Spania, etc.
In scopul garantarii executarii obligatiei de catre debitor, partile au posibilitatea sa recurga
la garantiile reale sau personale.
Astfel, in prezent, cautiunea (fidejusiunea) este preferata de majoritatea bancilor. Fidejusorul
raspunde alaturi de debitor in mod solidar deoarece obligatia este solidara chiar daca
fidejusorul nu are calitate de comerciant.
Dupa ce a platit obligatia debitorului fata de creditor, fidejusorul are regres contra debitorului,
putand pretinde suma platita efectiv plus cheltuielile facute cu instiintarea debitorului ca
este urmarit de creditor.
O alta forma de garantie a executarii obligatiei este gajul care poate avea ca obiect toate
bunurile mobile, corporale si incorporale, ale debitorului. Contractul de gaj trebuie sa
fie incheiat in forma autentica sau materializat printr-un inscris sub semnatura privata,
semnat de debitor si trebuie sa descrie bunul. Legea nr. 99/1999 privind unele masuri
pentru accelerarea reformei economice, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede
necesitatea inregistrarii contractului de gaj la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare,
cu efect de opozabilitate fata de terti.
20

SOVA & ASOCIATII
Conform aceleasi legi, contractul de gaj este titlu executoriu.
O alta modalitate de garantare a rambursarii creditului este clauza de rezerva a dreptului de
proprietate asupra bunurilor cumparate, cu titlu de garantie a rambursarii.
Debitorul poate garanta rambursarea creditului cu soldul creditor al unui cont bancar.
Ipoteca este o forma de garantie reala imobiliara fara deposedare. Constituirea ipotecii are
loc doar prin act autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute. Pentru a fi opozabila tertilor,
ipoteca trebuie sa fie inscrisa in registrul special sau, dupa caz, in foaia de sarcini a cartii
funciare in care este intabulat imobilul ipotecat.
Garantiile constituite in favoarea bancii in scopul garantarii creditelor, care indeplinesc
conditiile de publicitate prevazute de lege, confera bancilor prioritate fata de tertii, inclusiv
statul, ale caror creante si garantii au indeplinit ulterior conditiile de publicitate.
5. Destinatia creditului
Destinatia fondurilor este fie finantarea ansamblului activitatii debitorului, fie a unor
componente ale acesteia. De acest tip de credite beneficiaza agentii economici care: sunt
clienti statornici ai bancii; dispun de un capital social corespunzator normelor institutiilor de
credit; au performante financiare si un bun serviciu al datoriei.
Institutia de credit are dreptul de a controla utilizarea fondurilor in concordanta cu destinatia
prevazuta si dreptul de a rezilia contractul in cazul deturnarii fondurilor de la aceasta
destinatie, cu obligatia pentru client de a rambursa imediat sumele utilizate.
6. Costul creditului
Este suportat de debitorul bancii, fiind alcatuit din doua componente de baza: dobanda si
comisionul, la care se poate adauga penalizarea pentru intarzierea rambursarii creditului si
a platii dobanzilor.
Rata dobanzii poate fi modificata unilateral de catre banca pe parcursul executarii contractului,
daca acest fapt a fost stabilit prin contract.
Achiesarea tacita a clientului la noua rata a dobanzii stabilita unilateral de catre banca
poate rezulta si din plata unei singure rate a dobanzii majorate, chiar daca in contractul
de credit nu s-a stipulat dreptul bancii de a modifica rata dobanzii pe parcursul executarii
contractului.
7. Informatiile confidentiale
Sfera informatiilor confidentiale cuprinde date si fapte care, devenite publice, ar dauna
intereselor ori prestigiului unei societati bancare sau ale unui client al bancii precum si
numele depunatorului sau titularului contului si operatiunile inregistrate in conturile lui.
Dezvaluirea secretului profesional se poate face numai in cadrul procedurii penale, la cererea
scrisa a procurorului sau a instantei judecatoresti. Secretul operatiunilor bancare nu poate
servi ca acoperire a criminalitatii economice.
21

SOVA & ASOCIATII
8. Escrow account
Soldul creditor al unui cont bancar constituie un drept de creanta al titularului contului
fata de banca. Aceasta creanta, al carei cuantum variaza in permanenta, sub influenta
creditarilor si a debitarilor, poate fi destinat ca garantie fata de banca pentru obligatiile
titularului contului.
9. Titlul executoriu
Conform art. 120 din Ordonanta de urgenta a Guvernului 99/2006, contractele de credit
bancar cat si contractele de garantii reale si personale sunt titluri executorii
Aceeasi lege prevede ca de la data initierii unei proceduri judiciare fata de un debitor,
inclusiv in cazul solicitarii de catre banca a investirii cu formula executorie a contractului
de credit ori, dupa caz, al initierii de catre aceasta a unei alte proceduri de executare silita
prevazuta de lege, dobanda stabilita conform contractului sau, dupa caz, dobanda legala
se va calcula in continuare, daca prin lege nu se prevede faptul ca de la data deschiderii
procedurii nu se mai datoreaza dobanzi; dobanda si creditele respective se vor evidentia de
catre banca in afara bilantului.
IV. Contractul de depozit de fonduri
1. Definitie
Contractul de depozit de fonduri este conventia incheiata de banca cu clientul acesteia
pentru predarea unei sume spre fructificare, banca avand dreptul de a dispune de aceste
fonduri in interesul sau propriu, in orice moment sau la termenul convenit.
Pentru deponenti contractul de depozit este un mijloc de fructificare a disponibilitatilor
banesti si in special a economiilor.
Pentru banca contractul reprezinta un mijloc avantajos de finantare a creditelor.
2. Forme ale contractului de depozit de fonduri
a) depozitul la vedere:
Este forma de baza a contractului de depozit de fonduri si implica obligatia bancii de a
restitui fondurile in orice moment, la cererea depunatorului. Restituirea fondurilor trebuie
sa aiba loc chiar daca inscrisul constatator a fost pierdut, furat, distrus.
Anumite contracte stipuleaza un preaviz obligatoriu pentru retragerea fondurilor de cateva
zile menit sa faciliteze serviciul de casierie al bancii.
b) depozitul pe termen:
Depozitul cu termen cu durata normala intre 3 si 12 luni, este asemanator cu un imprumut
cu dobanda acordat bancii.
Depozitele bancare de fonduri pot fi reprezentate si prin certificate de depozit care sunt
titluri negociabile.
22

SOVA & ASOCIATII
c) garantarea depozitelor:
In scopul garantarii depozitelor constituite la institutiile de credit autorizate in conditiile legii si
al efectuarii platilor sub forma compensatiilor catre deponenti persoane fizice, persoane juridice
ori entitati fara personalitate juridica, a fost constituit, prin Ordonanta Guvernului nr. 39/1996,
modificata prin Legea nr. 238/2005, Fondul de garantare a depozitelor in sistem bancar.
Depozitele care nu sunt garantate de Fond sunt prevazute in anexa care face parte integranta
din legea de modificare a ordonantei
d) nivelul garantarii depozitelor:
In cazul in care pentru o institutie de credit s-a deschis procedura falimentului, Fondul plateste
depozitele garantate in moneda nationala, sub forma compensatiilor, in limita plafonului de
garantare, indiferent de moneda de constituire a depozitului ori de numarul acestora.
Plafonul de garantare per deponent garantat se stabileste astfel incepand cu 1 ianuarie
2007, echivalentul in lei al sumei de 20.000 euro.
Depozitele in valuta sunt garantate prin plata echivalentului lor in lei, la cursul B.N.R.
e) plata depozitelor garantate:
Fondul va efectua plata compensatiilor pentru depozitele garantate atunci cand acestea
devin indisponibile.
Depozitele sunt considerate indisponibile de la data deschiderii procedurii falimentului
institutiei de credit, respectiv la data la care hotararea judecatoreasca de incepere a
procedurii falimentului este definitiva si executorie.
In termen de 30 de zile de la data desemnarii de catre tribunal, lichidatorul transmite
Fondului lista cuprinzand persoanele fizice si persoanele juridice care au constituit depozitele
garantate, suma totala a depozitelor garantate ale fiecarui deponent si a obligatiilor acestuia
fata de institutia de credit, in conformitate cu necesitatile si solicitarile Fondului.
Fondul, pe baza datelor transmise de lichidatorul bancii, stabileste pentru fiecare deponent
compensatia, plata acesteia catre deponentii garantati efectuandu-se in termen de cel mult
2 luni de la data primirii de la lichidator a datelor, dar nu mai mult de 3 luni de la data
indisponibilizarii depozitelor.
Compensatiile primite sunt exceptate de orice plati, precum comisioane, taxe ori impozite.
Dupa ce a efectuat platile catre deponenti, Fondul se subroga in drepturile acestora pentru
sumele platite.
f) sanctiuni:
Daca o institutie de credit nu-si indeplineste obligatiile ce ii revin in calitate de participant
la Fond, Banca Nationala a Romaniei, la solicitarea acestuia, poate limita dreptul institutiei
de credit de a atrage depozite de la public, dar depozitele constituite anterior raman
garantate pana la data la care acestea devin indisponibile, sau poate retrage autorizatia de
functionare.
23

SOVA & ASOCIATII
SISTEMUL BANCAR
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, publicata in M. Of.
nr. 582 din 30 iunie 2004.
Norma BNR nr. 10 din 27 septembrie 2004 privind autorizarea bancilor, institutiilor
emitente de moneda electronica, altele decat bancile, a caselor de economii pentru
domeniul locativ si a sucursalelor din Romania ale institutiilor de credit, publicata
in M. Of. nr. 945 din 15 octombrie 2004, modificata, completata si abrogata partial
prin Norma BNR nr. 10 din 29 iunie 2006.
Norma BNR nr. 11 din 1 noiembrie 2004 privind modificarile in situatia bancilor,
institutiilor emitente de moneda electronica, altele decat bancile, a caselor de
economii pentru domeniul locativ si a sucursalelor institutiilor de credit straine,
publicata in M. Of. nr. 1099 din 25 noiembrie 2004
Norma BNR nr. 12 din 15 decembrie 2003 privind supravegherea solvabilitatii si
expunerilor mari ale institutiilor de credit, publicata in M. Of. nr. 51 din 21 ianuarie
2004, modificata si completata
Ordonanta Guvernului nr. 39 din 28 august 1996 privind infiintarea si functionarea
Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, publicata in M. Of. nr. 141
din 25 februarie 2002, modificata si completata
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind institutiile
de credit si adecvarea capitalului, publicat in M. Of. nr. 1.027 din 27 decembrie
2006
Norma BNR nr. 14 din 20 iulie 2006 privind statistica ratelor dobanzii practicate de
institutiile de credit, publicata in M. Of. nr. 679 din 8 august 2006
Norma BNR nr. 14 din 20 iulie 2006 privind statistica ratelor dobanzii practicate de
institutiile de credit, publicata in M. Of. nr. 679 din 8 august 2006
I. Organizarea si functionarea bancilor
Activitatea bancara in Romania se desfasoara prin institutii de credit autorizate, in conditiile
legii. In Romania institutiile de credit se pot constitui si pot functiona ca banci, organizatii
cooperatiste de credit, banci de economisire si creditare in domeniul locativ, banci de credit
ipotecar si institutii emitente de moneda electronica. Prin lege speciala se pot reglementa
constituirea si desfasurarea activitatii de catre institutii de credit, altele decat cele prevazute
anterior, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
25

SOVA & ASOCIATII
Bancile se constituie sub forma juridica de societate comerciala pe actiuni, in baza aprobarii
Bancii Nationale a Romaniei, cu respectarea prevederilor legale in vigoare, aplicabile
societatilor comerciale.
Institutiile de credit, persoane juridice romane, si sucursalele institutiilor de credit straine
pot functiona pe teritoriul Romaniei numai pe baza autorizatiei emise de Banca Nationala a
Romaniei.
Potrivit dispozitiilor legale, Banca Nationala a Romaniei nu poate acorda autorizatie unei
institutii de credit, daca aceasta nu dispune de fonduri proprii distincte sau de un nivel al
capitalului initial cel putin egal cu nivelul minim stabilit prin reglementari, care nu poate fi
mai mic decat echivalentul in lei a 5 milioane euro.
Institutiile de credit straine pot desfasura activitati in Romania prin sucursale, infiintarea si
functionarea acestora fiind supuse autorizarii Bancii Nationale a Romaniei. Institutiile de credit
straine au obligatia sa notifice Bancii Nationale a Romaniei deschiderea de reprezentante in
Romania in conformitate cu reglementarile date de aceasta. Reprezentantele isi vor limita
activitatea la acte de informare, de reprezentare, de cercetare a pietei, contactare de clienti
si nu vor efectua nici un fel de operatiuni supuse dispozitiilor prezentei legi.
1. Autorizarea bancilor
Banca Nationala a Romaniei acorda autorizatie unei institutii de credit, persoane juridice
romane, numai daca este incredintata ca institutia de credit poate asigura desfasurarea unei
activitati in conditii de siguranta si de respectare a cerintelor unei administrari prudente si
sanatoase, care sa asigure protejarea intereselor deponentilor si ale altor creditori si buna
functionare a sistemului bancar
Procesul de autorizare a institutiilor de credit de catre Banca Nationala a Romaniei cuprinde
doua etape:
aprobarea constituirii institutiei de credit, in conformitate cu prevederile Legii nr.
31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare si ale OUG nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea
capitalului;
autorizarea functionarii institutiei de credit.
In termen de cel mult 4 luni de la primirea cererii, Banca Nationala a Romaniei va aproba
constituirea unei banci sau va respinge cererea si va comunica in scris solicitantului hotararea
sa, impreuna cu motivele care au stat la baza acesteia, in cazul respingerii cererii. Aprobarea
constituirii bancii nu garanteaza obtinerea autorizatiei de functionare.
Documentele ce trebuie prezentate Bancii Nationale a Romaniei de catre solicitanti in vederea
obtinerii autorizatiei de constituire sunt prevazute in Norma B.N.R. nr. 10/2004. Obiectul de
activitate al unei banci va fi stabilit cu respectarea dispozitiilor OUG nr. 99/2006.
In termen de doua luni de la comunicarea aprobarii de constituire, in vederea obtinerii
autorizatiei de functionare, vor fi prezentate Bancii Nationale a Romaniei documentele care
atesta constituirea legala a institutiei de credit conform dispozitiilor aplicabile.
In termen de cel mult 4 luni de la data primirii documentelor prevazute Banca Nationala
a Romaniei va decide cu privire la autorizarea functionarii bancii si, dupa caz, va elibera
26

SOVA & ASOCIATII
autorizatia de functionare, sau va comunica decizia sa privind respingerea cererii, impreuna
cu motivele care au stat la baza acesteia.
Autorizatia acordata este valabila pe o perioada nedeterminata si nu poate fi transferata
unei alte entitati.
Banca Nationala a Romaniei notifica Comisiei Europene orice autorizatie acordata, cu
exceptia celor acordate institutiilor emitente de moneda electronica, pentru ca denumirea
institutiei de credit sa fie inclusa in lista institutiilor de credit intocmita si actualizata de
Comisia Europeana, care se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Incepand cu data eliberarii autorizatiei de functionare de catre Banca Nationala a Romaniei,
banca va putea desfasura activitati bancare. In vederea functionarii, in termen de 30 de zile
de la data obtinerii autorizatiei, fiecare banca este obligata sa deschida cont curent la Banca
Nationala a Romaniei, conform reglementarilor emise de catre aceasta.
Aceste prevederi se aplica in mod corespunzator si in cazul sucursalelor bancilor straine.
2. Organizarea si conducerea bancii
Organizarea si conducerea bancilor se stabilesc prin actele constitutive ale bancilor.
Conducerea bancii trebuie sa fie asigurata de cel putin doua persoane. Calitatea conducatorilor
bancii trebuie sa fie adecvata functiei pentru care au fost desemnati. Conducatorii trebuie sa
fie salariati ai bancii si pot fi membri in consiliul de administratie.
Persoanele propuse in calitate de administrator, cenzor si auditor independent trebuie sa
indeplineasca cerintele prevazute de lege si sa nu se afle in vreo situatie de incompatibilitate
prevazuta de legislatia in vigoare.
3. Sucursalele bancilor straine
a) institutii de credit din state membre ale Uniunii Europene:
Institutiile de credit autorizate si supravegheate de autoritatea competenta dintr-un alt stat
membru pot desfasura in Romania activitati specifice, prin infiintarea de sucursale sau prin
furnizarea de servicii in mod direct, daca activitatile respective se regasesc in autorizatia
acordata de autoritatea competenta din statul membru de origine si se asigura respectarea
legislatiei romanesti adoptate in scopul protejarii interesului general.
Toate sucursalele infiintate pe teritoriul Romaniei de catre o institutie de credit cu sediul in
alt stat membru sunt considerate o singura sucursala.
Pentru infiintarea unei sucursale de catre o institutie de credit dintr-un stat membru nu este
necesara obtinerea unei autorizatii din partea Bancii Nationale a Romaniei si nici asigurarea
unui capital de dotare la nivelul sucursalei.
O institutie de credit autorizata si supravegheata intr-un alt stat membru poate infiinta o
sucursala in Romania pe baza notificarii transmise Bancii Nationale a Romaniei de catre
autoritatea competenta din statul membru de origine.
27

SOVA & ASOCIATII
b) institutii de credit din state terte:
La infiintare, sucursalele trebuie autorizate de Banca Nationala a Romaniei iar autoritatea
competenta din statul de origine sa nu se opuna infiintarii sucursalei in Romania.
Totodata ele trebuie sa dispuna de un capital de dotare la nivelul prevazut pentru capitalul
social minim al bancilor romanesti, adica de minim echivalentul in lei a 5 milioane euro.
Cerintele de autorizare si cele privind desfasurarea activitatii prevazute pentru bancile si
institutiile de credit romanesti se aplica in mod corespunzator sucursalelor institutiilor de
credit din state terte, cu anumite particularitati, astfel cum ele sunt prevazute in OUG nr.
99/2006.
Banca Nationala a Romaniei notifica Comisiei Europene si Comitetului Bancar European orice
autorizatie acordata unei sucursale a unei institutii de credit cu sediul intr-un stat tert.
II.
Deschiderea de catre institutiile de credit, persoane juridice romane de
reprezentante si sucursale sau de alte sedii secundare in strainatate
1. In state membre ale Uniunii Europene
Institutiile de credit autorizate si supravegheate de Banca Nationala a Romaniei pot
desfasura in alte state membre, activitatile prevazute de OUG nr. 99/2006, prin infiintarea
de sucursale sau prin prestarea de servicii in mod direct, fara a fi necesara autorizarea lor
de catre autoritatea competenta din statul membru gazda, daca activitatile respective se
regasesc in autorizatia acordata de Banca Nationala a Romaniei.
De asemenea, institutia de credit, persoana juridica romana, care intentioneaza sa infiinteze
o sucursala intr-un alt stat membru, trebuie sa transmita Bancii Nationale a Romaniei o
notificare in acest sens.
Sucursala poate sa inceapa activitatea de la data la care institutiei de credit,persoana juridica
romana, i se comunica de catre autoritatea competenta din statul membru gazda, daca este
cazul, conditiile in care, in scopul protejarii interesului general, activitatile pot fi desfasurate
in statul membru gazda sau, in lipsa unei asemenea comunicari, la expirarea unui termen de
2 luni de la primirea de catre autoritatea competenta respectiva a informatiilor comunicate
de Banca Nationala a Romaniei.
Actele emise de autoritatile competente din statul membru gazda prin care sunt dispuse
masuri sau, sunt aplicate, sanctiuni asupra institutiei de credit, persoana juridica romana,
sunt recunoscute si produc efecte de plin drept in Romania.
2. Institutii de credit din state terte
Deschiderea de sucursale in strainatate este supusa aprobarii prealabile a Bancii Nationale
a Romaniei, conform reglementarilor emise de aceasta.
Banca Nationala a Romaniei poate respinge cererea de aprobare a infiintarii sucursalei daca,
pe baza informatiilor detinute si a documentatiei prezentate de institutia de credit, persoana
juridica romana, considera ca:
28

SOVA & ASOCIATII
institutia de credit nu dispune de un management adecvat sau de o situatie financiara
corespunzatoare, in raport cu activitatea propusa a fi desfasurata prin intermediul
sucursalei;
cadrul legislativ existent in statul tert si/sau modul de aplicare a acestuia impiedica
exercitarea de catre Banca Nationala a Romaniei a functiilor sale de supraveghere;
institutia de credit inregistreaza o evolutie necorespunzatoare a indicatorilor de
prudenta bancara sau nu indeplineste alte cerinte stabilite prin prezenta ordonanta
de urgenta sau prin reglementarile emise in aplicarea acesteia.
III.
Modificari supuse autorizarii prealabile a BNR
Potrivit Normei nr. 11/2004, sunt supuse aprobarii prealabile a BNR modificarile ce privesc
situatia bancilor referitoare la:
completarea sau reformularea obiectului de activitate;
conducatorii si administratorii institutiei de credit;
auditorul financiar;
deschiderea de sucursale in strainatate;
extinderea retelei de sucursale si alte sedii secundare pe teritoriul Romaniei;
"Conditiile generale de afaceri" si "Conditiile generale ale contractelor de economisirecreditare",
precum si introducerea de noi tipuri de contracte (tarife), in cazul caselor
de economii pentru domeniul locativ.
IV.
Cerinte de capital
Capitalul social al unei institutii de credit trebuie varsat integral si in numerar la momentul
subscrierii, inclusiv in caz de majorare, aporturile in natura nefiind permise..
Prin OUG nr. 99/2006 a fost stabilita ca limita minima a capitalului social al unei banci,
persoane juridice romane, la momentul autorizarii, nu poate fi mai mica decat echivalentul
in lei a 5 milioane de euro
Prevederile referitoare la limita capitalului social se aplica si sucursalelor bancilor straine.
Bancile trebuie sa mentina in permanenta un nivel minim al capitalului social, in forma
baneasca, in conformitate cu reglementarile Bancii Nationale a Romaniei.
La constituire, aportul de capital va fi varsat intr-un cont deschis la o institutie de credit,
care va fi blocat pana la inmatricularea bancii in Registrul Comertului.
V. Cerinte operationale
In activitatea lor, bancile se supun reglementarilor si ordinelor emise de Banca Nationala a
Romaniei, organizandu-si intreaga activitate in conformitate cu regulile unei practici bancare
prudente si sanatoase, cu cerintele legii si ale reglementarilor emise in aplicarea acesteia.
Banca Nationala a Romaniei are autoritatea de a analiza in ce masura sunt respectate
conditiile minime prevazute in OUG nr. 99/2006 si reglementarile emise in aplicarea acesteia,
de a evalua toate circumstantele si informatiile legate de activitatea, reputatia, integritatea
29

SOVA & ASOCIATII
morala si de experienta persoanelor din conducerea institutiilor de credit si de a decide
daca, atat la nivel individual, cat si la nivel colectiv, cerintele prevazute sunt indeplinite.
In vederea functionarii, in termen de 30 de zile de la data obtinerii autorizatiei, fiecare banca
este obligata sa deschida cont curent la Banca Nationala a Romaniei. Transferurile banesti
operate prin inscrieri in contul curent deschis in evidentele Bancii Nationale a Romaniei sunt
irevocabile si neconditionate. Bancile pot deschide la Banca Nationala a Romaniei si alte
conturi.
VI.
Cerinte prudentiale
La acordarea creditelor, bancile urmaresc ca solicitantii sa prezinte credibilitate pentru
rambursarea acestora la scadenta. In acest scop bancile cer solicitantilor garantarea
creditelor in conditiile stabilite prin normele lor de creditare.
Bancile trebuie sa respecte cerintele prudentiale, la nivel individual sau consolidat, dupa
caz, prevazute in reglementarile emise de Banca Nationala a Romaniei, care se refera, fara
a se limita la: a) solvabilitate; b) lichiditate; c) expunerea maxima fata de un singur debitor
si expunerea maxima agregata; d) expunerea fata de persoanele aflate in relatii speciale cu
banca; e) riscul valutar; f) calitatea activelor, constituirea si utilizarea provizioanelor de risc;
g) organizare si control intern.
Valoarea unei participatii calificate a unei institutii de credit, persoana juridica romana, intro
entitate, alta decat o institutie de credit, o institutie financiara, o societate de asigurare, o
societate de reasigurare sau o societate ce desfasoara activitati care reprezinta o prelungire
directa a activitatii bancare (cum ar fi leasing, factoring, administrare de fonduri de investitii)
sau care presteaza servicii auxiliare activitatii bancare (cum ar fi servicii de procesare de
date) ori desfasoara alte activitati similare, nu poate sa depaseasca 15% din fondurile sale
proprii. Valoarea totala a participatiilor calificate ale institutiei de credit, persoana juridica
romana, nu poate depasi 60% din fondurile sale proprii.
Imprumuturile acordate persoanelor aflate in relatii speciale cu banca sau personalului
acesteia, inclusiv familiilor acestora, pot fi permise numai in conditiile stabilite de
reglementarile Bancii Nationale a Romaniei.
1. Supravegherea prudentiala
In scopul protejarii intereselor deponentilor si al asigurarii stabilitatii si viabilitatii intregului
sistem bancar, Banca Nationala a Romaniei asigura supravegherea prudentiala a institutiilor
de credit, persoane juridice romane, inclusiv a sucursalelor acestora infiintate in alte state
membre ori in state terte, prin stabilirea unor norme si indicatori de prudenta bancara si
urmarirea respectarii acestora si a altor cerinte prevazute de lege si de reglementarile
aplicabile, atat la nivel individual, cat si la nivel consolidat sau sub-consolidat, dupa caz, in
vederea prevenirii si limitarii riscurilor specifice activitatii bancare. BNR realizeaza aceasta
pe baza raportarilor de prudenta bancara transmise de institutiile de credit Bancii Centrale,
precum si prin inspectii la sediul bancilor.
Pentru supravegherea prudentiala a institutiilor de credit din Romania, care desfasoara
activitate in alte state membre, in special printr-o sucursala, Banca Nationala a Romaniei
colaboreaza cu autoritatile competente din statele membre gazda.
30

SOVA & ASOCIATII
2. Supravegherea pe baza raportarilor bancilor
S-a axat, conform normelor si reglementarilor de prudenta bancara internationale, pe
urmarirea urmatoarele obiective:
primirea in termen de la banci a raportarilor privind indicatorii de prudenta bancara
(raportul de solvabilitate, imprumuturile mari acordate clientilor, pozitia valutara
zilnica, clasificarea creditelor si constituirea provizioanelor specifice de risc);
analiza in dinamica si evaluarea performantelor financiare ale fiecarei banci,
determinarea evolutiilor si a tendintelor in cadrul sistemului bancar;
semnalarea cazurilor de neincadrare a indicatorilor de prudenta bancara in nivelul
prevazut de reglementarile in materie, in vederea luarii masurilor pentru prevenirea
deteriorarii situatiei financiare a bancilor si aplicarea sanctiunilor prevazute de lege
in cazurile de incalcare repetata a acestor norme.
Pe langa raportarile pe suport hartie, in vederea facilitarii schimbului de informatii dintre
Banca Centrala si banci, in cadrul Bancii Nationale a fost initiat proiectul de raportare
statistica in baza caruia bancile vor transmite raportari prin utilizarea retelei de
telecomunicatii interbancare. Acest sistem de raportare prezinta o serie de avantaje atat
pentru emitentul, cat si pentru beneficiarul de informatii, cum ar fi:
eficienta (prin scurtarea timpului de transmitere si de prelucrare a datelor);
cresterea gradului de securitate (prin cunoasterea persoanelor care au acces la
informatii);
standardizarea si uniformizarea raportarii statistice.
Analizele efectuate in procesul “offsite” s-au finalizat prin atentionari scrise adresate
conducerii bancilor pentru a lua masuri de incadrare in prevederile normelor de prudenta
bancara, precum si prin aplicarea sanctiunilor prevazute de legislatia in materie, in cazurile
in care bancile au continuat sa inregistreze abateri de la aceste norme. Concluziile desprinse
din aceste analize contribuie la selectarea bancilor care fac obiectul actiunilor de examinare
“onsite” efectuate de organele de supraveghere ale Bancii Nationale.
Supravegherea prudentiala a institutiilor de credit din alte state membre, inclusiv in
ceea ce priveste activitatile desfasurate pe teritoriul Romaniei, se asigura de autoritatea
competenta din statul membru de origine, fara a se aduce atingere competentelor Bancii
Nationale a Romaniei.
Pentru supravegherea activitatii din Romania a sucursalelor institutiilor de credit din state
terte, Banca Nationala a Romaniei coopereaza cu autoritatile competente din aceste state.
In acest sens, Banca Nationala a Romaniei incheie acorduri de cooperare cu autoritatea
competenta din statul tert de origine al institutiei de credit.
VII.
Conturi, situatii financiare si controlul acestora
Bancile trebuie sa tina permanent evidenta contabila, in concordanta cu prevederile legii
contabilitatii si ale reglementarilor specifice date in aplicarea acesteia, si sa intocmeasca
situatii financiare adecvate, pentru a reflecta in mod corespunzator operatiunile si conditia
lor financiara. Evidenta contabila si situatiile financiare ale unei banci trebuie sa reflecte,
31

SOVA & ASOCIATII
de asemenea, operatiunile si situatia financiara a filialelor, sucursalelor si a celorlalte sedii
secundare, pe baza individuala si, dupa caz, pe baza consolidata.
Institutiile de credit sunt obligate sa prezinte Bancii Nationale a Romaniei situatiile lor
financiare, precum si alte date si informatii cerute la termenele si in forme stabilite prin
reglementari si instructiuni de catre Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate
de supraveghere.
Fiecare banca va numi un auditor financiar, persoana juridica autorizata de Camera Auditorilor
Financiari din Romania si aprobat de Banca Nationala a Romaniei si care va audita situatiile
financiare ale bancii, intocmite pe baza individuala si, dupa caz, pe baza consolidata.
VIII.
Fuziunea si divizarea institutiilor de credit
Fuziunea si divizarea institutiilor de credit, persoane juridice romane, se pot realiza potrivit
dispozitiilor legale, precum si cu respectarea reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei.
Fuziunea se poate realiza:
intre doua sau mai multe institutii de credit;
intre institutii de credit si institutii financiare;
intre institutii de credit si societati prestatoare de servicii auxiliare.
Fuziunea si divizarea sunt supuse aprobarii prealabile a Bancii Nationale a Romaniei.
Daca in urma procesului de fuziune sau de divizare a unei banci rezulta institutii de credit noi, acestea
sunt obligate sa obtina autorizatia de functionare din partea Bancii Nationale a Romaniei.
IX.
Masuri de remediere si sanctiuni
Banca Nationala a Romaniei este competenta sa dispuna, fata de o institutie de credit,
persoana juridica romana, sau fata de persoanele responsabile, care incalca dispozitiile legii,
ale reglementarilor sau ale altor acte emise in aplicarea legii, referitoare la supraveghere
sau la conditiile de desfasurare a activitatii, masurile necesare si/sau sa aplice sanctiuni, in
scopul inlaturarii deficientelor si a cauzelor acestora.
1. Potrivit OUG nr. 99/2006, Banca Nationala a Romaniei poate aplica
urmatoarele sanctiuni:
avertisment scris;
amenda aplicabila institutiei de credit, intre 0,05% si 1% din capitalul social al
acesteia;
amenda aplicabila administratorilor, directorilor si persoanelor desemnate sa
asigure conducerea compartimentelor si a sucursalelor institutiei de credit, intre 1-
6 remuneratii nete, conform nivelului remuneratiei in luna precedenta datei la care
s-a constatat fapta. Amenzile incasate se fac venit la bugetul de stat;
retragerea aprobarii acordate directorilor si/sau administratorilor institutiei de credit;
retragerea autorizatiei acordate institutiei de credit.
32

SOVA & ASOCIATII
Sanctiunile pot fi aplicate concomitent cu dispunerea de masuri.
1. Banca Nationala a Romaniei, in urma constatarilor, poate lua
urmatoarele masuri:
sa oblige institutia de credit sa dispuna de fonduri proprii la un nivel mai mare decat
cel prevazut de dispozitiile legale (echivalentul in lei a sumei de 5 milioane euro);
sa solicite institutiei de credit imbunatatirea cadrului de administrare, a strategiilor,
proceselor si mecanismelor implementate in vedere respectarii dispozitiilor privind
cadrul de organizare si functionare riguros si al celor privind strategiile si procesele
interne de natura a acoperi toate riscurile la care s-ar putea expune;
sa solicite institutiei de credit sa aplice o politica specifica de provizionare sau un
tratament specific al expunerilor din perspectiva cerintelor de fonduri proprii;
sa restrictioneze sau sa limiteze activitatea, operatiunile sau reteaua de sucursale
ale institutiei de credit, inclusiv prin retragerea aprobarii acordate pentru infiintarea
sucursalelor din strainatate;
sa solicite institutiei de credit reducerea riscurilor aferente operatiunilor, produselor
si/sau sistemelor acesteia;
sa dispuna institutiei de credit inlocuirea persoanelor desemnate sa asigure
conducerea compartimentelor din cadrul institutiei de credit si/sau a sucursalelor
acesteia;
sa instituie supravegherea speciala sau, dupa caz, administrarea speciala, asupra
institutiei de credit, potrivit dispozitiilor cuprinse in Capitolul VIII din prezentul
titlu;
sa limiteze participatiile calificate in entitati financiare sau nefinanciare, situatie in
care institutia de credit este obligata la instrainarea acestora.
Aplicarea sanctiunilor se prescrie in termen de un an de la data luarii la cunostinta, dar nu
mai mult de 3 ani de la data savarsirii faptei.
Aplicarea sanctiunilor nu inlatura raspunderea materiala, civila, administrativa sau penala,
dupa caz.
33

SOVA & ASOCIATII
REGIMUL OPERATIUNILOR VALUTARE
Legislatie aplicabila in domeniu:
Regulamentul BNR nr. 4 din 1 aprilie 2005 privind regimul valutar publicat in M. Of.
nr. 297 din 8 aprilie 2005, cu modificarile i completarile ulterioare:
Regulamentul BNR nr. 6 din 14 iulie 2005 pentru modificarea i completarea
Regulamentului BNR nr. 4/2005 privind regimul valutar si a Normei BNR nr.
5/2005 privind autorizarea operatiunilor valutare, publicat in M. Of. nr. 636
din 20 iulie 2005;
Regulamentul nr. 4 din 1 august 2006 privind modificarea si completarea
Regulamentului BNR nr. 4/2005 privind regimul valutar, cu modificarile
si completarile ulterioare, precum si abrogarea Normei BNR nr. 5/2005
privind autorizarea operatiunilor valutare, publicat in M. Of. 695 din 15
august 2006.
Norma BNR nr. 3 din 1 aprilie 2005 privind functionarea pietei valutare interbancare,
publicata in M.Of. nr. 297 din 8 aprilie 2005
Norma BNR nr. 17/2002 privind raportarea statistica la Banca Nationala a Romaniei
a operatiunilor valutare de capital de natura datoriei private externe pe termen
mediu i lung, publicata in M.Of. nr. 700/25.09.2002, cu modificarile si completarile
ulterioare:
Norma BNR nr. 3/2004 pentru modificarea Normei BNR nr. 17/2002 privind
raportarea statistica la Banca Nationala a României a operatiunilor valutare
de capital de natura datoriei private externe pe termen mediu si lung,
publicata in M.Of. nr. 127 din 12 februarie 2004.
Norma BNR nr. 13 din 19 noiembrie 2004 privind raportarea tranzactiilor efectuate
pe piata valutara interbancara, publicata in M. Of. nr. 1.120 din 29 noiembrie 2004
I. Operatiuni valutare
Operatiunile valutare, in Regulamentul BNR, sunt interpretate intr-un sens larg, astfel incat
sa acopere, dupa caz, i fara a fi limitative:
incheierea i derularea tranzactiilor, precum i transferurile decurgand din
acestea;
toate tehnicile financiare disponibile pe piata pentru realizarea unei anumite
operatiuni - tranzactii la vedere (spot), tranzactii cu instrumente financiare
derivate (forward, options, swap, futures), deschiderea conturilor i plasarea
fondurilor in conturi;
35

SOVA & ASOCIATII
lichidarea sau concesionarea activelor dobandite in urma investitiilor
efectuate ori a altor operatiuni, repatrierea profiturilor rezultate sau
utilizarea acestora;
rambursarea creditelor i imprumuturilor.
Operatiunile valutare i de cont curent se efectueaza in mod liber, atat intre rezidenti, cat i
intre rezidenti i nerezidenti, sau intre nerezidenti, liber, in lei i in valuta.
Potrivit Regulamentului nr. 4/2006, incepand cu data de 1 septembrie 2006, toate
operatiunile valutare de capital, inclusiv cele cu instrumente financiare tranzactionate in
mod curent pe piata monetara, se efectueaza in mod liber intre rezidenti si nerezidenti.
Rezidentii au dreptul sa cumpere i sa vanda in mod liber sume in valuta contra lei
pe piata valutara din Romania prin intermediarii autorizati. Persoanele juridice rezidente,
pentru operatiunile de cumparare de valuta, au obligatia de a proba cu documente natura
operatiunii valutare i suma solicitata. Rezidentii pot efectua in mod liber i fara restrictii
operatiuni valutare curente.
Referitor la operatiunile valutare intre rezidenti, operatiunile privitoare la comertul cu bunuri
i servicii se vor realiza doar in moneda nationala, exceptiile de la aceasta regula fiind
prevazute in Anexa nr. 2. Pe cale de consecinta, toate celelalte operatiuni intre rezidenti se
vor efectua in mod liber, in baza acordului de vointa dintre parti. Operatiunile valutare intre
rezidenti se efectueaza in conditiile art. 5 din Regulamentul BNR nr. 4/2005 i al Normelor
privind efectuarea operatiunilor valutare.
In Romania, rezidentii i nerezidentii au dreptul sa dobandeasca, sa detina integral i sa
utilizeze active financiare exprimate in moneda nationala i in valuta, care pot fi convertite
prin intermediul pietei valutare, in conditiile respectarii prevederilor legale. In acest scop,
pot deschide i mentine conturi la institutii de credit i la alte institutii asimilate acestora.
Nerezidentii pot repatria activele financiare detinute in Romania. Nerezidentii pot, de
asemenea, transfera in tara i/sau in strainatate activele financiare detinute in Romania.
Sunt rezidenti:
persoanele fizice, cetateni romani, cetateni straini i apatrizi, cu domiciliul in
Romania, atestat cu documente de identitate emise conform legii;
persoanele juridice i orice alte entitati, cu sediul in Romania, precum i persoanele
fizice, cetateni romani, cetateni straini i apatrizi, cu domiciliul/reedinta in Romania,
care sunt autorizate i/sau inregistrate sa desfaoare activitati economice pe
teritoriul Romaniei, in mod independent, in conditiile prevazute de reglementarile
legale in vigoare;
sucursalele, agentiile, reprezentantele, birourile persoanelor juridice, precum i
ale oricaror alte entitati straine, inregistrate i/sau autorizate sa functioneze in
Romania;
ambasadele, consulatele i alte reprezentante i misiuni permanente ale Romaniei
in strainatate.
Sunt nerezidenti:
persoanele fizice, cetateni romani, straini i apatrizi, cu domiciliul in strainatate,
atestat cu documente de identitate emise conform legii;
persoanele juridice i orice alte entitati, cu sediul in strainatate, precum i persoanele
36

SOVA & ASOCIATII
fizice, cetateni romani, cetateni straini i apatrizi, cu domiciliul in strainatate, care
sunt autorizate/inregistrate sa desfaoare activitati economice in strainatate, in
mod independent, in conditiile prevazute de reglementarile legale in vigoare;
sucursalele, agentiile, reprezentantele, birourile persoanelor juridice romane,
precum i ale oricaror altor entitati romane, inregistrate i/sau autorizate sa
functioneze in strainatate;
ambasadele, consulatele i alte reprezentante i misiuni permanente ale altor state
in Romania, precum i organizatiile internationale sau reprezentantele unor astfel
de organizatii care functioneaza in Romania.
In aplicarea prevederilor Regulamentului nr. 4/2005, BNR elaboreaza norme privind:
functionarea pietei valutare interbancare;
efectuarea operatiunilor de schimb valutar;
importul si exportul fizic de instrumente de plata sub forma de numerar;
masurile de salvgardare care pot fi luate ca urmare a liberalizarii operatiunilor
valutare de capital.
II.
Functionarea pietei valutare interbancare
Functionarea pietei valutare interbancare este reglementata de Norma BNR nr. 3 din 1
aprilie 2005.
Piata valutara interbancara este piata pe care se efectueaza tranzactii valutare de catre
intermediari, precum i de catre Banca Nationala a Romaniei.
Tranzactiile valutare reprezinta tranzactii ce constau in vanzarea sau cumpararea de valuta
contra monedei nationale sau contra altei valute.
Participantii (intermediarii) la piata valutara sunt institutiile de credit autorizate sa functioneze
in Romania, care actioneaza pe piata valutara interbancara in limita obiectului de activitate,
cu indeplinirea conditiilor prevazute de Regulamentul BNR nr. 4/2005, astfel cum a fost
modificat si completat.
Piata valutara interbancara functioneaza in fiecare zi bancara intre orele 9,00 i 16,00.
Intermediarii sunt obligati sa afieze, in aceasta perioada, cursurile de schimb valutar ale
monedei nationale – leu (vanzare/cumparare), la vedere (spot) i la termen (forward), prin
sisteme de difuzare a informatiei Reuters, Bloomberg etc., cel putin pentru urmatoarele
valute:
euro (EUR);
dolarul american (USD).
Cursul de schimb la termen va fi cotat pentru cel putin urmatoarele scadente:
luna (1M);
trei luni (3M);
ase luni (6M);
noua luni (9M);
douasprezece luni (12M).
37

SOVA & ASOCIATII
Cursurile de schimb cotate de institutiile de credit pot fi diferite in functie de natura operatiunii
(operatiune in cont ori cu numerar) sau de raporturile cu clientii, precum i in concordanta
cu politica proprie de trezorerie.
Tranzactiile valutare incheiate se executa neconditionat de catre intermediari i se confirma
clientilor prin extras de cont.
Calcularea i publicarea cursurilor de schimb ale pietei valutare din Romania de catre Banca
Nationala a Romaniei se fac in fiecare zi bancara, la ora 13,00, pe baza cotatiilor afiate de
intermediarii pe piata valutara interbancara.
Banca Nationala a Romaniei poate arbitra litigii aparute in aplicarea prevederilor referitoare
la functionarea pietei valutare interbancare, dar numai dupa ce partile implicate dovedesc
ca au epuizat toate posibilitatile de solutionare pe cale amiabila i dupa ce au recunoscut,
in prealabil, in scris, principiul acceptarii neconditionate a deciziei de solutionare a litigiului,
adoptata de Banca Nationala a Romaniei.
Precizare:
In vederea bunei functionari a pietei valutare interbancare i armonizarii cu practicile
internationale, Banca Nationala a Romaniei recomanda utilizarea de catre intermediarii
pietei valutare interbancare a prevederilor Codului de conduita adoptat de ACI - Asociatia
Pietelor Financiare.
De asemenea, trebuie precizat ca in Anexa Normei 3/2005 – Nomenclatorul - sunt definite
unele notiuni precum:
operatiuni la vedere (spot) - o tranzactie de vanzare/cumparare de valuta cu
decontare in maximum doua zile de la data incheierii tranzactiei, la cursul de schimb
stabilit intre parti (curs spot). In cazul in care ziua de decontare este o zi nebancara,
decontarea are loc in urmatoarea zi bancara. (Fac exceptie cazurile in care intre
parti exista alte conventii);
operatiuni la termen (forward) - o tranzactie de vanzare/cumparare de valuta cu
decontare dupa mai mult de doua zile de la data incheierii tranzactiei la cursul de
schimb stabilit intre parti (curs forward). In cazul in care ziua de decontare este o
zi nebancara, decontarea are loc in urmatoarea zi bancara. (Fac exceptie cazurile in
care intre parti exista alte conventii);
operatiuni swap - o tranzactie de cumparare si vanzare simultane ale aceleiasi sume
in valuta cu aceeasi contrapartida, cu decontarea la doua date de valuta diferite
(de regula spot si forward) la cursuri de schimb stabilite (spot si forward) la data
tranzactiei;
data tranzactiei - data la care se incheie tranzactia;
data valutei (value date) - data la care se face decontarea tranzactiei:
value today (same day value) - data valutei este aceeasi cu
data tranzactiei;
value tomorrow - data valutei este ziua bancara urmatoare
fata de data tranzactiei;
spot - data valutei este la doua zile bancare de la data
tranzactiei;
forward - orice data a valutei ulterioara decontarii spot.
cotatie ferma (firm quotation) - cotarea unui pret ferm care angajeaza institutia
de credit. Este recomandata adaugarea unor restrictii de timp sau de suma ("ferm
pentru un minut" sau "ferm pentru un milion");
38

SOVA & ASOCIATII
cotatie orientativa (for info only) - cotatii care nu sunt ferme, datorita imposibilitatii
de a tranzactiona din anumite motive (depasirea limitei de expunere etc.);
cotatie directa - o cotatie este directa atunci cand moneda nationala este exprimata
in functie de o unitate monetara a altei valute, numita de baza;
cotatie indirecta - o cotatie este indirecta cand o unitate monetara nationala, numita
de baza, este exprimata in functie de o valuta;
ordin la curs limitat - ordin ce trebuie executat pana la cursul limita indicat de
client. Intelesul termenului limitat este "vindeti cu cel putin", in cazul unui ordin de
vanzare, si "cumparati cu cel mult", in cazul unui ordin de cumparare.
III.
Efectuarea operatiunilor de schimb valutar
Efectuarea operatiunilor de schimb valutar este reglementata de Norma BNR nr. 4 din 1
aprilie 2005.
Operatiunile de schimb valutar cu numerar i substitute de numerar pentru persoane fizice
pe teritoriul Romaniei pot fi efectuate numai de catre:
institutii de credit autorizate de catre Banca Nationala a Romaniei, care pot efectua
aceste operatiuni prin intermediul punctelor de schimb valutar infiintate in incinta
tuturor sediilor proprii (centrale, sucursale, agentii, puncte de lucru sau alte structuri
asimilate acestora), precum i prin puncte de schimb valutar infiintate in alte spatii
decat in incinta sediilor proprii, cu indeplinirea conditiilor de dotare prevazute de
norma;
case de schimb valutar, organizate ca persoane juridice conform Legii nr. 31/1990
privind societatile comerciale, republicata, avand ca obiect principal de activitate
schimbul valutar cu numerar i substitute de numerar pentru persoane fizice, care
pot efectua aceste operatiuni prin intermediul punctelor de schimb valutar;
persoanele juridice i alte entitati care beneficiaza de prevederi legale exprese i
care pot efectua aceste operatiuni prin intermediul punctelor de schimb valutar
infiintate in incinta tuturor sediilor proprii (centrale, sucursale, agentii, puncte
de lucru sau alte structuri asimilate acestora), cu respectarea prevederilor legale
aplicabile;
entitati care detin in administrare structuri de primire turistice cu functiuni de
cazare turistica i au in obiectul lor de activitate operatiuni de cumparare de valute
cotate sub forma de numerar i substitute de numerar, care pot desfaura aceste
operatiuni la receptia hotelului, care este considerata in acceptiunea prezentei
norme punct de schimb valutar.
Operatiunile de schimb valutar, altele decat cele cu numerar i substitute de numerar pentru
persoane fizice, pot fi efectuate de persoane juridice i de alte entitati care beneficiaza de
prevederi legale exprese i au stipulat in obiectul de activitate schimbul valutar. Aceste
entitati vor putea desfaura operatiuni de schimb valutar in incinta tuturor sediilor proprii,
cu respectarea prevederilor legale aplicabile.
Entitatile care desfaoara activitati de schimb valutar trebuie sa fie autorizate de catre
Banca Nationala a Romaniei in acest scop sau sa li se atribuie codurile statistice, dupa caz.
Pentru nerespectarea prevederilor Normei privind efectuarea operatiunilor de schimb valutar
se prevede, la capitolul VI, regimul sanctionator. Spre exemplu, casele de schimb valutar,
39

SOVA & ASOCIATII
a caror autorizatie a fost suspendata temporar, ii pierd dreptul de a infiinta noi puncte de
schimb valutar pentru o perioada de 6 luni de la data incetarii suspendarii.
IV.
Importul i exportul fizic de instrumente de plata sub forma de
numerar
Prevederile referitoare la importul i exportul de instrumente de plata sub forma de numerar
sunt continute de Norma BNR nr. 6 din 1 aprilie 2005.
Instrumentele de plata sub forma de numerar reprezinta:
valuta efectiva/moneda nationala (leu), respectiv numerarul sub forma bancnotelor
i monedelor in circulatie;
instrumentele negociabile la purtator (instrumente monetare la purtator, cum ar fi
cecurile de calatorie); instrumentele negociabile, care sunt fie la purtator, andosate
fara restrictii, intocmite catre un beneficiar nenominalizat, fie in acea forma in care
titlul este transferat la livrare, cum ar fi cecurile, biletele la ordin, ordine de plata/
mandate; instrumente semnate, dar fara specificarea numelui beneficiarului, cum
ar fi cecuri, bilete la ordin, ordine de plata/mandate.
Persoanele fizice pot introduce sau scoate in/din Romania instrumente de plata in valuta i
in moneda nationala sub forma de numerar, fiind obligate sa declare autoritatilor vamale
romane instrumentele de plata aflate asupra lor care sunt egale sau depaesc echivalentul a
10.000 EUR/persoana/calatorie. Nedeclararea acestora constituie contraventie.
V. Masurile de salvgardare care pot fi luate ca urmare a liberalizarii
operatiunilor in conturi de depozit in moneda nationala
Masurile de salvgardare, reglementate prin Norma BNR nr. 7 din 1 aprilie 2005, pot fi luate
in conditiile in care, ca urmare a liberalizarii operatiunilor in conturi de depozit in moneda
nationala deschise de nerezidenti la institutiile de credit din Romania, fluxurile de capital pe
termen scurt au o amploare deosebita i exercita presiuni puternice asupra pietei valutare,
provocand perturbari grave in aplicarea politicii monetare i a cursului de schimb, avand ca
efect variatii semnificative ale lichiditatii interne.
Masurile de salvgardare pot fi luate de catre Banca Nationala a Romaniei prin ordin al
BNR i vor fi aplicabile fara discriminare, atat pentru rezidenti, cat i pentru nerezidenti,
respectand principiul proportionalitatii in raport cu amploarea presiunilor exercitate asupra
pietei valutare i a perturbarilor generate.
Mentionam, cu titlu de exemplu, masurile de salvgardare care pot fi luate, separat sau
impreuna:
retinerea in cont, la BNR, a unei parti din suma in valuta care provine din intrari de
capital, utilizata de un rezident sau nerezident pentru conversia in lei;
stabilirea unei rate mai mari a rezervelor minime obligatorii pentru depozitele in
lei constituite de rezidenti i nerezidenti, la institutiile de credit din Romania, care
provin din sume in valuta reprezentand intrari de capital, convertite in lei;
40

SOVA & ASOCIATII
aplicarea de catre BNR a unui comision pentru tranzactiile de pe piata valutara
interbancara generata de intrari/ieiri de capital ale rezidentilor i nerezidentilor,
care au ca obiect vanzarea/cumpararea de valuta in scopul depunerii/retragerii de
sume in lei in/din depozite constituite la institutii de credit din Romania;
instituirea unor restrictii e scadenta pentru depozitele in lei constituite de rezidenti i
nerezidenti si institutiile de credit din Romania, care provin din intrari de capitaluri.
41

SOVA & ASOCIATII
DREPT COMERCIAL SI INDUSTRIAL
IMPRESARIAT ARTISTIC
Legislatie aplicabila in domeniu:
Hotararea Guvernului nr. 751/2002 privind infiintarea Comisiei de atestare si avizare
in domeniul impresariatului artistic si pentru aprobarea Normelor metodologice
de atestare a impresarilor artistici si de avizare pentru derularea activitatii de
impresariat artistic, publicata in M. Of. nr. 538/23.07.2002
Hotararea Guvernului nr. 1.139/2004 pentru modificarea si completarea Hotararii
Guvernului nr. 751/2002 privind infiintarea Comisiei de atestare si avizare in domeniul
impresariatului artistic si pentru aprobarea Normelor metodologice de atestare a
impresarilor artistici si de avizare pentru derularea activitatii de impresariat artistic,
publicata in M. Of. nr. 697 din 3 august 2004
Ordonanta Guvernului nr. 21/2007 privind institutiile si companiile de spectacole sau
concerte, precum si desfasurarea activitatii de impresariat artistic, publicata in M.
Of. Nr. 82 din 2 februarie 2007
I. Domeniul de aplicare al dispozitiilor legale in materia impresariatului
artistic
Impresar artistic poate fi persoana fizica sau juridica care, in baza unei intelegeri scrise
cu un artist interpret sau executant, actioneaza in numele si pe seama acestuia pentru
identificarea posibilitatilor de executie ori interpretare a unor opere literare sau artistice.
Persoana fizica care desfasoara activitati de impresariat artistic dobandeste calitatea de
comerciant, exercitand drepturile si indeplinind obligatiile care decurg din aceasta calitate.
Pentru a putea desfasura activitati de impresariat artistic, persoana juridica de drept privat
trebuie sa aiba stipulate in obiectul sau de activitate operatiunile de impresariat artistic.
De asemenea, in vederea desfasurarii activitatii de impresariat artistic, persoanele fizice sau
juridice romane de drept public ori de drept privat trebuie sa fie atestate, respectiv avizate,
potrivit dispozitiilor OG nr. 21/2007.
II.
Autoritati publice cu atributii in domeniu
Activitatea de acordare, retragere sau suspendare a atestatelor si avizelor in domeniul
impresariatului artistic este coordonata de Comisia de atestare si avizare in domeniul
impresariatului artistic, care functioneaza in cadrul Centrului de Pregatire Profesionala in
Cultura. Comisia este alcatuita din 7 membri.
43

SOVA & ASOCIATII
Membrii Comisiei sunt desemnati dupa cum urmeaza:
doi membri - de Ministerul Culturii si Cultelor;
doi membri - de Ministerul Justitiei;
un membru - de Ministerul de Interne;
un membru - de Ministerul Afacerilor Externe.
Reprezentantii ministerelor prevazute anterior sunt desemnati de catre conducatorii acestora
si numiti prin ordin al ministrului culturii si cultelor.
III.
Desfasurarea activitatilor de impresariat artistic
1. Impresar artistic – persoana fizica
Persoana fizica poate desfasura activitati de impresariat artistic numai dupa obtinerea
prealabila a atestatului de impresar artistic eliberat de Centrul de Pregatire Profesionala
in Cultura, la propunerea Comisiei pentru atestare si avizare in domeniul impresariatului
artistic.
Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele fizice pentru a desfasura
activitati de impresariat artistic
Pentru ca o persoana fizica sa poata desfasura activitati de impresariat artistic trebuie sa
indeplineasca, cumulativ urmatoarele conditii:
este cetatean roman;
are capacitate deplina de exercitiu;
nu are antecedente penale;
a absolvit cursul de pregatire, in vederea obtinerii atestatului de impresar artistic,
organizat de Centrul de Pregatire Profesionala in Cultura.
Procedura obtinerii atestatului de impresar artistic
In vederea obtinerii atestatului de impresar artistic persoana fizica depune la secretarul
Comisiei un dosar continand urmatoarele documente:
cerere-tip prin care se solicita eliberarea atestatului;
certificatul eliberat de Centrul de Pregatire Profesionala in Cultura, ca urmare a
absolvirii cursului organizat de aceasta institutie;
curriculum vitae;
copii legalizate de pe actele de studii;
certificat de cazier judiciar;
certificat de cazier fiscal.
Actele depuse la dosar sunt verificate de secretarul Comisiei, in termen de cel mult 10 zile de
la data depunerii acestuia. Daca solicitantul, persoana fizica, indeplineste conditiile aratate
si dosarul prezentat de acesta este complet, secretarul transmite dosarul presedintelui
Comisiei care, in cel mult 10 zile, stabileste data examinarii solicitantului. La data stabilita
membrii Comisiei verifica cunostintele de legislatie ale solicitantului in domeniile dreptului
de autor si drepturilor conexe, dreptului civil si dreptului comercial.
44

SOVA & ASOCIATII
In termen de 5 zile de la data examinarii Comisia comunica solicitantului decizia de eliberare
a atestatului de impresar artistic sau de respingere a cererii, dupa caz.
Comisia elibereaza solicitantilor declarati admisi, prin decizie, atestatul de impresar artistic.
1. Impresar artistic – persoana juridica
Persoana juridica de drept privat poate desfasura activitati de impresariat artistic numai
dupa obtinerea avizului de impresariat artistic eliberat de Centrul de Pregatire Profesionala
in Cultura.
Pentru a li se elibera avizul de impresariat artistic persoanele juridice trebuie sa faca
dovada ca cel putin un asociat al acesteia sau un angajat cu contract individual de munca pe
termen nedeterminat detine atestat de impresar artistic.
Procedura obtinerii avizului de impresariat artistic de catre persoanele juridice
In vederea obtinerii avizului de impresariat artistic persoana juridica, prin reprezentantul
sau legal, depune la secretarul Comisiei un dosar continand urmatoarele documente:
cerere-tip;
certificatul de cazier fiscal ;
copii autentificate de pe actul de infiintare, statut, certificatul de inregistrare
fiscala;
atestatul sau, dupa caz, atestatele de impresar artistic al persoanei/ale persoanelor
fizice asociata/asociate persoanei juridice sau angajata/angajate in cadrul persoanei
juridice cu contract individual de munca pe termen nedeterminat.
Precizam ca avizul de impresariat artistic pentru persoana juridica interesata si atestatul de
impresar artistic si pentru persoana/persoanele fizice asociata/asociate persoanei juridice
care solicita avizul de impresariat artistic sau angajata/angajate cu contract individual de
munca pe termen nedeterminat se pot obtine concomitent.
Actele depuse de persoana juridica vor fi verificate in termen de cel mult 10 zile de la data
depunerii acestuia. Daca dosarul prezentat de persoana juridica este complet, secretarul il
transmite presedintelui Comisiei. Dosarul va fi supus analizei membrilor Comisiei de catre
presedinte in termen de cel mult 10 zile de la data depunerii.
In termen de 5 zile de la examinare Comisia comunica persoanei juridice decizia de eliberare
a avizului de impresariat artistic sau de respingere a cererii, dupa caz.
Persoanele fizice titulare ale atestatului de impresar artistic, precum si persoanele juridice
care au obtinut avizul de impresariat artistic sunt inscrise in Registrul impresarilor artistici,
care se afla in grija secretarului Comisiei.
Persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat care desfasoara in prezent activitati
de impresariat artistic, atestate, respectiv avizate ca atare, sunt obligate sa se reinscrie in
Registrul impresarilor artistici in baza unei evaluari efectuate de Comisia pentru atestare si
avizare in domeniul impresariatului artistic.
Impresarii artistici, persoane fizice sau juridice, au obligatia sa solicite reavizarea atestatelor
de impresar artistic, respectiv a avizelor de impresariat artistic, o data la 3 ani. In caz
contrar, atestatele de impresar artistic, respectiv avizele de impresariat artistic, inceteaza
de drept sa produca efecte juridice in momentul implinirii termenului de 3 ani de la data
eliberarii acestora.
45

SOVA & ASOCIATII
IV. Suspendarea atestatului de impresar artistic sau a avizului de impresariat artistic
Atestatul de impresar artistic sau avizul de impresariat artistic se suspenda, pe baza deciziei
motivate a Comisiei, in cazul savarsirii de catre titularul atestatului sau al avizului a uneia
sau a mai multora dintre urmatoarele fapte:
una sau mai multe infractiuni dintre cele prevazute la art. 12-17 din Legea nr.
678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane;
Infractiunile care se pot savarsi de catre persoanele care desfasoara activitati de impresariat
artistic sunt: infractiunea de trafic de persoane, infractiunea de trafic de minori si infractiunea
prevazuta de art. 17 din Legea nr. 678/2001, aceasta din urma constand in determinarea,
permiterea cu stiinta, fie direct, fie prin intermediar, intrarea sau ramanerea pe teritoriul
tarii a unei persoane care nu este cetatean roman supusa traficului de persoane:
folosind fata de aceasta mijloace frauduloase, violenta sau amenintari
ori alta forma de constrangere;
sau
abuzand de starea speciala in care se gaseste acea persoana, datorita
situatiei sale ilegale ori precare de intrare sau sedere in tara, ori datorita
sarcinii, unei boli sau infirmitati ori unei deficiente, fizice sau mintale.
incalcarea drepturilor patrimoniale ale artistilor interpreti sau executanti, prevazute
de Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile
si completarile ulterioare;
depasirea limitelor imputernicirii acordate de artistii interpreti sau executanti.
Suspendarea produce efect de la data comunicarii deciziei adoptate de Comisie si dureaza
pana la finalizarea cercetarilor intreprinse de autoritatile competente in legatura cu faptele
care au determinat luarea acestei masuri.
V. Retragerea atestatului de impresar artistic sau a avizului de impresariat artistic
Atestatul de impresar artistic al persoanelor fizice este retras prin decizia motivata a Comisiei
in urmatoarele cazuri:
in cazul condamnarii prin hotarare judecatoreasca definitiva pentru savarsirea
uneia sau a mai multor infractiuni dintre cele prevazute la art. 12-17 din Legea nr.
678/2001;
in cazul obligarii la plata unor daune in cazul incalcarii drepturilor patrimoniale ale
artistilor interpreti sau executanti, prevazute de Legea nr. 8/1996 privind drepturile
de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare;
in cazul depasirii limitelor imputernicirii acordate de artistii interpreti sau
executanti.
Avizul de impresariat artistic al persoanelor juridice este retras prin decizia motivata a
Comisiei in cazul in care nu mai este indeplinita conditia detinerii atestatului de impresariat
artistic de catre cel putin un asociat al acesteia sau un angajat cu contract individual de
munca pe termen nedeterminat.
46

SOVA & ASOCIATII
Totodata, avizul va fi retras in cazul obligarii persoanei juridice la plata unor daune in cazul
incalcarii drepturilor patrimoniale ale artistilor interpreti sau executanti, prevazute de Legea
nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile
ulterioare sau in cazul depasirii limitelor imputernicirii acordate de artistii interpreti sau
executanti.
Persoanele fizice sau juridice ale caror atestate de impresar artistic, respectiv avize de
impresariat artistic, au fost suspendate sau retrase de catre Comisie prin decizie motivata
pot depune contestatii in termen de 10 zile de la primirea comunicarii.
Contestatia este depusa la secretarul Comisiei si este examinata de membrii Comisiei in
termen de 10 zile; in cazul in care contestatorul este nemultumit de raspunsul primit se
poate adresa instantei de contencios administrativ, in conditiile legii.
Reprezentantii imputerniciti ai Ministerului Culturii si Cultelor, la nivel central, si cei ai
directiilor judetene pentru cultura, culte si patrimoniu cultural, respectiv a municipiului
Bucuresti, la nivel local, verifica respectarea de catre impresarii artistici a prevederilor
legale in vigoare. In cazul in care se constata savarsirea de catre impresarii artistici a unora
dintre faptele care constituie cauze de suspendare sau de retragere a atestatelor, respectiv
avizelor de impresariat artistic, sesizeaza Comisia, in vederea adoptarii de catre aceasta a
masurilor necesare.
47

SOVA & ASOCIATII
REGIMUL VAMAL
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, publicat în Monitorul Oficial nr.
350 din 19 aprilie 2006
Hotrârea Guvernului nr. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
Codului vamal al României, publicat în M.Of. nr. 520 din 15 iunie 2006
Ordinul preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal nr. 6358/2006
pentru aprobarea Normelor privind procedurile simplificate de vmuire, publicat în
M. Of. nr. 540 din 22 iunie 2006
Ordinul ministrului Finanelor Publice nr. 1076/2006 pentru aprobarea valorilor în
vam, publicat în M. Of. nr. 577 din 4 iulie 2006
Ordonanta Guvernului 26/1993 privind Tariful vamal de import, publicata in M.Of. nr.
213/31.08.1993, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 4/2006 pentru modificarea denumirii si clasificarii marfurilor din Tariful
Vamal de import al Romaniei si a taxelor vamale aferente acestora, publicat in M.Of.
nr. 48 din 19 ianuarie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 159/2005 privind Tariful vamal integrat roman, publicata in M. Of. nr. 462
din 31 mai 2005
Hotararea Guvernului 864/1995 privind instituirea controlului obligatoriu al valorii
in vama pentru unele produse provenite din import, republicata in M.Of. nr.
118/07.06.1996
Ordinul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 7521 din 10 iulie 2006 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind realizarea supravegherii si controlului
vamal ulterior, publicat in M. Of. nr. 638/25.07.2006
I. Regimuri vamale
Potrivit noului Cod vamal, sunt regimuri vamale urmatoarele:
punerea in libera circulatie;
tranzitul;
antrepozitarea vamala;
perfectionarea activa;
transformarea sub control vamal;
admiterea temporara;
perfectionarea pasiva;
exportul.
49

SOVA & ASOCIATII
1. Punerea in libera circulatie
Punerea in libera circulatie confera marfurilor straine statutul vamal de marfuri romanesti si
atrage indeplinirea formalitatilor vamale prevazute pentru importul marfurilor.
In situatia in care ulterior inregistrarii declaratiei vamale, pana la acordarea liberului
de vama, intervin taxe vamale de import reduse, titularul operatiunii comerciale poate
solicita autoritatii vamale aplicarea taxei vamale mai favorabile. Drepturile si obligatiile
titularului unui tratament tarifar favorabil pot fi transferate succesiv unor alte persoane care
indeplinesc conditiile prevazute pentru a beneficia de regimul in cauza. Pana la incetarea
conditiilor pentru acordarea tratamentului favorabil, marfurile puse in libera circulatie, care
au beneficiat de drepturi de import reduse raman sub supraveghere vamala.
Marfurile puse in libera circulatie isi pierd statutul vamal de marfuri romanesti cand declaratia
de punere in libera circulatie este invalidata dupa acordarea liberului de vama.
2. Tranzitul
Regimul de tranzit permite transportul de la un birou vamal la alt birou vamal al:
marfurilor straine, fara ca acestea sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor
de politica comerciala;
marfurilor romanesti, in cazurile si in conditiile pevazute in reglementari specifice
pentru a se evita ca produsele care beneficiaz de masuri speciale de export sa
eludeze sau sa beneficieze nejustificat de aceste masuri.
Regimul de tranzit se incheie si obligatiile titularului se considera indeplinite cand marfurile
plasate sub acest regim si documentele solicitate au fost prezentate biroului vamal de
destinatie. Autoritatea vamala descarca regimul de tranzit cand este in masura sa stabilesca,
pe baza compararii datelor disponibile la biroul vamal de plecare cu cele disponibile la biroul
vamal de destinatie, ca regimul s-a incheiat in mod corect.
Principalul obligat este titularul regimul de tranzit care raspunde pentru:
prezentarea marfurilor intacte la biroul de destinatie in termenul prevazut si cu
respectarea intocmai a masurilor de marcare si sigilare adoptat6e de autoritatea
vamala;
respectarea dispozitiilor referitoare la regimul de tranzit.
De asemenea, titularul regimului de tranzit furnizeaza garantia pentru asigurarea platii
datoriei vamale pentru marfurile tranzitate. Aceasta garantie poate fi o garantie izolata,
care acopera o singura operatiune de tranzit, sau o garantie globala, care acopera mai multe
operatiuni de tranzit.
Pentru plata unei garanii globale este necesara autorizaia autoritatii vamale, care se acorda
numai persoanelor care:
sunt stabilite in România;
sunt utilizatoare frecvente ale regimul de tranzit sau care au bonitatea de a-si
achita obligatiile legate de acest regim;
nu au comis abateri grave sau repetate de la reglementarile vamale sau fiscale.
50

SOVA & ASOCIATII
Sunt exceptate de la constituirea unei garantii, prin regulamentul vamal:
transportul aerian;
transportul pe cai navigabile interioare deschise traficului international;
transportul prin conducte;
transportul efectuat de companiile de cale ferata din România.
3. Antrepozitarea vamala
Regimul de antrepozitare vamala permite depozitarea intr-un antrepozit vamal a:
marfurilor straine, fara ca ele sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de
politica comerciala;
marfurilor romanesti care beneficiaza, pe baza plasarii lor intr-un antrepozit vamal,
de masurile legate de exportul marfurilor.
Antrepozitul vamal reprezinta orice loc aprobat de autoritatea vamala si aflat sub
supravegherea acesteia, unde marfurile pot fi depozitate in conditiile prevazute de lege.
Antrepozitarul este persoana obligata prin declaratia de plasare a marfurilor sub regimul de
antrepozitare vamala, iar detinatorul antrepozitului este persoana autorizata sa gestioneze
antrepozitul vamal.
Detinatorul antrepozitului vamal are urmatoarele raspunderi fata de autoritatea vamala:
sa asigure supravegherea marfurilor, astfel incat sa nu fie posibila sustragerea
acestora de sub controlul vamal;
sa indeplineasca obligatiile ce decurg din depozitarea marfurilor aflate in regim de
antrepozitare vamala;
sa respecte conditiile stabilite in autorizatie.
Drepturile si obligatiile unui detinator de antrepozit pot fi transferate unei alte persoane
numai cu acordul autoritatii vamale.
Autoritatea vamala poate permite ca marfurile plasate sub regimul de antrepozitare vamala
sa fie transferate de la un antrepozit vamal la altul.
4. Perfectionarea activa
Regimul de perfectionare activa permite ca anumite marfuri sa fie utilizate pe teritoriul vamal
al României intr-una sau mai multe operatiuni de perfectionare. Aceste marfuri sunt:
marfurile straine destinate reexportului in afara teritoriului vamal al României sub
forma produselor compensatoare, fara ca aceste marfuri sa fie supuse drepturilor
de import sau masurilor de politica comerciala;
marfurile puse in libera circulatie, cu rambursarea sau remiterea drepturilor de
import aferente unor asemenea marfuri, daca sunt exportate in afara teritoriului
vamal al României sub forma de produse compensatoare.
Prin operatiuni de perfectionare se intelege:
prelucrarea marfurilor, inclusiv montajul, asamblarea si adaptarea lor la alte marfuri;
51

SOVA & ASOCIATII
transformarea marfurilor;
repararea marfurilor, inclusiv restaurarea lor;
utilizarea anumitor marfuri care, desi nu se regasesc in produsele compensatoare,
permit sau faciliteaza obtinerea acestor produse, chiar daca dispar total sau partial
in cursul folosirii lor.
Autorizatia de perfectionare activa este emisa la cererea persoanei care efectueaza
operatiunile de perfectionare sau care se ocupa de efectuarea lor.
5. Transformarea sub control vamal
Regimul de transformare sub control vamal permite ca marfurile straine sa fie utilizate pe
teritoriul vamal al României pentru a fi supuse unor operatiuni care le modifica natura sau
starea, fara sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala. Cazurile
si conditiile specifice in care se poate folosi regimul de transformare sub control vamal se
stabilesc prin regulamentul vamal.
Autorizatia pentru transformare sub control vamal se acorda:
persoanelor stabilite in România;
cand marfurile de import pot fi identificate in produsele transformate;
cand natura sau starea marfurilor din momentul plasarii lor sub regim nu mai poate
fi reconstituita economic dupa transformare;
cand utilizarea regimului nu poate avea drept consecinta eludarea efectelor
reglementarilor privind originea si a restrictiilor cantitative aplicabile marfurilor
importate;
cand sunt indeplinite conditiile necesare ca regimul sa ajute la crearea sau mentinerea
activitatii de transformare a marfurilor in Romania, fara sa aduca atingere in mod
vadit intereselor economice ale producatorilor nationali de marfuri similare.
6. Admiterea temporara
Regimul de admitere temporara permite utilizarea pe teritoriul României a marfurilor straine
destinate reexportului, fara sa fi suferit vreo modificare in afara deprecierii normale datorate
utilizarii lor.
Autoritatea vamala refuza acordarea regimului de admitere temporara in situatia in care
este imposibil sa se asigure identificarea marfurilor de import. Prin exceptie, autoritatea
vamala poate autoriza utilizarea acestui regim fara asigurarea identificarii marfurilor cand
absenta masurilor de identificare nu poate duce la o folosire abuziva a regimului.
Termenul maxim in care marfurile pot ramane in regimul de admitere temporara este de 24 de
luni. Cu acordul persoanei in cauza, autoritatea vamala poate stabili reducerea termenului.
7. Perfectionarea pasiva
Regimul de perfectionare pasiva permite ca marfurile romanesti sa fie exportate temporar
de pe teritoriul vamal al României pentru a fi supuse unor operatiuni de perfectionare, iar
produsele rezultate din aceste operatiuni sa fie puse in libera circulatie cu exonerare totala
sau partiala de drepturi de export.
52

SOVA & ASOCIATII
Nu pot fi plasate in regim de perfectionare pasiva marfurile romanesti:
al caror export implica rambursarea sau remiterea drepturilor de export;
care, inaintea exportului, au fost puse in libera circulatie cu exonerare totala de
drepturi de import, in functie de destinatia lor finala, atat timp cat conditiile pentru
acordarea unei astfel de exonerari continua sa se aplice;
al caror export implica acordarea rambursarilor la export sau pentru care se acorda
un alt avantaj financiar decat aceste rambursari.
8. Exportul
Regimul de export permite scoaterea marfurilor romanesti in afara teritoriului vamal al
României. Regimul de export atrage aplicarea masurilor de politica comerciala, indeplinirea
formalitatilor vamale prevazute pentru exportul marfurilor, precum si incasarea oricaror
drepturi legal datorate.
Toate marfurile romanesti destinate a fi exportate trebuie sa fie plasate sub regimul de
export, cu exceptia marfurilor plasate sub regimul de perfectionare pasiva.
Declaratia de export se depune la biroul vamal in a carui raza de competenta se afla
sediul exportatorului sau locul in care marfurile sunt ambalate sau incarcate in vederea
exportului.
Liberul de vama pentru export se acorda cu conditia ca marfurile in cauza sa paraseasca
teritoriul vamal al României in aceeasi stare in care acestea se aflau in momentul acceptarii
declaratiei de export.
II.
Proceduri simplificate de vamuire
Declararea marfurilor la autoritatea vamala in vederea plasarii sub un regim vamal se
poate face prin derogare de la declararea marfurilor in procedura normala, prin utilizarea
unor proceduri simplificate, prevazute de Ordinul nr. 6358/2006 al presedintelui Agentiei
Nationale de Administrare Fiscala, dupa cum urmeaza:
1. Procedura declaraiei incomplete
Permite autoritatii vamale sa accepte, in cazuri temeinic justificate, o declaratie care nu
contine toate datele necesare sau care nu este insotita de toate documentele cerute pentru
plasarea sub regimul vamal respectiv; documentele care pot lipsi sunt cele necesare pentru
calculul drepturilor de import sau export aferente marfurilor plasate sub regimul vamal
in cauza, titularul declaratiei incomplete fiind obligat sa prezinte ulterior biroului vamal
documentele lipsa;
2. Procedura declaratiei simplificate
Permite, in cazul operatiunilor cu caracter repetitiv, plasarea marfurilor sub un regim vamal
solicitat pe baza prezentarii unei declaratii simplificate, cu conditia depunerii ulterioare a
53

SOVA & ASOCIATII
unei declaratii suplimentare recapitulative. Prin operatiuni cu caracter repetitiv se inteleg
transporturile de marfa care au acelasi destinatar si acelasi expeditor, si care indeplinesc
cumulativ urmatoarele conditii:
au frecventa mai mare de doua transporturi pe saptamana;
marfa trasnportata se incadreaza la acelasi cod tarifar;
tara de expeditie s tara de destinatie, precum si regimul vamal si cel tarifar aplicabile
raman neschimbate
Declaratia simplificata poate fi:
declaratie incompleta intocmita pe formularul declaratiei vamale in detaliu sau
un document comercial convenit cu autoritatea vamala, insotit de o cerere de
plasare a marfurilor sub regim.
3. Procedura de vamuire la domiciliu
Procedura de vamuire la domiciliu permite plasarea marfurilor sub regimul vamal
solicitat in locurile desemnate de titularul operatiunii comerciale sau in alte locuri stabilite de
autoritatea vamala. Procedura se realizeaza pe baza unei autorizatii eliberate de biroul vamal
in a carui raza de competenta teritoriala isi are sediul sau punctul de lucru solicitantul.
Utilizarea procedurilor simplificate este conditionata de constituirea de catre titularul
autorizatiei a unui depozit banesc in contul biroului vamal, care sa asigure plata drepturilor
vamale datorate sau achitarea acestora de catre titularul autorizatiei.
Procedurile simplificate de vamuire pot fi aplicate tuturor marfurilor, cu exceptia:
marfurilor care potrivit prevederilor legale se incadreaza in categoria produselor
strategice, prevazute de OUG nr. 158/1999;
marfurilor care intra sub incidenta prevederilor privind desfasurarea in siguranta a
activitatilor nucleare, prevazute de Legea nr. 111/1996;
marfurilor in cazul carora verificarea indeplinirii unor alte conditii stabilite prin
reglementari speciale impune prevalarea de catre autoritatea vamala de esantioane
in vederea analizelor tehnice sau de laborator pentru fiecare operatiune.
III.
Tariful vamal integrat
Tariful vamal integrat roman reprezinta un cumul de prevederi legale aplicabile in domeniul
vamal, care reuneste pe structura Tarifului vamal de import al Romaniei reglementarile
referitoare la importul si exportul bunurilor si la masurile de politica comerciala, codificate si
integrate potrivit principiilor folosite in Tariful vamal integrat al Uniunii Europene. Acest tarif
are caracter indicativ, utilizatorii avand obligatia de a cunoaste actele normative aplicabile
fiecarei operatiuni vamale in parte si de a respecta prevederile acestora.
Tariful vamal integrat roman este pus la dispozitia persoanelor interesate de catre Autoritatea
Nationala a Vamilor, prin Internet, pe site-ul institutiei.
54

SOVA & ASOCIATII
IV.
Regim sanctionator
Contraventiile si infractiunile la regimul vamal al Romaniei sunt expres prevazute
de Regulamentul vamal si de Codul vamal, impreuna cu procedura de constatare si de
sanctionare a acestora. Sunt sanctionate contraventiile savarsite in incintele vamale si in
locurile unde se desfasoara operatiuni de supraveghere vamala.
In cazul in care, contraventiile sunt constatate de organele de politie sau de alte organe
cu atributii de control, in alte locuri decat in cele mentionate mai sus, atunci, acestea au
obligatia de a prezenta de indata actele constatatoare la cea mai apropiata autoritate
vamala, si totodata de a prezenta si bunurile care fac obiectul contraventiei.
Sanctiunea contraventionala a amenzii poate fi aplicata si persoanelor juridice.
55

SOVA & ASOCIATII
INFRACTIUNI ECONOMICE
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicata in M. Of. nr. 100/01.05.1934, cu
modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, publicata in M. Of. nr.
100/01.05.1934, cu modificarile si completarile ulterioare
Codul Penal din 1968, republicat in M.Of. nr. 65/16.04.1997, cu modificarile si
completarile ulterioare
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata in M. Of. nr.1.066 din
17.11.2004
Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, publicata in M. Of. nr.
24/31.01.1991, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, publicata in M.
Of. nr. 672/27.07.2005
Legea concurentei nr. 21/1996, republicata in M. Of. nr. 742/16.08.2005
Legea. nr. 297/2004 privind piata de capital, publicata in M. Of. nr. 571/2004, cu
modificarile si completarile ulterioare
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind institutiile de
credit si adecvarea capitalului, publicata în M. Of. nr. 1.027 din 27 decembrie 2006
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata in M. Of. nr.
359/21.04.2006.
I. Enumerarea infractiunilor prevazute de Codul Penal
In Titlul VIII Cod penal sunt prevazute infractiunile la regimul juridic pentru anumite activitati
economice: specula, inselaciunea la masuratoare, inselaciunea cu privire la calitatea
marfurilor, divulgarea secretului economic, contrafacerea obiectului unei inventii, punerea in
circulatie a produselor contrafacute, concurenta neloiala, nerespectarea dispozitiilor privind
operatii de import sau export, deturnarea de fonduri, nerespectarea dispozitiilor privind
importul de deseuri si reziduuri.
Obiectul juridic comun al acestor infractiuni este reprezentat de relatiile sociale pentru
a caror existenta si desfasurare se impune ocrotirea circulatiei produselor industriale si
57

SOVA & ASOCIATII
agricole, a probitatii operatiunilor economice, a secretului economic, a utilizarii inventiilor,
activitatii de comert exterior.
Valoarea sociala ocrotita prin incriminarea acestor fapte este economia nationala.
Fiecare dintre aceste infractiuni are si un obiect juridic special.
Subiect activ al acestor infractiuni poate fi, de regula, orice persoana cu indeplinirea
conditiilor privitoare la varsta si discernamant.
In cazul infractiunii de divulgare a secretului economic, subiect activ al infractiunii in varianta
tipica poate fi un functionar sau un salariat.
Aceste infractiuni pot fi savarsite in toate formele participatiei: coautorat, complicitate si
instigare.
Subiect pasiv al acestor infractiuni este, in primul rand, statul ale carui reguli stabilite
pentru exercitarea anumitor activitati economice sunt nesocotite de catre cei care savarsesc
asemenea fapte.
In unele cazuri, prin savarsirea acestor infractiuni sunt prejudiciate si unele persoane fizice
sau juridice.
Latura obiectiva - elementul material al infractiunilor prevazute in Titlul VIII Cod penal consta
numai intr-o actiune (unele dintre aceste infractiuni, sub aspectul elementului material, se
pot savarsi prin doua sau mai multe actiuni alternative); aceste infractiuni nu se pot savarsi
printr-o inactiune.
Infractiunile la regimul juridic pentru anumite activitati economice sunt infractiuni de pericol,
latura lor obiectiva incluzand ca urmare periculoasa crearea unei stari de pericol pentru
valoarea sociala ocrotita de lege.
Intre actiune si urmarea produsa trebuie sa existe un raport de cauzalitate, astfel ca urmarea
imediata trebuie sa fie rezultatul actiunii savarsite de autor si sa nu se datoreze unor cauze
independente de vointa acestuia.
In ceea ce priveste latura subiectiva, aceste infractiuni se pot savarsi numai cu intentie, care
poate fi directa sau indirecta.
Pentru existenta unora dintre acestea (specula, infractiunea de concurenta neloiala)
legiuitorul a prevazut si cerinta existentei unui scop.
Aceste infractiuni se deosebesc de alte fapte care aduc atingerea economiei nationale,
precum actele de diversiune, subminarea economiei nationale care sunt indreptate in
principal impotriva sigurantei statului.
II.
Infractiuni economice prevazute in legi speciale
Exista legi care incrimineaza si sanctioneaza infractiuni economice dintre care amintim:
Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, Legea nr. 11/1991, privind combaterea
concurentei neloiale, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 241/2005,
pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu
58

SOVA & ASOCIATII
modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin,
cu modificarile si completarile ulterioare, OUG nr. 99/2006 privind instituiile de credit i
adecvarea capitalului, Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata.
In cele ce urmeaza vom incerca sa dam cateva exemple de infractiuni prevazute de dispozitiile
legale amintite.
1. Infractiuni prevazute de Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei
neloiale
Art. 5 din Legea nr. 11/1991 modificata prin Legea nr. 298/2001 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale:
„Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda de
la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei:
folosirea unei firme, inventii, marci, indicatii geografice, unui desen sau model
industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sau unui ambalaj
de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;
punerea in circulatie de marfuri contrafacute si/sau pirat, a caror comercializare
aduce atingere titularului marcii si induce in eroare consumatorul asupra calitatii
produsului/serviciului;
folosirea in scop comercial a rezultatelor unor experimentari a caror obtinere a
necesitat un efort considerabil sau a altor informatii secrete in legatura cu acestea,
transmise autoritatilor competente in scopul obtinerii autorizatiilor de comercializare
a produselor farmaceutice sau a produselor chimice destinate agriculturii, care
contin compusi chimici noi.”
2. Infractiuni prevazute de Legea nr. 241/2005
Legea instituie masuri de prevenire si combatere a infractiunilor de evaziune fiscala si a unor
infractiuni aflate in legatura cu acestea.
Notiuni:
Legea explica pentru inceput intelesul unor termeni si expresii utilizate in cuprinsul sau
precum: contribuabil, documente legale, obligatii fiscale, operatiune fictiva, etc.
Constituie infractiuni de evaziune fiscala, si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 ani la 8 ani si
interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea
obligatiilor fiscale:
ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente
legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu
au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;
alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de
taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de
stocare a datelor;
sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin
nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale
sau secundare ale persoanelor verificate;
59

SOVA & ASOCIATII
substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane
a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala
si ale Codului de procedura penala.
Legea sanctioneaza de asemenea si savarsirea urmatoarelor infractiuni, aflate in legatura
cu evaziunea fiscala:
refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, dupa
ce a fost somata de 3 ori, documentele legale si bunurile din patrimoniu, in scopul
impiedicarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale;
impiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a intra, in conditiile
prevazute de lege, in sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuarii verificarilor
financiare, fiscale sau vamale;
retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor
reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa.
Obiectul juridic special comun tuturor infractiunilor de evaziune fiscala este dat de relatiile
sociale privind buna desfasurare a activitatilor economico-financiare a caror realizare impune
indeplinirea cu onestitate de catre contribuabili a obligatiilor fiscale.
Subiect pasiv al infractiunii va fi intotdeauna statul, sau dupa caz unitatile administrativteritoriale,
titulari ai valorilor sociale ocrotite.
In cazul infractiunilor de evaziune fiscala, latura subiectiva consta in intentie calificata prin
scop: sustragerea de la indeplinirea obligatiilor fiscale.
In cazul infractiunilor de evaziune fiscala, legea reglementeaza si o serie de cauze de
nepedepsire si de reducere a pedepselor, astfel:
daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata,
invinuitul ori inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei
prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate;
daca prejudiciul cauzat si recuperat in conditiile mentionate mai sus este de pana
la 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu
amenda;
daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro,
in echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se
inregistreaza in cazierul judiciar.
3. Infractiuni prevazute de Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la
ordin
Potrivit acestei legi, savarseste o infractiune oricine cesioneaza o creanta derivand din
vanzarea de marfuri fata de tras, stiind ca in momentul cesiunii nu exista, in total sau in
parte, creanta cedata.
In acest sens, Normele - cadru nr. 6/1994 privind comertul facut de societatile bancare si
celelalte societati de credit, cu cambii si bilete la ordin, pe baza Legii nr. 58/1934 asupra
cambiei si biletului la ordin, modificata prin O.G. nr. 11/1993, aprobata si modificata prin Legea
nr. 83/1994, prevad ca fapta tragatorului de a afirma fals, printr-o clauza de cesiune, ca este
creditorul trasului pentru pretul marfurilor specificate in factura, afirmatie pe baza careia
60

SOVA & ASOCIATII
acesta obtine un credit de scont, constituie un fapt penal grav si de aceea Banca Nationala a
Romaniei si societatile bancare vor actiona cu maxima prudenta si vor lua masurile necesare
pentru reducerea riscului de savarsire a unor astfel de fapte de catre clientii lor.
Legea permite tragatorului ca in cambia trasa care nu trebuie sa fie prezentata la acceptare,
precum si in orice alta cambie trasa, in cazul in care nu a fost acceptata in limitele sumei
prevazute in cambie, sa cedeze printr-o clauza inserata in cuprinsul cambiei, creanta sa
derivand din vanzarea de marfuri, pe care o are fata de tras.
Sub sanctiunea nulitatii, clauza trebuie sa cuprinda data si numarul facturii referitoare la
vanzarea de marfuri.
Cesiunea nu poate fi facuta de tragator decat in favoarea unei societati bancare sau a altei
societati de credit, insa va folosi tuturor giratarilor succesivi.
In cazul unei cambii, emisa la ordinul tragatorului insusi, clauza de cesiune poate fi inserata
in primul gir.
Fata de terti, cesiunea va produce efecte numai prin notificarea facuta trasului.
Aceasta infractiune se pedepseste cu amenda si inchisoare pana la 6 luni, afara de cazul
cand faptul constituie un delict sanctionat cu o pedeapsa mai mare, in care caz se va aplica
aceasta pedeapsa.
4. Infractiuni prevazute de Legea nr. 21/1996
Legea concurentei cuprinde cateva infractiuni specifice acestui domeniu.
Astfel, in art. 60 din lege este incriminata fapta persoanei fizice de a participa cu intentie
frauduloasa si in mod determinat la conceperea, organizarea sau realizarea practicilor
interzise, anume practicile anticoncurentiale determinate de legiuitor si care nu sunt
exceptate potrivit legii.
Este reglementata in mod expres si o conditie de procedibilitate, in sensul ca actiunea
penala se pune in miscare la sesizarea Consiliului Concurentei.
Ca sanctiune, instanta judecatoreasca poate dispune publicarea, in presa, pe cheltuiala celui
vinovat, a hotararii definitive.
Este reglementata distinct si fapta persoanei care utilizeaza sau divulga, in alte scopuri
decat cele prevazute de lege, documente sau informatii cu caracter de secret profesional,
primite sau de care a luat cunostinta in indeplinirea atributiilor de serviciu sau in legatura cu
serviciul. Mai exact, reglementarea face trimitere la infractiunea de divulgare a secretului
profesional, fapta prevazuta si pedepsita de art. 196 Cod penal.
5. Infractiuni prevazute de Legea nr. 297/2004 privind piata de capital
Legea privind piata de capital incrimineaza fapta administratorului, directorului si/sau
directorului executiv de a nu-si respecta obligatia de prezentare catre actionarii societatilor
admise la tranzactionare, situatiile financiare exacte si informatiile reale privind conditiile
economice ale societatii.
61

SOVA & ASOCIATII
Aceasta fapta constituie infractiune numai daca este savarsita cu intentie si se pedepseste
cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani sau cu o amenda cuprinsa intre jumatatea si totalitatea
valorii tranzactiei realizate cu savarsirea faptei.
De asemenea, persoana vinovata de comiterea unei astfel de fapte, va fi nevoita sa suporte
si pedeapsa accesorie a interzicerii temporare de a desfasura activitati si servicii ce cad sub
incidenta legii privind piata de capital.
Intre aceleasi limite, se pedepseste si fapta persoanei care detine informatii privilegiate de a
le utiliza pentru dobandirea sau instrainarea ori pentru intentia de dobandire sau instrainare,
pe cont propriu, sau pe contul unei terte persoane, direct ori indirect, de instrumente
financiare la care aceste informatii se refera.
Informatiile privilegiate pot fi detinute fie in virtutea calitatii de membru al consiliului de
administratie sau al structurilor manageriale sau de supraveghere ale emitentului, fie ca
urmare a detinerilor acesteia la capitalul social al emitentului, fie prin exercitarea in mod
ilegal sau fraudulos, urmare a activitatilor infractionale.
Sub sanctiunea legii penale se afla si fapta de a dezvalui informatii privilegiate oricaror
altor persoane, exceptand situatia in care dezvaluirea a fost facuta in exercitarea normala a
activitatii, profesiei sau sarcinilor de serviciu, precum si de a recomanda unei persoane, pe
baza unor astfel de informatii, sa dobandeasca sau sa instraineze instrumentele financiare
la care se refera acele informatii.
Este incriminata si fapta de a accesa cu intentie de catre persoane neautorizate a sistemelor
electronice de tranzactionare, de depozitare sau de compensare-decontare.
Asadar, avem de-a face cu un grup de infractiuni cu un continut constitutiv propriu caracterizat
printr-un element material realizabil in variante alternative si printr-o urmare imediata ce
presupune o stare de pericol pentru buna desfasurare a relatiilor sociale in legatura cu
tranzactiile de pe piata de capital.
Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa.
6. Infractiuni prevazute de noua Lege a insolventei nr. 85/2006
Potrivit acestei legi, constituie infractiunea de bancruta frauduloasa simpla si se pedepseste
cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda neintroducerea sau introducerea tardiva,
de catre debitorul persoana fizica ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare,
a cererii de deschidere a procedurii in termen, care depaseste cu mai mult de 6 luni termenul
prevazut la art. 27, adica 30 de zile.
Pe de alta parte, fapta mai grava, de bancruta frauduloasa, se sanctioneaza cu inchisoare
de la 6 luni la 5 ani. Elementul material al acestei infractiuni poate fi realizat intr-una dintre
modalitatile alternative de savarsire prevazute de lege.
Legea face referire si la infractiunea de gestiune frauduloasa, prevazuta si pedepsita de
Codul penal la art. 214 alin.1, cu mentiunea ca subiectul activ poate fi administratorul judiciar
sau lichidatorul averii debitorului, precum si orice reprezentant sau prepus al acestuia, iar
pedeapsa este inchisoarea de la 3 ani la 8 ani.
Atunci cand gestiunea frauduloasa se savarseste in varianta prevazuta de art. 214 alin.2 Cod
penal, deci intr-o forma agravata, pedeapsa este inchisoarea de la 5 ani la 12 ani.
62

SOVA & ASOCIATII
Data fiind gravitatea faptei de gestiune frauduloasa, legiuitorul a considerat necesara
prevederea ca tentativa se pedepseste.
Este incriminata distinct si infractiunea de delapidare cu observatia ca si in cazul acesteia
subiectul activ este calificat si poate fi administratorul judciar, lichidatorul averii debitorului
sau orice reprezentant sau prepus al acestuia.
Ca un aspect general, trebuie aratat ca infractiunile prevazute de noua lege a insolventei se
judeca in prima instanta de tribunal, cu mentiunea ca judecata se face cu celeritate.
Obiectul juridic al acestor infractiuni este reprezentat de relatiile sociale pentru a caror
normala desfasurare este necesara ocrotirea increderii publice in intreaga procedura a
insolventei.
Subiectul activ este in general calificat, dupa cum am aratat mai sus, iar subiectul pasiv
principal este statul, prin organele competente in aceasta materie.
7. Infractiuni prevazute de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, astfel cum a fost modificata prin Legea nr.
441/2006, prevede o serie de infractiuni economice care au ca obiect juridic relatiile sociale
a caror normala desfasurare presupune increderea publica in regimul aplicabil societatilor
comerciale.
Astfel, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul,
directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care:
prezinta, cu rea-credinta, in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate
publicului, date neadevarate asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor
economice ale acesteia sau ascunde, cu rea-credinta, in tot sau in parte, asemenea
date;
prezinta, cu rea-credinta, actionarilor/asociatilor o situatie financiara inexacta sau
cu date inexacte asupra conditiilor economice ale societatii, in vederea ascunderii
situatiei ei reale;
refuza sa puna la dispozitie expertilor, in cazurile si in conditiile prevazute la de
lege, documentele necesare sau ii impiedica, cu rea-credinta, sa indeplineasca
insarcinarile primite.
De asemenea, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani fapta
fondatorului, administratorului, directorului sau a reprezentantului legal al societatii, care:
dobandeste, in contul societatii, actiuni ale altor societati la un pret pe care il stie
vadit superior valorii lor efective sau vinde, pe seama societatii, actiuni pe care
aceasta le detine, la preturi despre care are cunostinta ca sunt vadit inferioare
valorii lor efective, in scopul obtinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui
folos in paguba societatii;
foloseste, cu rea-credinta, bunuri sau creditul de care se bucura societatea, intr-un
scop contrar intereselor acesteia sau in folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta
societate in care are interese direct sau indirect;
se imprumuta, sub orice forma, direct sau printr-o persoana interpusa, de la
societatea pe care o administreaza, de la o societate controlata de aceasta ori
de la o societate care controleaza societatea pe care el o administreaza, suma
63

SOVA & ASOCIATII
imprumutata fiind superioara limitei prevazute de lege, sau face ca una dintre
aceste societati sa ii acorde vreo garantie pentru datorii proprii;
prezinta, cu rea-credinta, actionarilor/asociatilor o situatie financiara inexacta sau
cu date inexacte asupra conditiilor economice ale societatii, in vederea ascunderii
situatiei ei reale.
Ca noutate, a fost introdusa infractiunea constand in fapta de a transmite fictiv parti sociale
sau actiuni detinute intr-o societate comerciala, in scopul sustragerii de la urmarirea penala
ori in scopul ingreunarii acesteia.
In privinta tuturor acestor infractiuni, actiunea penala se exercita din oficiu.
8. Infractiuni prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99 din 6
decembrie 2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului
O.U.G. nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului prevede in patru
infractiuni specifice:
desfasurarea de activitati interzise potrivit art. 5 (angajarea intr-o activitate de
atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public, intr-o activitate
de emitere de moneda electronica ori intr-o activitate de atragere si/sau gestionare
de sume de bani provenite din contributiile membrilor unor grupuri de persoane
constituite in vederea acumularii de fonduri colective si acordarii de credite/
imprumuturi din fondurile astfel acumulate pentru achizitionarea de bunuri si/sau
servicii de catre membrii acestora) de catre o persoana, pe cont propriu sau pe
contul unei entitati care nu este institutie de credit constituie infractiune si se
pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
utilizarea neautorizata de catre o persoana a unei denumiri specifice unei institutii
de credit, cu incalcarea dispozitiilor art. 6 (utilizarea denumirii de "banca" sau
"organizatie cooperatista de credit", "cooperativa de credit", "casa centrala a
cooperativelor de credit", "banca cooperatista", "banca centrala cooperatista",
"banca ipotecara/banca de credit ipotecar", "banca de economisire si creditare
in domeniul locativ", "institutie emitenta de moneda electronica" sau derivate ori
traduceri ale acestor denumiri, in legatura cu o activitate, un produs sau un serviciu,
cu exceptia cazului in care aceasta utilizare este stabilita sau recunoscuta prin
lege sau printr-un acord international, sau cand, din contextul in care este utilizata
denumirea respectiva rezulta neindoielnic ca nu este vorba despre desfasurarea
unei activitati bancare), constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3
luni la 2 ani sau cu amenda.
fapta unui administrator, director sau angajat al unei institutii de credit care, cu rea
credinta, incalca dispozitiile art. 171 sau obstructioneaza in orice alt mod exercitarea
supravegherii de catre Banca Nationala a Romaniei, sau fapta oricarei persoane care
asigura conducerea operativa a unei societati financiare holding sau a unei societati
holding cu activitate mixta de a obstructiona, in orice mod, exercitarea de catre
Banca Nationala a Romaniei a competentelor sale de supraveghere a institutiilor de
credit potrivit art. 166 si art. 176-203.
deschiderea de conturi sub nume fictive.
64

SOVA & ASOCIATII
PROTECTIA MEDIULUI
Legislatie aplicabila in domeniu:
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului,
publicata in M. Of. nr. 1196 din 22 decembrie 2005
Aprobata si modificata prin Legea nr. 265 din 29 iunie 2006
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
195/2005 privind protectia mediului, publicata in M. Of. nr. 586
din 6 iulie 2006.
Hotararea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluarii de mediu pentru planuri si programe, publicata in M. Of. nr. 707 din 5
august 2004
Hotararea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare
a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau
private supuse acestei proceduri, publicata in M.Of. nr. 686 din 17 septembrie
2002, modificata prin:
Hotararea Guvernului nr. 1705/2004 pentru modificarea art. 5
alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si
pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse
acestei proceduri publicata in M.Of. nr. 970 din 22 octombrie
2004;
Abrogata prin Hotararea Guvernului nr. 1.213 din 6 septembrie
2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si
private, publicata in M. Of. nr. 802 din 25 septembrie 2006.
Procedura de autorizare din 20 decembrie 2004 a activitatilor cu impact
semnificativ asupra mediului, publicata in M. Of. nr. 31 din 11 ianuarie 2005
Hotararea Guvernului nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare
a functionarii comerciantilor, publicata in M. Of. nr. 414 din 14 iunie 2002
Ordinul nr. 184/1997 al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului privind
aprobarea procedurilor de realizare a bilantului de mediu, publicat in M.Of. nr. 303
bis din 6 noiembrie 1997, modificat de:
Ordinul nr. 709/1999 privind continutul avizului de mediu
pentru privatizare, emis de autoritatea competenta, in
aplicarea prevederilor H.G. nr. 450/1999 privind aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 88/1997 privind
privatizarea societatilor comerciale, publicat in M. Of. nr. 476
din 1 octombrie 1999.
65

SOVA & ASOCIATII
Ordinul nr. 340/2000 pentru aprobarea Nomenclatorului de lucrari si servicii care
se presteaza de catre autoritatile pentru protectia mediului in regim de tarifare
si cuantumul tarifelor aferente, publicat in M. Of. nr. 144 din 6 aprilie 2000,
modificat de:
Ordinul nr. 584/2005 privind modificarea si completarea
sectiunii a III-a din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 340/2000, publicat
in M. Of. nr. 702 din 3 august 2005.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor toxice,
publicata in M.Of. nr. 283 din 22 iunie 2000, aprobata de Legea nr. 426/2001
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.16/2001 privind gestiunea deseurilor
industriale reciclabile, republicata in M.Of. nr. 104 din 7 februarie 2002, cu
modificarile ulterioare, modificata de:
Legea nr. 138/2006 pentru modificarea alin. 2 al art. 7 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001, publicata in
M. Of. nr. 426 din 17 mai 2006;
Legea nr. 27/2007 privind aprobarea Ordonantei de urgenta
a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul
deseurilor, publicata in M. Of. nr. 38 din 18 ianuarie 2007.
Ordinul nr.1621/1995 al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului de
autorizare a agentilor economici ce desfasoara activitati in legatura cu deseurile,
publicat in M.Of. nr. 295 din 21 decembrie 1995
Legea nr. 107/1996 privind protectia apelor, publicata in M.Of. nr. 244/08.10.1996,
modificata de:
Legea nr. 112/2006 pentru modificarea si completarea Legii
apelor, publicata in M. Of. nr. 413 din 12 mai 2006.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 12 din 28 februarie 2007
pentru modificarea si completarea unor acte normative care
transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului,
publicata in M. Of. nr. 153 din 2 martie 2007
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protectia atmosferei,
publicata in M.Of. nr. 633 din 6 decembrie 2000 aprobata de Legea nr. 655/2001,
modificata de:
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 12 din 28 februarie 2007
pentru modificarea si completarea unor acte normative care
transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului,
publicata in M. Of. nr. 153 din 2 martie 2007
Ordinul nr. 506/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activitatilor
de import si export cu substante, produse si echipamente inscrise in anexele
Protocolului de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon,
publicat in M. Of. nr. 234 din 27 septembrie 1996
66

SOVA & ASOCIATII
Ordonanta de urgenta nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea
substantelor si preparatelor chimice periculoase, publicata in M. Of. nr. 593
din 22 noiembrie 2000, aprobata prin Legea nr. 451/2001, cu modificarile si
completarile ulterioare
Hotararea Guvernului nr. 568/2001 privind stabilirea cerintelor tehnice pentru
limitarea emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, incarcarea,
descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina, publicata
in M. Of. nr. 348 din 29 iunie 2001, modificata de:
Hotararea Guvernului nr. 893/2005 pentru modificarea si
completarea HG nr. 568/2001, publicata in M.Of. nr. 783 din 29
august 2005
Legea nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice
periculoase, publicata in M. Of. nr. 635 din 5 septembrie 2003
Hotararea Guvernului nr. 408 din 23 martie 2004 privind organizarea si
functionarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, publicata in M.Of. nr.
285 din 31 martie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare
Hotararea Guvernului nr. 440 din 12 mai 2005 pentru reorganizarea si functionarea
Garzii Nationale de Mediu, publicata in M.Of. nr. 448 din 26 mai 2005
Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 304/2006 pentru
contingentarea consumului si productiei de substante care epuizeaza stratul de
ozon in anul 2006, publicat in M. Of. nr. 310 din 6 aprilie 2006
Ordinul nr. 111 din 30 ianuarie 2007 pentru aprobarea Regulilor privind accesul
si circulatia pe canalele si lacurile interioare din perimetrul Rezervatiei Biosferei
“Delta Dunarii”, publicat in M. Of. nr. 124 din 20 februarie 2007
I. Domeniul de aplicare al reglementarilor legale privind protectia
mediului
Obiectul ordonantei de urgenta nr. 195/2005 il constituie un ansamblu de reglementari
juridice privind protectia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor si
elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila.
Mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul,
subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile
organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand
elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si
conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului.
In acest sens sunt prevazute dispozitii generale referitoare la obligatiile persoanelor fizice
si juridice in domeniul protectiei mediului, la avize, acorduri si autorizatii de mediu care
sunt necesare pentru desfasurarea activitatilor, regimul produselor, substantelor toxice si al
deseurilor de orice fel, precum si sanctiuni in cazul nerespectarii dispozitiilor legale.
67

SOVA & ASOCIATII
II.
Autoritati publice cu atributii in domeniul protectiei mediului
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, in calitate de autoritate publica centrala
pentru protectia mediului;
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, agentiile regionale si judetene pentru
protectia mediului, Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii” – cu atributii
de coordonare, reglementare si implementare in domeniul protectiei mediului;
Garda Nationala de Mediu, precum si personalul specializat al autoritatilor de
protectie a mediului – cu atributii de control al respectarii masurilor de protectie a
mediului.
III.
Obligatiile persoanelor fizice si juridice
Protectia mediului se impune ca o obligatie generala a tuturor persoanelor fizice si juridice
care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei. Principalele obligatii ale acestora sunt:
solicitarea si obtinerea actelor de reglementare, respectiv a avizelor de mediu, a
acordurilor de mediu, a autorizatiilor de mediu/autorizatiilor integrate de mediu,
precum si respectarea conditiilor impuse prin aceste acte;
asigurarea unor sisteme proprii de supraveghere a instalatiilor, proceselor
tehnologice si pentru automonitorizarea emisiilor poluante, precum si raportarea
autoritatii competente pentru protectia mediului a rezultatelor automonitorizarii;
organizarea unor structuri proprii specializate pentru protectia mediului, in cazul
persoanelor juridice care desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra
mediului;
realizarea masurilor impuse de autoritatile de inspectie si control;
suportarea costurilor pentru repararea prejudiciilor cauzate si inlaturarea
consecintelor produse de acestea, conform principiului „poluatorul plateste”.
Persoanele fizice si juridice care prospecteaza, exploreaza sau exploateaza resursele
subsolului au obligatia de a efectua remedierea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele
terestre au fost afectate si de a anunta autoritatile competente despre aparitia oricaror
situatii accidentale care pot pune in pericol mediul si de a remedia aceste situatii.
Persoanele fizice sau juridice raspund in cazul in care se produce poluarea mediului
inconjurator, creandu-se astfel un prejudiciu, in temeiul principiului „poluatorul plateste”.
Raspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv. Caracterul obiectiv al
raspunderii este determinat de faptul ca poluatorul raspunde indiferent daca a existat sau
nu vreo culpa a sa in producerea poluarii.
Prin exceptie, raspunderea poate fi si subiectiva, in situatia in care se aduce un prejudiciu
speciilor protejate si habitatelor naturale.
IV.
Autorizarea activitatilor economice si sociale cu impact asupra
mediului
Activitatile economice si sociale cu impact asupra mediului sunt reglementate prin Hotararea
Guvernului nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii
comerciantilor.
68

SOVA & ASOCIATII
Potrivit acestui act normativ, activitatile sunt incadrate dupa impactul acestora asupra
mediului, astfel:
activitati cu impact nesemnificativ, pentru care nu se emit autorizatii de mediu, fiind
necesara doar o declaratie pe propria raspundere a titularului activitatii;
activitati cu impact redus asupra mediului, care nu sunt supuse unei proceduri
specifice de autorizare sau pentru care nu este necesara efectuarea unui bilant de
mediu in vederea emiterii autorizatiei de mediu;
activitati cu impact semnificativ asupra mediului, care sunt supuse unei proceduri
integrate de autorizare sau pentru a caror autorizare este necesara efectuarea unui
bilant de mediu.
Precizare:
Activitatile clasificate dupa impactul lor asupra mediului sunt enumerate in Anexa nr. 4 la
Hotararea Guvernului nr. 573/2002.
Persoanele fizice si juridice care desfasoara sau intentioneaza sa desfasoare activitati cu
impact asupra mediului sunt obligate sa solicite si sa obtina eliberarea acordului de mediu/
acordului integrat de mediu, autorizatia de mediu/autorizatia integrata de mediu, avizul de
mediu, in functie de activitatea desfasurata, conform prevederilor ordonantei si a actelor
speciale de reglementare a procedurilor.
Avizele, autorizatiile, acordurile de mediu care trebuie obtinute reprezinta acte de
reglementare. Acestea se elibereaza numai daca planurile, programele, proiectele privind
activitatile care urmeaza sa se desfasoare sau sunt in curs de desfasurare prevad prevenirea,
reducerea, eliminarea sau compensarea consecintelor negative asupra mediului, in raport
de cele mai bune tehnici disponibile si de prevederile legale in vigoare.
Actele de reglementare se emit de catre autoritatile publice pentru protectia mediului
conform unor proceduri diferentiate, stabilite prin acte normative speciale, in functie de
impactul asupra mediului al proiectelor si activitatilor supuse autorizarii.
1. Avizele de mediu:
Avizele de mediu se emit pentru:
planuri si programe;
stabilirea obligatiilor de mediu;
produse de protectie a plantelor;
pentru protectia habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica (avizul
Natura 2000).
Avizul de mediu pentru planuri si programe este actul care confirma integrarea aspectelor
privind protectia mediului in planul sau programul supus adoptarii. Lipsa acestui aviz
determina respingerea planului si programului.
Solicitarea si obtinerea acestui acord este obligatorie pentru adoptarea planurilor si
programelor care pot avea impact semnificativ asupra mediului. In acest scop, este necesara
efectuarea unei evaluari de mediu, pentru a se integra obiectivele si cerintele de protectie a
mediului in pregatirea si adoptarea planului si programului.
Procedura de evaluare a mediului, continutul raportului de mediu si conditiile de emitere a
avizului de mediu se vor stabili prin hotarare a Guvernului.
69

SOVA & ASOCIATII
Termenul de valabilitate al avizului este acelasi cu cel al planului sau programului pentru
care a fost emis, cu exceptia cazului in care apar modificari ale planului sau programului.
Avizul pentru stabilirea obligatiilor de mediu este obligatoriu in cazul in care titularul activitatii
cu posibil impact semnificativ asupra mediului va derula sau va fi supus unei proceduri de:
vanzare a pachetului majoritar de actiuni;
vanzare de active;
fuziune, divizare, concesionare;
dizolvare, lichidare, faliment;
alte activitati care implica schimbarea titularului activitatii.
Acest tip de aviz stabileste obligatiile de mediu, ca prevederi ale unui program de conformare,
in vederea asumarii acestor obligatii de catre persoanele aflate in una din situatiile expuse
anterior.
Avizul este valabil pana la indeplinirea scopului pentru care a fost emis, cu exceptia cazului
in care au intervenit modificari ale conditiilor in care a fost emis.
Avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor, respectiv pentru autorizarea
ingrasamintelor chimice este necesar in procedura de omologare a produselor de protectie
a plantelor si de autorizare a ingrasamintelor.
Prin avizul Natura 2000 se confirma integrarea aspectelor privind protectia habitatelor
naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica in planul sau programul supus adoptarii.
Clauzele privind obligatiile de mediu stabilite prin avizul de mediu sunt publice.
In termen de 60 de zile de la data emiterii avizului de mediu, partile implicate au obligatia de
a transmite autoritatii competente pentru protectia mediului un document certificat pentru
conformitate cu originalul, prin care isi asuma obligatii privind protectia mediului.
2. Acordul de mediu
Acordul de mediu este actul prin care se stabilesc conditiile de mediu pentru realizarea unui
proiect public sau privat sau pentru modificarea ori extinderea activitatilor existente care
pot avea impact semnificativ asupra mediului, prin care se da titularului de proiect dreptul
de a realiza proiectul, din punct de vedere al protectiei mediului.
Pentru obtinerea acordului de mediu, proiectul este supus procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului. Prin aceasta procedura se identifica, se descriu si se stabilesc efectele
directe si indirecte ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si a mediului.
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului, de obtinere a acordului de mediu, precum
si lista proiectelor care sunt supuse procedurii se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Acordul de mediu este valabil pe toata perioada punerii in aplicare a proiectului, dar isi
pierde valabilitatea daca lucrarile de investitii pentru care a fost emis nu incep in termen de
2 ani de la data emiterii.
Proiectele cu finantare externa isi pastreaza valabilitatea pe toata perioada desfasurarii
acestora, pana la finalizarea investitiei.
70

SOVA & ASOCIATII
3. Autorizatia de mediu/autorizatia integrata de mediu
Autorizatia de mediu este actul prin care se stabilesc conditiile si/sau parametrii de
functionare a unei activitati existente sau a unei activitati noi cu posibil impact semnificativ
asupra mediului, necesar pentru punerea acesteia in functiune.
Autorizatia integrata de mediu stabileste masuri de prevenire si control integrat al poluarii.
Obtinerea autorizatiei de mediu/autorizatiei integrate de mediu este obligatorie pentru
desfasurarea activitatii sau pentru inceperea unei noi activitati cu impact semnificativ
asupra mediului.
Activitatile existente, care nu respecta reglementarile de mediu, sunt supuse, pentru
obtinerea autorizatiei, bilantului de mediu.
In cazul in care prin bilantul de mediu se identifica un impact semnificativ asupra mediului,
bilantul se completeaza cu un studiu de evaluare a riscului.
Pe baza bilantului de mediu, autoritatea negociaza cu titularul activitatii un program de
conformare, prin care se stabilesc in sarcina sa masuri obligatorii.
Autorizatia/autorizatia integrata de mediu se emite dupa obtinerea celorlalte avize, acorduri,
autorizatii de mediu.
Autorizatia de mediu este valabila 5 ani, iar autorizatia integrata de mediu este valabila 10 ani.
Autorizatia emisa cu program de conformare este valabila pe toata perioada derularii
programului.
Ordonanta interzice:
functionarea fara autorizatie de mediu pentru activitatile care fac obiectul procedurii
de autorizare din punct de vedere al protectiei mediului;
functionarea fara autorizatie integrata de mediu pentru activitatile supuse legislatiei
privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. Aceasta interdictie intra in
vigoare de la data de 1 ianuarie 2007, pentru activitatile puse in functiune dupa
30 octombrie 1999, si de la data de 30 octombrie 2007, pentru activitatile puse in
functiune inainte 30 octombrie 1999.
4. Revizuirea actelor de reglementare
In conditiile in care apar elemente noi cu impact asupra mediului, necunoscute la data emiterii,
avizul de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu, acordul de mediu si autorizatia de
mediu vor fi supuse procedurii de revizuire.
In ceea ce priveste autorizatia integrata de mediu, aceasta se revizuieste in conditiile
prevazute de legislatia privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.
5. Suspendarea actelor de reglementare
Acordul de mediu si autorizatia/autorizatia integrata de mediu se suspenda pentru
nerespectarea prevederilor acestora sau ale programelor pentru conformare. Autoritatea de
71

SOVA & ASOCIATII
mediu are obligatia de a notifica prealabil intentia sa de suspendare, prin care poate acorda
un termen de cel mult 30 de zile pentru indeplinirea obligatiilor in cauza.
Perioada de suspendare este de cel mult 6 luni, timp in care este interzisa desfasurarea
oricarei activitati.
Daca in aceasta perioada nu sunt indeplinite conditiile stabilite prin actul de suspendare,
acordul sau autorizatia/autorizatia integrata de mediu se anuleaza.
Precizare:
Solutionarea litigiilor cu privire la emiterea, revizuirea, suspendarea sau anularea actelor
de reglementare este de competenta instantelor de contencios administrativ potrivit Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004.
6. Participarea publicului la luarea deciziilor
Autoritatea de mediu are obligatia de a asigura informarea si participarea publicului la
luarea deciziei in probleme de mediu, modalitatile de realizare fiind stabilite prin hotarare
de Guvern.
Consultarea publicului este obligatorie in cazul procedurilor de emitere a actelor de
reglementare.
V. Regimul substantelor si preparatelor periculoase si al deseurilor
Substantele periculoase sunt substantele sau produsele care, folosite in cantitati, concentratii
sau conditii aparent nepericuloase, prezinta risc semnificativ pentru om, mediu sau bunuri
materiale. Aceste substante sunt calificate de legislatia specifica in domeniul chimicalelor
(de exemplu, explozive, oxidante, inflamabile, toxice etc.).
Deseurile reprezinta orice substante, preparate sau orice obiecte din categoriile stabilite de
legislatia specifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul le arunca, are intentia sau
obligatia de a le arunca.
Activitatile privind fabricarea, punerea in circulatie, utilizarea, transportul substantelor si
preparatelor periculoase, precum si gestionarea deseurilor sunt supuse unui regim special
de reglementare.
Introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor de orice natura, in scopul eliminarii lor, este
interzisa, iar introducerea in scopul recuperarii deseurilor se poate face doar cu aprobarea
Guvernului.
Precizare:
Ordonanta reglementeaza regimuri juridice speciale si pentru:
ingrasaminte chimice si produse de protectia plantelor;
organisme modificate genetic, obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne;
activitati nucleare;
conservarea biodiversitatii si ariile naturale protejate;
protectia apelor si ecosistemelor acvatice;
protectia atmosferei si gestionarea zgomotului ambiental;
72

SOVA & ASOCIATII
protectia solului, subsolului si ecosistemelor terestre;
protectia asezarilor umane.
VI.
Regim sanctionator
Regimul sanctionator aplicabil este regimul civil, contraventional si/sau penal, in functie de
fapta savarsita.
Regimul civil se refera la repararea prejudiciului cauzat prin poluare. Prejudiciul se apreciaza
in functie de efectul negativ cuantificabil produs asupra sanatatii omului, bunurilor, mediului
in totalitatea sa, si nu de existenta sau inexistenta culpei titularului activitatii.
Acoperirea prejudiciului cauzat se face, de regula, prin compensatii banesti, reparatiile in
natura fiind, in cele mai multe cazuri, imposibile.
Raspunderea contraventionala este atrasa atunci cand titularul activitatii savarseste una
dintre faptele care constituie contraventii, conform prevederilor ordonantei.
Contraventiile sunt sanctionate cu amenda, diferit, in functie de gravitatea faptelor
savarsite:
pentru persoanele fizice, minimul amenzii este de 3.000 lei, iar maximul de 6.000 lei;
pentru persoanele juridice, minimul amenzii este de 25.000 lei, maximul fiind de
50.000 lei.
Cu titlu de exemplu, mentionam:
incalcarea obligatiei persoanelor juridice de a solicita si a obtine actele de
reglementare, conform prevederilor legale, in termenele stabilite de autoritate;
incalcarea obligatiei persoanelor fizice sau juridice de a functiona cu respectarea
prevederilor autorizatiei de mediu/autorizatiei integrate de mediu;
incalcarea obligatiei persoanelor fizice sau juridice de a diminua, modifica sau
inceta activitatile generatoare de poluare la cererea motivata a autoritatilor pentru
protectia mediului.
Prin prevederile ordonantei legiuitorul acorda contravenientului dreptul de a achita jumatate
din minimul amenzii prevazute de actul normativ, pe loc sau in termen de maxim 48 de ore
de la data incheierii procesului verbal sau de la data comunicarii acestuia.
Anumite fapte, expres prevazute de textul ordonantei, constituie infractiuni si se pedepsesc
cu inchisoare sau cu amenda penala, daca au fost de natura sa puna in pericol viata sau
sanatatea umana, animala ori vegetala.
Pedeapsa inchisorii poate fi de la 3 luni la 1 an, de la 6 luni la 3 ani, de la 1 la 5 ani sau de
la 2 la 7 ani, in functie de fapta savarsita.
Limitele amenzii penale se incadreaza intre 30.000 lei si 100.000 lei.
Constatarea si cercetarea faptelor se fac din oficiu de catre organele de urmarire penala, iar
tentativa se pedepseste. Pentru exemplificare, mentionam urmatoarele fapte:
73

SOVA & ASOCIATII
poluarea accidentala datorita nesupravegherii executarii lucrarilor noi, functionarii
instalatiilor, echipamentelor tehnologice mentionate in cuprinsul acordului de mediu/
autorizatiei de mediu;
poluarea prin evacuare, cu intentie, in apa, in atmosfera sau pe sol a unor deseuri
sau substante periculoase;
producerea de zgomote peste limitele admise, daca prin aceasta se pune in pericol
grav sanatatea umana;
continuarea activitatii dupa dispunerea incetarii acesteia
74

SOVA & ASOCIATII
JOCURI DE NOROC
Legislatie aplicabila in domeniu:
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a
activitatilor din domeniul jocurilor de noroc, publicata in M.Of. nr. 515/30.12.1998,
modificata si completata prin:
Ordonanta Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea si completarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de
autorizare a activitatilor din domeniul jocurilor de noroc, publicata in
M.Of. nr. 39/31.01.2000;
Legea nr. 391/2002 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
36/2000 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activitatilor din
domeniul jocurilor de noroc, publicata in M.Of. nr. 460/28.06. 2002.
Hotararea Guvernului nr. 251/1999 privind conditiile de autorizare, organizare si
exploatare a jocurilor de noroc, publicata in M.Of. nr. 171/22.04.1999, modificata
de Hotararea Guvernului nr. 348/2002 publicata in M.Of. nr. nr. 252 din 15 aprilie
2002
Legea nr. 166/1999 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
69/1998 privind regimul de autorizare a activitatilor din domeniul jocurilor de noroc,
publicata in M.Of. nr. 550/11.11.1999
Ordinul ministrului industriei si comertului nr. 184/2000 pentru aprobarea Normei
tehnice de verificare a mijloacelor de joc - Cerinte generale - N.T.V. 01-2000, publicat
in M.Of. nr. 344/25.07.2000
Hotararea Guvernului nr. 671/2000 privind actualizarea nivelului taxelor pentru
eliberarea documentelor de autorizare a activitatilor de jocuri de noroc, publicata in
M.Of. nr. 398/25.08.2000
Decizia presedintelui Consiliului National al Audiovizualului nr. 187/2006 privind Codul
de reglementare a continutului audiovizual publicata in M.Of. nr. 388/14.04.2006
Ordinul ministrului economiei si comertului nr. 77/2004 pentru inlocuirea anexelor
nr. 1 si 2 la Norma tehnica de verificare a mijloacelor de joc Cerinte generale - N.T.V.-
01-2000, aprobata prin Ordinul ministrului industriei si comertului nr. 184/2000,
publicat in M. Of. nr. 175 din 1 martie 2004
Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal, publicata in M. Of. nr. 927 din 23 decembrie 2003,
cu modificarile si completarile ulterioare
75

SOVA & ASOCIATII
I. Domeniul de aplicare al prevederilor legale privind jocurile de noroc
Pot organiza jocuri de noroc persoanele juridice inregistrate legal in Romania si
autorizate sa exploateze jocuri de noroc.
Potrivit legii, prin joc de noroc se intelege procedura de atribuire a unor castiguri de orice fel,
in functie de anumite elemente aleatorii - indiferent de modul de producere a acestora - cu
perceperea, sub orice forma, a unor taxe de participare, directe sau disimulate.
Participant la joc este orice persoana fizica care doreste si are dreptul legal sa participe la
joc. Participarea la joc presupune adeziunea fara limite sau fara rezerve la toate prevederile
regulamentului jocului respectiv.
Jocurile de noroc se pot organiza cu sau fara participarea directa a jucatorilor, indiferent de
mijloacele tehnice utilizate.
II.
Autoritati publice cu atributii in domeniul jocurilor de noroc
Autoritatea publica cu atributii in acest domeniu este Ministerul Finantelor Publice.
III.
Autorizarea organizarii si exploatarii jocurilor de noroc
Regimul de autorizare a activitatilor din domeniul jocurilor de noroc este reglementat de
Hotararea Guvernului nr. 251/1999, cu modificarile si completarile ulterioare.
Agentii economici care organizeaza si exploateaza activitati de jocuri de noroc isi pot
desfasura activitatea pe baza licentei pentru exploatarea jocurilor de noroc.
Licenta pentru exploatarea jocurilor de noroc se elibereaza de Comisia de autorizare a
jocurilor de noroc, care isi desfasoara activitatea in cadrul Ministerului Finantelor Publice.
Licenta pentru exploatarea jocurilor de noroc se emite cu perceperea de taxe care sunt
stabilite in lei.
Trimestrial, pana la data de 25 a lunii urmatoare incheierii trimestrului, agentii economici
organizatori de jocuri de noroc de orice fel au obligatia transmiterii situatiei privind principalii
indicatori economico-financiari realizati, cumulat de la inceputul anului, conform modelului
prezentat in anexa nr. 2 la O.G. nr. 36/2000, la Ministerul Finantelor Publice - Directia
emitenta a licentei.
1. Conditiile de autorizare
In vederea obtinerii licentei de exploatare, persoanele juridice trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
sa fie inregistrate legal in Romania;
sa dispuna de spatii corespunzator amenajate pentru desfasurarea unor astfel de
activitati;
76

SOVA & ASOCIATII
administratorul si/sau directorul executiv sa fie o persoana care a implinit varsta
de 23 de ani;
sa aiba dovada tehnica care atesta buna functionare a masinilor, instalatiilor, meselor
de joc, dispozitivelor, eliberata de societati comerciale specializate in domeniu,
abilitate de catre Comisie;
administratorii si directorii executivi ai agentilor economici, care solicita autorizarea,
sa nu fi suferit condamnari pentru infractiunea de inselaciune, furt, bancruta
frauduloasa, fals si uz de fals, evaziune fiscala, contrabanda sau pentru o alta
infractiune ce a avut ca urmare pierderea drepturilor civile si politice ori sa nu fi
fost in mod repetat sanctionati contraventional in legatura cu nerespectarea unor
prevederi legale referitoare la jocurile de noroc;
administratorul si/sau directorul executiv sa nu fie functionar public sau sa nu ocupe
o alte functie incompatibila cu functia de gestionar sau de administrator;
sa nu inregistreze obligatii fiscale restante fata de bugetul de stat si fata de bugetul
asigurarilor sociale de stat. Nu se considera obligatii fiscale restante fata de bugetul
de stat si fata de bugetul asigurarilor sociale de stat:
sumele pentru care agentii economici au obtinut de la Ministerul Finantelor Publice
sau de la Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale inlesniri la plata acestora;
sumele stabilite in urma controalelor efectuate de organele fiscale de specialitate si
care se afla in diferite stadii de contestare sau in judecata;
sumele care fac obiectul unei masuri de suspendare a executarii, dispusa de instanta
judecatoreasca.
daca exploateaza jocuri de noroc in valuta sa obtina in prealabil aprobarea Bancii
Nationale a Romaniei.
Documentatia se depune la Ministerul Finantelor Publice.
2. Durata de valabilitate a autorizatiei
Licenta de exploatare a jocurilor de noroc este valabila pe o perioada de un an ce curge
de la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a aprobat obtinerea licentei.
Dupa aceasta perioada agentii economici pot solicita reautorizarea acestor activitati, cu
plata taxelor aferente.
Precizare:
Nu sunt permise si nu pot fi autorizate jocurile de noroc, indiferent de denumirea lor, prin
care se acumuleaza fonduri banesti sau alte valori materiale in cadrul unor asociatii ori
al altor forme organizate, cu promisiunea realizarii unui castig prin multiplicarea sumelor
depuse, numai pe baza sperantei de crestere a numarului de depunatori intr-un interval
propus de organizatori si acceptat de depunatori la data depunerii cererii ori/si a sumelor
de bani.
De asemenea, nu sunt permise si nu pot fi autorizate jocurile tip alba-neagra, care se
bazeaza pe dexteritatea organizatorului, a manuitorului mijloacelor de joc (carti de joc,
cauciucuri cu timbre, capace cu boabe de cereale, capace cu bila etc.).
3. Suspendarea licentei de exploatare a jocurilor de noroc
Neplata unei rate lunare, reprezentand taxa de autorizare, la termenul prevazut de lege, atrage
suspendarea licentei pentru exploatarea jocurilor de noroc. Neplata ratelor lunare pe o perioada
de mai mult de doua luni conduce la anularea licentei pentru exploatarea jocurilor de noroc.
77

SOVA & ASOCIATII
Neplata sau plata cu o intarziere de mai mult de 31 de zile lucratoare a oricaror obligatii
fiscale datorate la bugetul de stat, la bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si la
bugetele locale, de catre agentii economici organizatori de jocuri de noroc, atrage anularea
licentei pentru exploatarea jocurilor de noroc.
Ridicarea sanctiunii de suspendare a licentei pentru exploatarea jocurilor de noroc se face
pe baza certificarii de catre organul fiscal teritorial a platii ratelor lunare restante, precum si
a majorarilor de intarziere aferente.
Dupa suspendarea sau dupa anularea licentei pentru exploatarea jocurilor de noroc, precum
si dupa incetarea activitatii de jocuri de noroc, sub orice forma, agentii economici organizatori
de jocuri de noroc sunt obligati in continuare la plata ratelor lunare aferente diferentei dintre
taxa de autorizare anuala si ratele deja platite, pana la expirarea perioadei pentru care au
fost autorizati.
Schimbarea locului de exploatare a activitatilor de jocuri de noroc se face pe baza unui aviz
eliberat, la cererea agentului economic interesat, de Ministerul Finantelor Publice – Comisia
de autorizare a Jocurilor de Noroc.
Exploatarea jocurilor de noroc in valuta se face cu aprobarea Bancii Nationale a Romaniei,
pe baza licentei pentru exploatarea jocurilor de noroc.
Organizatorii de jocuri de noroc sunt obligati sa tina evidenta contabila separat, pana la nivel
de balanta, pentru activitatile de jocuri de noroc, inclusiv partea aferenta asociatilor, in cazul
contractelor de asociere in participatiune.
IV.
Impozitarea veniturilor din jocuri de noroc
Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinere la sursa, cu o cota de 20% aplicata
asupra venitului net care nu depaseste cuantumul de 100 milioane lei si cu o cota de 25%
aplicata asupra venitului net care depaseste cuantumul de 100 milioane lei.
Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine platitorilor de venituri.
Nu sunt impozabile veniturile obtinute din jocuri de noroc, in bani si/sau in natura, sub
valoarea sumei neimpozabile stabilite in suma de 600 lei pentru fiecare concurs sau joc de
noroc, realizate de acelasi organizator sau platitor intr-o singura zi.
Impozitul calculat si retinut in momentul platii este impozit final si se vireaza la bugetul de
stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.
78

SOVA & ASOCIATII
REGIMUL DE IMPORT – EXPORT
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei, publicata in M. Of. Nr. 350 din
19 aprilie 2006
Legea nr. 299/2005 privind instituirea sistemului de garantii pentru importul si
exportul produselor agricole, publicata in M. Of. nr. 956 din 27 octombrie
Ordonanta Guvernului nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import, publicata in M.Of.
nr. 213/31.08.1993, cu modificarile si completarile ulterioare
Ordonanta de urgenta nr. 129 din 21 decembrie 2006 privind regimul de control al
exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare, publicata in M. Of. nr. 1.045
din 29 decembrie 2006;
Metodologie din 29 decembrie 2006 privind scutirea de la garantarea drepturilor de
import, publicata in M. Of. nr. 12 din 8 ianuarie 2007;
Operatiunile de export si import se pot efectua numai de catre agentii economici care au
prevazut in obiectul lor de activitate efectuarea unor astfel de operatiuni.
Autoritati publice cu atributii in acest domeniu sunt: Ministerul Economiei si Comertului,
Ministerul Afacerilor Externe.
Principalele prevederi cu privire la regimul de import-export se regasesc in Codul vamal al
Romaniei care a transpus aproape in intregime dispozitiile Codului vamal comunitar.
Codul vamal defineste drepturile de import ca fiind:
taxele vamale si taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de platit la importul
de marfuri;
taxele agricole si alte taxe la import introduse prin reglementarile privind politica
agricola sau prin reglementarile specifice aplicabile anumitor marfuri rezultate din
transformarea produselor agricole, daca este cazul.
Pe de alta parte, drepturile de export presupun:
taxele vamale si taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de platit la exportul
marfurilor;
taxele agricole si alte taxe la export introduse prin reglementarile privind politica
agricola sau prin reglementarile specifice aplicabile anumitor marfuri rezultate din
transformarea produselor agricole, daca este cazul.
Potrivit aceleiasi reglementari, drepturile legal datorate cand ia nastere o datorie vamala se
determina pe baza Tarifului vamal al Romaniei.
79

SOVA & ASOCIATII
Cat priveste originea nepreferentiala a marfurilor, in stabilirea acesteia se au in vedere
urmatoarele criterii:
criteriul marfurilor produse in intregime intr-o tara, cand numai o tara se ia in
considerare la atribuirea originii;
criteriul transformarii substantiale, cand doua sau mai multe tari iau parte la
producerea marfurilor.
Valoarea in vama a marfurilor reprezinta acea valoare care constituie baza de calcul a
taxelor vamale prevazute in Tariful vamal al Romaniei.
Procedura de determinare a valorii in vama este cea prevazuta in Acordul privind aplicarea
articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale si comert 1994, ratificat prin Legea
nr. 133/1994, cu modificarile ulterioare.
Valoarea in vama se declara de catre importator, care este obligat sa depuna la biroul vamal
o declaratie pentru valoarea in vama, insotita de facturi sau de alte documente de plata a
marfii si a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia.
Trebuie mentionat ca punerea in libera circulatie a marfurilor atrage aplicarea masurilor de
politica comerciala si indeplinirea formalitatilor vamale prevazute pentru importul marfurilor,
precum si incasarea oricaror drepturi legal datorate.
Marfurile puse in libera circulatie isi pierd statutul vamal de marfuri romanesti cand drepturile
de import sunt rambursate sau remise:
in cadrul regimului de perfectionare activa sub forma sistemului cu rambursare;
in cazul marfurilor defecte sau al celor care nu respecta prevederile contractuale;
in situatiile in care rambursarea sau remiterea este supusa conditiei ca marfurile sa
fie exportate sau reexportate ori sa li se atribuie o destinatie vamala aprobata in
conditiile prevazute de regulamentul vamal.
Cat priveste regimul de antrepozitare vamala, Codul vamal stabileste ca este permisa
depozitarea intr-un antrepozit vamala:
marfurilor straine, fara ca ele sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de
politica comerciala;
marfurilor romanesti care, in temeiul prevederilor legale ce reglementeaza domenii
specifice, beneficiaza, pe baza plasarii lor intr-un antrepozit vamal, de masurile
legate de exportul marfurilor.
Potrivit OUG nr. 129/2006, exportul de produse cu dubla utilizare este supus autorizarii prin
eliberarea licentelor de export.
Tipurile de licente de export care se emit de catre Agentia Nationala de Control al
Exporturilor pentru operatiuni cu produse cu dubla utilizare sunt:
licenta individuala;
licenta globala;
licenta nationala generala.
80

SOVA & ASOCIATII
INCOTERMS
Legislatie aplicabila in domeniu:
Incoterms 2000 – regulile oficiale ale Camerei Internationale de Comert pentru
interpretarea conditiilor comerciale
I. Scopul si sfera de actiune a regulilor Incoterms
Incoterms reprezinta o codificare sau culegere de uzante in materia vanzarii internationale de
marfuri, uzante ce sunt aplicabile pe teritoriul european.
Ca forta juridica, aceste reguli au un caracter facultativ, aplicandu-se numai daca partile au
facut trimitere expres in contractul lor la o regula Incoterms.
Regulile Incoterms au fost create in scopul evitarii eventualelor litigii, ce pot sa apara ca
urmare a faptului ca partile contractante nu cunosc diferitele practici comerciale in vigoare in
tarile partenerilor.
Sfera de actiune a Incoterms este limitata la probleme legate de drepturile si obligatiile
partilor la contractul de vanzare-cumparare, cu privire la livrarea marfurilor vandute. Astfel,
Incoterms se refera la o serie de obligatii precise impuse partilor.
Sunt 13 reguli Incoterms, fiecare regula fiind exprimata printr-o prescurtare de trei litere, ce
reprezinta un tip de vanzare internationala de marfuri.
Avantajul utilizarii lor:
permit o economie de timp si spatiu contractual – partile in loc sa negocieze
continutul contractului de vanzare-cumparare, obligatiile vanzatorului si cele ale
cumparatorului, negociaza numai tipul de vanzare, adica regula Incoterms pe care
inteleg sa o aplice;
siguranta, securitatea tranzactiei, intrucat oricat de bine ar negocia partile un
asemenea contract, nu pot inlatura riscul unor inadvertente intre diferite clauze.
Regulile Incoterms fiind opera unor specialisti elimina total aceste riscuri.
Preambulul la unele conditii comerciale avertizeaza partile in legatura cu necesitatea
stabilirii unor conditii contractuale speciale in cazul in care partile doresc extinderea regulilor
Incoterms.
II.
Structura Incoterms
In anul 1990, conditiile au fost grupate in patru categorii distincte, grupare care s-a pastrat
si dupa modificarile si completarile din 2000:
81

SOVA & ASOCIATII
1. Grupul E – plecare – cuprinde o singura conditie:
EXW Ex Works – „Ex works” inseamna ca vanzatorul isi indeplineste obligatia
de livrare in momentul in care pune marfurile la dispozitia cumparatorului
in localurile vanzatorului sau un alt loc numit (fabrica, uzina, depozit, etc.),
fara indeplinirea formalitatilor pentru export si fara incarcarea marfurilor in
vreun vehicul trimis sa le ridice.
Conditia „E” este conditia in care obligatiile vanzatorului sunt minime, astfel ca acesta nu
trebuie decat sa puna marfa la dispozitia cumparatorului la locul convenit.
2. Grupul F – transportul principal neplatit – cuprinde 3 conditii:
FCA Free Carrier - „Free Carrier” inseamna ca vanzatorul isi indeplineste
obligatia de livrare in momentul in care a predat marfurile, in locul numit,
cu formalitatile pentru export indeplinite, in custodia carausului numit de
cumparator. Cumparatorul il poate insarcina pe vanzator sa livreze marfa
unei alte persoane decat carausul.
FAS Free Alongside Ship - vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare
atunci cand marfurile au fost depuse de-a lungul navei in portul de expediere
numit. Cumparatorul va suporta toate costurile si riscurile de pierdere
sau deteriorare a marfurilor din acel moment. Vanzatorul are obligatia sa
indeplineasca formalitatile pentru export.
FOB Free On Board - vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare atunci
cand marfurile au trecut peste balustrada navei in portul de expediere
numit.
Din acel moment cumparatorul va suporta toate costurile si riscurile de
pierdere sau deteriorare a marfurilor. Aceasta conditie cere vanzatorului sa
indeplineasca formalitatile pentru export si poate fi folosita numai pentru
transportul marfurilor pe mare sau pe cale navigabila interna.
Conditiile din grupul „F” obliga vanzatorul sa livreze marfa in vederea transportului conform
hotararii cumparatorului.
3. Grupul C – Transportul Principal platit – cuprinde 4 conditii:
CFR Cost and Freight - „Cost si Navlu” inseamna ca vanzatorul si-a indeplinit
obligatia de livrare cand marfurile trec peste balustrada navei in portul de
expediere. Vanzatorul are obligatia sa plateasca costurile si navlul necesare
pentru a aduce marfurile in portul de destinatie numit. Conditia CFR obliga pe
vanzator la indeplinirea formalitatilor vamale pentru export. Aceasta conditie
poate fi folosita numai pentru transport pe mare sau pe cale navigabila
interna.
CIF Cost, insurance and freight - Cost, Asigurare si Navlu” inseamna ca
vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfurile
trec peste balustrada navei in portul de expeditie. Vanzatorul este obligat
sa plateasca costurile si navlul necesare aducerii marfurilor in portul de
destinatie, dar riscul de pierdere sau deteriorare a marfurilor, precum
82

SOVA & ASOCIATII
si orice alte costuri suplimentare datorate unor evenimente ulterioare
livrarii se transfera de la vanzator la cumparator. Conform acestei conditii,
vanzatorului ii revine obligatia de a procura asigurarea maritima impotriva
riscului cumparatorului de pierdere dau deteriorare a marfurilor in timpul
transportului.
CPT Carriage Paid To - Conditia „Transport platit pana la” - cumparatorul
trebuie sa suporte toate riscurile si orice alte costuri dupa ce marfurile au
fost astfel livrate.
CIP Carriage and Insurance Paid To - Aceasta conditie poate fi folosita
pentru orice modalitate de transport, inclusiv transport multimodal. Conditia
„Transport si Asigurare Platite Pana La” inseamna ca vanzatorul livreaza marfa
carausului numit de el, avand si obligatia sa plateasca costul transportului
pentru aducerea marfii la destinatia numita. Cumparatorul va suporta toate
riscurile si orice alte costuri suplimentare dupa ce marfa a fost livrata.
Conditiile cuprinse in grupul „C” obliga vanzatorul sa contracteze transportul conform uzantelor
si pe propria cheltuiala.
4. Grupul D – Sosire – cuprinde 5 conditii:
DAF Delivered At Frontier - „Franco Frontiera” inseamna ca vanzatorul
isi indeplineste obligatia de livrare atunci cand marfurile au fost puse la
dispozitia cumparatorului la sosirea mijloacelor de transport nedescarcate, cu
formalitatile pentru export indeplinite, dar inainte de indeplinirea formalitatilor
vamale de import in punctul si locul numit la frontiera. Aceasta conditie poate
fi utilizata indiferent de modalitatea de transport, atunci cand marfurile trebuie
livrate la o frontiera terestra. Daca livrarea se face in portul de destinatie, la
bordul navei sau pe chei este indicat a se utiliza conditia DES sau DEQ.
DES Delivered Ex Ship - „Franco Nava Nedescarcat” inseamna ca vanzatorul
isi indeplineste obligatia de livrare atunci cand marfurile sunt puse la
dispozitia cumparatorului la bordul navei, in portul de destinatie numit, fara
indeplinirea formalitatilor de import. Aceasta conditie poate fi folosita numai
in cazul in care marfurile urmeaza sa fie livrate pe mare, pe cale navigabila
interna sau transport multimodal pe un vas in portul de destinatie.
DEQ Delivered Ex Quay - „Franco pe Chei” inseamna ca vanzatorul isi
indeplineste obligatia de livrare atunci cand bunurile sunt puse la dispozitia
cumparatorului, fara indeplinirea formalitatilor de import, pe cheiul din
portul de destinatie numit. Vanzatorul trebuie sa suporte costurile si riscurile
pe care le implica aducerea marfurilor in portul de destinatie numit si
descarcarea marfurilor pe chei (ponton). Conditia DEQ obliga cumparatorul sa
indeplineasca formalitatile vamale pentru importul marfurilor si sa plateasca
toate formalitatile, impozitele si taxele si alte cheltuieli legate de importul
marfurilor. Aceasta conditie poate fi folosita numai in cazul in care marfurile
urmeaza a fi livrate pe mare sau pe cale navigabila interna sau prin transport
multimodal prin descarcarea de pe vas pe chei in portul de destinatie.
DDP Deliveread Duty Paid - Daca se utilizeaza aceasta conditie, vanzatorul
va livra marfurile cumparatorului cu indeplinirea formalitatilor de import
83

SOVA & ASOCIATII
si nedescarcate, la sosirea in orice tip de mijloc de transport, la locul de
destinatie numit. Vanzatorul va suporta toate costurile pe care le implica
aducerea marfurilor in acel loc, inclusiv, acolo unde este cazul, orice taxa
pentru importul in tara de destinatie. DDP este conditia cu maximum de
obligatii pentru vanzator. Aceasta conditie nu trebuie folosita daca vanzatorul
nu poate direct sau indirect, sa obtina licenta de import.
DDU Delivery Duty Unpaid - Franco Destinatie Nevamuit” inseamna ca
vanzatorul livreaza marfurile cumparatorului, fara indeplinirea formalitatilor
de import si nedescarcate la sosirea in orice tip de mijloace de transport, la
locul de destinatie numit. Vanzatorul suporta costurile si riscurile pe care le
implica aducerea marfii in acel loc, altele decat, acolo unde este cazul, orice
taxa pentru importul in tara de destinatie.
Conditiile din grupul „D” stabilesc raspunderea vanzatorului pentru sosirea marfurilor la locul
sau punctul de destinatie convenit la frontiera sau pe teritoriul tarii importatoare.
Vanzatorul trebuie sa suporte toate riscurile si costurile transportarii marfurilor la destinatie.
Conditiile „D” sunt „contracte de sosire”, spre deosebire de conditiile „C” care sunt contracte
de plecare (expediere)”.
Recomandari de utilizare
In unele cazuri, preambulul regulilor Incoterms recomanda utilizarea sau neutilizarea unei
anumite conditii, ceea ce este deosebit de important in special cu referire la alegerea intre
FCA si FOB.
III.
Descrierea conditiilor
Dupa cum am precizat sfera de actiune a Incoterms este limitata la probleme legate
de drepturile si obligatiile partilor la contractul de vanzare-cumparare, cu privire la livrarea
marfurilor vandute.
Astfel, Incoterms se refera la o serie de obligatii precise impuse partilor.
Obligatiile vanzatorului se refera la:
furnizarea marfurilor in conformitate cu contractul;
obligatia referitoare la obtinerea de licente, autorizatii si indeplinirea oricaror altor
formalitati;
obligatia privind incheierea contractelor de transport si de asigurare;
obligatia de livrare a marfurilor;
transferul riscurilor;
impartirea costurilor;
obligatia de avizare a cumparatorului;
obligatia de a face dovada livrarii;
obligatia de a verifica, ambala si marca marfurile;
alte obligatii.
84

SOVA & ASOCIATII
Obligatiile cumparatorului se refera la:
obligatia de a plati pretul;
obligatia de a obtine licenta de import sau alta autorizatie oficiala si de a indeplini,
acolo unde este cazul, formalitatile vamale necesare pentru importul marfurilor;
obligatia de a incheia contractul de transport si de asigurare;
obligatia de preluare a marfurilor;
transferul riscurilor;
impartirea costurilor;
obligatia de a aviza pe vanzator;
obligatia de a accepta dovada livrarii, documentul de transport sau mesajul electronic
echivalent;
obligatia de a verifica marfurile;
alte obligatii.
1. Obligatia vanzatorului de a furniza marfa in conformitate cu contractul
Vanzatorul este obligat sa furnizeze marfurile si odata cu acestea si factura comerciala sau un
mesaj electronic echivalent in conformitate cu contractul de vanzare-cumparare.
Vanzatorul va furniza si orice alta dovada de conformitate care poate fi ceruta din contract.
2. Licente, autorizatii si formalitati
Vanzatorul este obligat sa acorde cumparatorului, la cererea acestuia toata asistenta pentru
obtinerea, acolo unde este cazul, a oricarei licente de export sau a altei autorizatii oficiale,
necesara pentru exportul marfurilor.
Singura regula Icoterms in care costurile acestor demersuri sunt suportate de cumparator este
EXW. In cazul acestei reguli este prevazuta obligatia cumparatorului de a furniza vanzatorului
o dovada adecvata privind preluarea marfurilor.
3. Dovada livrarii, documentul de transport sau mesajul electronic echivalent
Pe cheltuiala sa, vanzatorul trebuie sa furnizeze cumparatorului, documentul obisnuit care
dovedeste livrarea marfurilor.
Daca este vorba de documentul de transport, vanzatorul are obligatia sa acorde cumparatorului, la
cererea, pe riscul si cheltuiala acestuia, toata asistenta in obtinerea unui document de transport.
Mesajul electronic inlocuieste documentul prevazut in cazul in care vanzatorul si cumparatorul
au convenit sa comunice prin mijloace electronice.
In cazul conditiei EXW nu este obligatorie aceasta dovada, dar partile pot stipula in contractul
incheiat de ele obligatia vanzatorului de a face aceasta dovada.
In cazul conditiei DAF, daca partile convin continuarea transportului dincolo de frontiera,
vanzatorul are obligatia sa furnizeze cumparatorului, la cererea, pe riscul si cheltuiala acestuia,
un document de transport direct, obtinut in mod normal in tara de expeditie, care sa acopere
in mod normal transportul marfurilor de la punctul de expediere din acea tara la locul de
destinatie finala din tara importatoare, numit de cumparator.
85

SOVA & ASOCIATII
4. Verificarea, ambalarea, marcarea
Vanzatorul are obligatia sa plateasca toate costurile acelor operatiuni de verificare, referitoare
la verificarea calitatii, masurare, cantarire, numarare.
Aceste operatiuni sunt necesare pentru punerea marfurilor la dispozitia cumparatorului.
Vanzatorul are si obligatia de a ambala marfurile intr-un mod adecvat transportului, dar
numai in masura in care imprejurarile privind transportul ii sunt aduse la cunostinta inainte
de incheiere contractului de vanzare-cumparare.
5. Inspectia marfurilor
Daca in contract nu se prevede altfel, costurile oricarei inspectii a marfurilor, efectuate inainte
de expediere vor fi suportate de catre cumparator, cu exceptia inspectiei mandatata de
autoritatile din tara exportatoare.
Daca inspectia s-a facut cu scopul de a permite vanzatorului sa respecte prevederile obligatorii
aplicabile la exportul marfurilor in propria sa tara, acesta va fi obligat sa plateasca pentru
respectivul control al marfurilor; daca se utilizeaza conditia EXW cumparatorul va suporta
costurile inspectiei si in acest caz.
In cazul conditiei EXW este prevazuta obligatia cumparatorului de a suporta costurile inspectiei
si in cazul in care aceasta este mandatata de autoritatile din tara exportatoare.
6. Alte obligatii
Vanzatorul are obligatia sa acorde cumparatorului, la cererea, pe riscul si cheltuiala acestuia,
toata asistenta pentru a obtine orice documente sau mesaje electronice echivalente emise
sau transmise in tara de livrare si/sau origine pe care cumparatorul le-ar putea pretinde
pentru exportul si/sau importul marfurilor si, daca este necesar, pentru tranzitul acestora
printr-o alta tara.
La cererea cumparatorului, vanzatorul are obligatia sa furnizeze acestuia informatiile necesare
procurarii asigurarii.
Corelativ obligatiei vanzatorului, cumparatorul are obligatia sa plateasca toate costurile si
cheltuielile rezultate din obtinerea documentelor sau mesajelor electronice echivalente mentionate
anterior si sa ramburseze cheltuielile suportate de vanzator in acordarea de asistenta.
In cazul conditiei DDP, vanzatorul este cel care suporta toate costurile si taxele rezultate din
obtinerea documentelor si mesajelor electronice echivalente de genul celor mentionate, iar
cumparatorul este obligat sa acorde vanzatorului, la cererea acestuia, asistenta in obtinerea
documentelor.
Vanzatorul va rambursa cheltuielile suportate de cumparator in acordarea de asistenta.
86

SOVA & ASOCIATII
ASIGURARI
Legislatie incidenta in domeniu:
Legea 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, publicata in M.Of.
303/30.12.1995, modificata prin:
Ordonanta de urgenta nr. 61/2005 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, publicata in M.
Of. nr. 562 din 30 iunie 2005;
Legea nr. 283/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 61/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind
asigurarile si reasigurarile in Romania, publicata in M. Of. nr. 897 din 7
octombrie 2005;
Legea nr. 113/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 201/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind
societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, publicata in M. Of. nr.
421 din 16 mai 2006;
Legea nr. 172/2006 pentru completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile
si reasigurarile in Romania, publicata in M. Of. nr. 436 din 19 mai 2006.
Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor,
publicata in M.Of.148/10.04.2000, cu modificarile si completarile ulterioare:
Ordonanta de urgenta nr. 201/2005 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor,
publicata in M. Of. nr. 1.191 din 29 decembrie 2005;
Legea nr. 113/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 201/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind
societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, publicata in M. Of. nr.
421 din 16 mai 2006;
Ordonanta de urgenta nr. 87/2006 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor,
publicata in M. Of. Nr. 916 din 10 noiembrie 2006.
Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3/2001 pentru
punerea in aplicare a Normelor 3/2001 privind clasele de asigurari care pot fi
practicate de societatile de asigurare, publicat in M.Of. 501/24.08.2001
Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 6/2002 pentru
punerea in aplicare a Normelor privind limita minima a capitalului social varsat,
respectiv a fondului de rezerva libera varsat al asiguratorilor, publicat in M.Of. nr.
554/29.07.2002, modificat de:
Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3106/2003
pentru modificarea si completarea Normelor privind limita minima a capitalului
87

SOVA & ASOCIATII
social varsat, respectiv a fondului de rezerva libera varsat al asiguratorilor,
publicat in M. Of. nr. 276 din 19 aprilie 2003.
Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3101/2003 pentru
punerea in aplicare a Normelor privind registrul asiguratorilor si brokerilor de
asigurare, publicat in M.Of. 97/17.02.2003
Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3109/28.10.2003
pentru punerea in aplicare a Normelor privind metodologia de calcul si evidenta a
rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurari generale, publicat in M.Of.
nr. 770/03.11.2003, modificat de:
Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr.
113129/2006, publicat in M. Of. Nr. 960 din 29 noiembrie 2006.
Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3110/2004 pentru
punerea in aplicare a Normelor privind autorizarea brokerilor de asigurare si/sau de
reasigurare, publicat in M. Of. nr. 1243 din 23 decembrie 2004, modificat de :
Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3101/2005
pentru modificarea Normelor privind autorizarea brokerilor de asigurare si/
sau de reasigurare, publicat in M. Of. nr. 65 din 19 ianuarie 2005;
Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3.121/2005
pentru modificarea Normelor privind autorizarea brokerilor de asigurare si/
sau de reasigurare, puse in aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de
Supraveghere a Asigurarilor nr. 3.110/2004, publicat in M. Of. nr. 859 din 23
septembrie 2005.
Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 113133/2006
pentru punerea in aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere
civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, publicat in M. Of. Nr.
977 din 6 decembrie 2006, modificat de:
Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr.
113138/2006, publicat in M. Of. Nr.1026 din 22 decembrie 2006.
Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 113131/2006
pentru punerea in aplicare a Normelor privind rezervele tehnice pentru asigurarile de
viata, activele admise sa le acopere si dispersia activelor admise sa acopere rezervele
tehnice brute, publicat in M. Of. Nr. 960 din 29 noiembrie 2006.
Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3118/2005 pentru
aprobarea Sistemului de raportare contabila la 30 iunie 2005 a societatilor comerciale
de asigurare, de asigurare-reasigurare si de reasigurare, precum si a brokerilor de
asigurare, publicat in M. Of. nr. 694 din 2 august 2005
Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3114/2005 pentru
punerea in aplicare a Normelor privind calculul solvabilitatii ajustate a societatilor de
asigurare, publicat in M. Of. nr. 615 din 15 iulie2005
Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 113.107/2006
pentru punerea in aplicare a Normelor privind metodologia de calcul a marjei de
solvabilitate minime si a marjei de solvabilitate disponibile pentru asiguratorul care
practica asigurari generale publicat in M. Of. nr. 299 din 3 aprilie 2006
88

SOVA & ASOCIATII
I. Domeniul de aplicare al prevederilor legale in materia asigurarilor
In Romania, activitatea de asigurare se desfasoara sub forma asigurarilor de viata si a celor
generale, facultative sau obligatorii. Astfel, pot constitui obiect al asigurarii anumite bunuri
(cladiri, utilaje, marfa etc.), un atribut al persoanei (viata, sanatatea, etc.), raspunderea fata
de terti pentru pagube materiale sau raniri.
Activitatea de asigurare se desfasoara de societati comerciale de asigurare, societati comerciale
de asigurare-reasigurare, societati de reasigurare si societati mutuale, denumite, asiguratori,
respectiv reasiguratori.
II.
Societatile de asigurare
In Romania activitatea de asigurare poate fi exercitata numai de:
societati pe actiuni, societati mutuale, autorizate de Comisia de Supraveghere
a Asigurarilor;
asiguratori sau reasiguratori autorizati in statele membre, care desfasoara
activitatea de asigurare/reasigurare pe teritoriul Romaniei;
sucursale apartinand unor societati mama guvernate de legi dintr-un stat
tert, autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;
filiale ale unui asigurator sau reasigurator dintr-un stat tert, autorizate de
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;
asiguratori sau reasiguratori care adopta forma de companie europeana pe
actiuni (Societas Europea).
1. Cerinte cu privire la capitalul social al asiguratorilor
In vederea desfasurarii activitatii, fiecare societate care desfasoara activitate in domeniul
asigurarilor este obligata sa mentina, cumulativ:
a) capitalul social varsat sau, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, fondul
de siguranta ori, in cazul unei societati mutuale, fondul de rezerva libera varsat, care
trebuie sa fie integral varsat in forma baneasca numai la constituire;
Potrivit Normelor privind limita minima a capitalului social varsat, respectiv a fondului de
rezerva libera varsat al asiguratorilor capitalul social varsat sau, in cazul unei societati
mutuale, fondul de rezerva libera varsat se actualizeaza si nu poate fi mai mic de:
15 miliarde lei pentru activitatea de asigurari generale, exceptand asigurarile
obligatorii;
30 miliarde lei pentru activitatea de asigurari generale;
21 miliarde lei pentru activitatea de asigurari de viata;
suma valorilor prevazute la punctele anterioare, dupa caz, in functie de
activitatile de asigurare desfasurate.
b) marja de solvabilitate minima, care reprezinta o suma determinata pe baza primelor
brute subscrise si a mediei daunelor intr-o anumita perioada de timp, confor
mmodalitatii de calcul prevazute in Ordinul nr. 113107/2006; asiguratorul este obligat
89

SOVA & ASOCIATII
sa determine cel putin semestrial marja de solvabilitate minima. O treime din marja
de solvabilitate minima este alocata constituirii unui fond de siguranta.
2. Tipuri de rezerve pe care asiguratorul care exercita o activitate de asigurari
generale are obligatia sa le constituie si sa le mentina
rezerva de prime - se calculeaza lunar prin insumarea cotelor-parti din primele brute
subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare;
rezerva de daune - se creeaza si se actualizeaza lunar, in baza estimarilor pentru
avizarile de daune primite de asigurator;
rezerva de daune neavizate - se creeaza si se ajusteaza cel putin la incheierea
exercitiului financiar, daca reglementarile interne ale asiguratorului nu prevad altfel,
in baza estimarilor acestuia, a datelor statistice sau a calculelor actuariale, pentru
daunele intamplate, dar neavizate;
rezerva de catastrofa - se creeaza prin aplicarea lunara a unui procent de minimum
5% asupra volumului de prime brute subscrise, aferente contractelor care acopera
riscuri catastrofale, pana cand fondul de rezerva atinge cel putin nivelul retinerii
proprii sau 10% din acumularea raspunderilor asumate prin contractele ce acopera
riscuri catastrofale; aceasta rezerva este destinata acoperirii despagubirilor aferente
daunelor de natura catastrofala;
rezerva pentru riscuri neexpirate - se calculeaza pe baza estimarii daunelor ce vor
aparea dupa inchiderea exercitiului financiar, aferente contractelor de asigurare
incheiate inainte de acea data, in masura in care valoarea estimata a acestora
depaseste suma dintre rezerva de prime si primele care urmeaza sa se mai incaseze
la aceste contracte;
rezerva de egalizare - se creeaza in anii cu rezultate tehnice favorabile pentru constituirea
surselor de acoperire a daunelor in anii in care rezultatele tehnice vor fi nefavorabile.
In cazul in care societatile de asigurari nu se conformeaza reglementarilor privitoare la
rezerve, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor poate, dupa caz:
sa interzica asiguratorului sa dispuna liber asupra activelor sale;
sa limiteze sau sa interzica libera alocare a activelor, in cazul in care se constata o
inrautatire a situatiei financiare a asiguratorului.
III.
Organe cu atributii in domeniul asigurarilor
Prin Legea nr. 32/2000 a fost infiintata Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, autoritate
administrativa autonoma de specialitate, care se ocupa cu supravegherea si controlul
respectarii dispozitiilor legale in domeniul asigurarilor.
Intre altele, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor are atributii precum (art. 5 din Legea nr.
32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare):
supravegheaza situatia financiara a asiguratorilor/ reasiguratorilor/ brokerilor de
asigurare/ altor intermediari, in vederea protejarii intereselor asiguratilor sau ale
potentialilor asigurati;
aproba, in vederea acordarii avizului prealabil pentru inregistrarea ca asigurator sau
reasigurator, actionarii directi sau indirecti, precum si persoanele semnificative ale
asiguratorilor;
90

SOVA & ASOCIATII
aproba divizarea sau fuzionarea unui asigurator inregistrat in Romania, in termen de
90 de zile de la dapunerea documentatiei complete;
aproba transferul de portofoliu;
stabileste obiectivele, organizarea si functionarea activitatii de audit public intern;
aplica masurile sanctionatorii prevazute de lege in legatura cu exercitarea unei
influente directe sau indirecte, care este incompatibila cu principiile de conducere
prudentiala a activitatii asiguratorilor.
IV.
Intermediarii in asigurari
In activitatea de asigurare au calitatea de intermediari:
a) agentii de asigurare:
Agentii de asigurare sunt persoane fizice sau juridice abilitate, in baza autorizarii unui asigurator,
sa desfasoare o activitate de intermediere in asigurari, in schimbul unei remuneratii.
Agentii de asigurare sunt, dupa caz, brokerii de asigurare, agentii de asigurare, subagentii sau
agentii de asigurare subordonati, precum si intermediarii din statele membre care desfasoara
pe teritoriul Romaniei activitati de intermediere in asigurari.
Pentru a-si putea desfasura activitatea, legea impune conditii diferite pentru persoanele fizice
si juridice. Astfel:
Pentru persoanele fizice:
sa aiba pregatirea profesionala de specialitate;
sa aiba in vigoare un contract de asigurare de raspundere civila
profesionala sau o garantie echivalenta furnizata de un asigurator in
numele caruia agentul de asigurare lucreaza sau al carui imputernicit
este, valabile pe intregul teritoriu al Comunitatii Europene si al statelor
apartinand Spatiului Economic European;
sa nu aiba cazier judiciar;
sa se bucure de o buna reputatie.
Pentru persoane juridice:
sa aiba ca obiect de activitate numai activitatea de agent de asigurare,
cu exceptia intermediarilor neautorizati si/sau neinregistrati care
intermediaza contracte de asigurare care respecta conditiile cumulative
impuse de Legea nr. 32/2000 in art. 33 alin. 2;
sa aiba in vigoare un contract de asigurare de raspundere civila, a carui
valoare sa reprezinte 75% din valoarea stabilita prin norme europene;
sa nu fi fost declarat anterior in faliment si sa nu faca obiectul unei
proceduri de reorganizare judiciara si/sau de faliment;
denumirea agentului sa cuprinda obligatoriu sintagma agent de asigurare
si sa se bucure de o buna reputatie;
asociatii, actionarii semnificativi, precum si persoanele semnificative,
dupa caz, sa nu aiba cazier judiciar pentru infractiuni contra patrimoniului
sau pentru infractiuni prevazute de legislatia financiar-fiscala;
91

SOVA & ASOCIATII
conducatorul executiv sa indeplineasca conditiile privind pregatirea si
experienta necesare pentru a detine aceasta functie, conform normelor
CNVM.
a) brokerii de asigurare:
Acestia sunt persoane juridice romane sau intermediari dintr-un stat membru care desfasoara
activitatea de intermediere pe teritoriul Romaniei, autorizate in conditiile legii, care negociaza
pentru clientii sai, persoane fizice sau juridice, asigurati ori potentiali asigurati, incheierea
contractelor de asigurare sau reasigurare si acorda asistenta pe durata derularii contractelor
ori in legatura cu regularizarea daunelor, dupa caz.
Brokerii pot imputernici asistentii in brokeraj pentru a negocia, incheia un contract de
asigurare/reasigurare, acorda asistenta inainte si pe timpul derularii unui contract de
asigurare/reasigurare sau pentru a acorda asistenta in legatura cu regularizarea datelor.
Pentru asistentii in brokeraj se incheie un contract de mandat de brokeraj.
Pentru a-si putea desfasura activitatea brokerii de asigurare trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
trebuie sa detina autorizatie din partea Comisiei de Supraveghere a
asigurarilor;
trebuie sa aiba un capital social varsat in forma baneasca, a carui
valoare nu poate fi mai mica de 250 milioane lei. Aceasta valoare va fi
actualizata prin norme de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;
trebuie sa aiba in vigoare un contract de asigurare de raspundere
civila profesionala, cu o limita minima de acoperire de 700.000 euro/
eveniment si suma agregata de 1.000.000 euro/an, fara fransiza.
Contractul de asigurare trebuie sa fie valabil pe intreg teritoriul Uniunii
Europene si al statelor apartinand Spatiului Economic European. De la
data de 1 ianuarie 2007, limita de acoperire se majoreaza la suma de
1.000.000 euro/eveniment, iar suma agregata la 1.500.000 euro/an,
fara fransiza;
sa aiba ca obiect de activitate numai activitatea de broker de
asigurare;
sa pastreze si sa puna la dispozitie Comisiei de Supraveghere a
Asigurarilor, la cerere, registrele si inregistrarile contabile care sa
evidentieze si sa explice operatiunile efectuate in timpul desfasurarii
activitatii, incluzand informatii asupra contractelor de asigurare incheiate
si asupra intelegerilor cu asiguratorii;
sa se conformeze solicitarilor Comisiei de Supravegherea Asigurarilor in
ceea ce priveste raportarile, precum si activitatile pe care le desfasoara,
astfel cum vor fi stabilite prin norme;
sa nu fi fost declarat anterior in faliment si sa nu faca obiectul unei
proceduri de reorganizare judiciara si/sau faliment la data solicitarii
autorizarii;
sa aiba personal angajat care sa corespunda criteriilor de calificare si
pregatire profesionala conform normelor privind cerintele profesionale
pentru intermediarii in asigurari si/sau in reasigurari;
sa deschida si sa mentina un Jurnal al asistentilor in brokeraj.
Conform Ordinului nr. 3110/2004, odata cu depunerea cererii de autorizare, brokerii trebuie
sa achite o taxa de 5000 RON. Aceasta taxa nu se restituie in cazul in care cererea de
autorizare este respinsa de catre CNVM.
92

SOVA & ASOCIATII
Totodata, anual, brokerii au obligatia de a achita o taxa de functionare, stabilita de CNVM la
o valoare de maxim 0,3% din veniturile aferente activitatii de brokeraj. Aceasta taxa poate fi
majorata pana la 0,5% dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
V. Contractul de asigurare
Contractul de asigurare reprezinta acel contract prin care asiguratul se obliga sa plateasca o
prima asiguratorului, iar acesta din urma se obliga sa plateasca asiguratului, beneficiarului
asigurarii sau tertului pagubit, la producerea riscului asigurat, despagubirea ori suma
asigurata.
1. Partile contractului de asigurare
Sunt parti in contractul de asigurare asiguratorul si asiguratul.
Asiguratorul este societatea comerciala obligata ca la producerea evenimentului asigurat sa
plateasca o suma de bani, numita indemnizatie de asigurare.
Asiguratul poate fi orice persoana fizica sau juridica, care incheie cu asiguratorul contractul de
asigurare cu scopul de a fi despagubit in cazul producerii cazului asigurat.
Contractul de asigurare poate fi incheiat in favoare unei terte persoane, denumita beneficiar,
cum este cazul asigurarilor de viata, unde se desemneaza un beneficiar pentru cazul producerii
decesului persoanei asigurate. Persoana asigurata (contractant) este cea care incheie
contractul de asigurare cu asiguratorul si se obliga sa plateasca primele de asigurare.
2. Forma contractului de asigurare
Asiguratorii sunt obligati sa puna la dispozitie asiguratilor sau potentialilor asigurati, inainte
de incheierea contractului de asigurare, cel putin urmatoarele informatii: durata contractului,
modalitatile de executare, suspendare sau incetare a acestuia, mijloacele si termenele de
plata a primelor de asigurare, metodele de calcul si de distributie a rezultatelor financiare,
procedurile de solutionare a eventualelor litigii rezultate din executarea contractului, precum
si alte informatii necesare protejarii intereselor acestora.
Contractul de asigurare se incheie in forma scrisa. Dovada incheierii contractului de asigurare
rezulta din emiterea si trimiterea unui document de asigurare, cum ar fi polita de asigurare
sau certificatul de asigurare emis si semnat de asigurator ori cu nota de acoperire emisa de
brokerul de asigurare.
VI.
Tipuri de asigurari
1. Asigurarea de bunuri
Obiectul asigurarii il reprezinta bunurile mentionate in contractul de asigurare (pot fi asigurate
si bunurile determinate prin indicarea unui grup de bunuri; pot fi asigurate si bunurile viitoare,
cum este cazul culturilor agricole sau rodul viitor).
93

SOVA & ASOCIATII
Suma asigurata va fi mai mica sau cel putin egala cu valoarea de asigurare a bunului dar, in
nici un caz nu trebuie sa depaseasca valoarea reala a acestuia.
Precizare:
In cazul asigurarilor de bunuri, asiguratul are obligatia sa declare existenta altor asigurari
pentru acelasi bun la asiguratori diferiti, atat la incheierea contractului cat si pe parcursul
executarii acestuia.
Tipuri de contracte de asigurare de bunuri intalnite in practica:
contractul de asigurare a autovehiculelor pentru cazurile de avarii si furt (asigurare
auto CASCO) se incheie intre asigurator si proprietarul autovehiculului;
contractul de asigurare a cladirilor si a altor constructii pentru riscurile de
incendiu si alte calamitati; cladirile sau orice alte constructii vor fi asigurate la
valoarea declarata de asigurat, valoare care nu poate depasi valoarea din nou
(valoarea pe care acestea o au la darea in folosinta) sau valoarea de piata a
acestora;
contractul de asigurare a bunurilor aflate in cladiri sau alte constructii pentru
riscul de incendiu sau alte calamitati; prin acest tip de asigurare se pot asigura
nu numai bunurile proprietate a asiguratului, ci si orice alte bunuri primite de
acesta in folosinta sau aflate la el spre pastrare, reparare etc.
2. Asigurarea de persoane
Acest tip de asigurare are in vedere asigurarile de viata, asigurari de accidente si boala si la
asigurarile de sanatate.
In cadrul asigurarilor de persoane, asiguratorul se obliga ca, la producerea riscului asigurat,
sa plateasca o suma asigurata asiguratului sau beneficiarului desemnat de acesta. Asigurarea
in vederea unui risc privind o alta persoana decat aceea care a incheiat contractul de asigurare
se poate incheia in conditiile prevazute in contractul de asigurare.
Ceea ce este caracteristic asigurarilor de persoane este aceea ca suma asigurata nu este
limitata la o anumita valoare si se datoreaza independent de sumele cuvenite asiguratului sau
beneficiarului, din asigurarile sociale, de repararea prejudiciului de catre cei raspunzatori de
producerea lui, precum si de sumele primite de la asigurator in temeiul asigurarii obligatorii
de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule.
3. Asigurarea facultativa de raspundere civila
In asigurarea de raspundere civila, asiguratorul se obliga sa plateasca o despagubire pentru
prejudiciul de care asiguratul raspunde in baza legii fata de tertele persoane pagubite si
pentru cheltuielile facute de asigurat in procesul civil.
Prin contractul de asigurare se poate cuprinde in asigurare si raspunderea civila a altor
persoane decat a celei care a incheiat contractul, cum ar fi sotul/sotia asiguratului sau alte
persoane care se afla in intretinerea sa.
94

SOVA & ASOCIATII
Terta persoana poate fi orice persoana fizica sau juridica pagubita prin atingerea adusa
bunurilor sale ori prin vatamarea sanatatii sau cauzarea mortii.
Despagubirea se va stabili pe baza conventiei dintre asigurat, persoana pagubita si asigurator,
potrivit contractului de asigurare ori prin hotarare judecatoreasca.
Daca partile nu ajung la o intelegere, in cazul evenimentelor petrecute pe teritoriul Romaniei,
litigiile se vor solutiona de organul de jurisdictie roman competent.
4. Asigurarea obligatorie de raspundere civila
Legea nr. 136/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca in Romania
este obligatorie asigurarea de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de
autovehicule, precum si pentru pagube produse prin accidente de tramvaie.
Astfel, orice persoana fizica si juridica, care detine autovehicule supuse inmatricularii in
Romania, precum si tramvaie, este obligata sa le asigure pentru cazurile de raspundere civila
ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul Romaniei.
Legea prevede aceeasi obligatie si pentru persoanele care intra pe teritoriul Romaniei cu
autovehicule inmatriculate in strainatate. Pentru a fi considerate asigurate, aceste persoane
trebuie sa indeplineasca una dintre urmatoarele conditii:
poseda documentele internationale de asigurare valabile pe teritoriul Romaniei;
numarul de inmatriculare atesta existenta asigurarii potrivit legii statului in
care este inmatriculat autovehiculul sau acordurilor internationale de asigurare
valabile in Romania.
Contractul de asigurare obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente
de autovehicule acopera raspunderea civila delictuala a proprietarului sau a utilizatorului unui
autovehicul pentru prejudiciile produse unei terte parti, prin intermediul unui autovehicul.
Dovada existentei asigurarii obligatorii RCA, in cazul controalelor efectuate de autoritatile
abilitate, o constituie:
polita de asigurare RCA emisa de asiguratorul RCA, precum si vigneta, pentru
autovehiculele inmatriculate sau inregistrate in Romania;
documentul Carte Verde;
documentele internationale de asigurare de raspundere civila a autovehiculelor,
eliberate de asiguratorii RCA din strainatate, cu valabilitate pe teritoriul Romaniei
si numai pentru perioada mentionata in acestea, sau documentul de asigurare
RCA emis de asiguratorii RCA din Romania, pentru autovehiculele inmatriculate
intr-un stat tert.
Cat priveste suma asigurata, se arata ca aceasta reprezinta limita de despagubire ce poate
fi acordata de asigurator pentru prejudiciile provocate in unul si acelasi accident, atat pentru
pagube materiale directe sau indirecte, cat si pentru vatamari corporale sau decese, inclusiv
prejudicii fara caracter patrimonial.
Asigurarea de raspundere civila auto se practica numai de asiguratorii autorizati de Comisia
de Supraveghere a Asigurarilor.
95

SOVA & ASOCIATII
5. Asigurarea obligatorie de raspundere civila profesionala pentru medici,
farmacisti si alte persoane din domeniul asistentei medicale
Acest tip de asigurare se mai numeste asigurare de raspundere civila medicala si se aplica
persoanelor fizice care poseda o calificare atestata privind furnizarea de servicii medicale,
direct sau indirect. Scopul asigurarii il reprezinta despagubirea persoanelor pe care le-au
prejudiciat ca urmare a furnizarii de servicii de asistenta medicala neadecvata.
In lumina dispozitiilor legale, asistenta medicala adecvata presupune folosirea cunostintelor,
echipamentelor medicale, a intregului instrumentar, a medicamentelor si urmarea intocmai a
procedurilor specifice fiecarui caz care necesita aceasta asistenta.
Despagubirile se acorda pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu
titlu de dezdaunare si cheltuieli de judecata persoanei pagubite prin aplicarea unei asistente
medicale neadecvate, care poate avea drept efect inclusiv vatamarea corporala sau decesul.
Cat priveste stabilirea despagubirilor, aceasta se realizeaza pe baza conventiei dintre asigurat,
persoana pagubita sau mostenitorii acesteia, in caz de deces, si asigurator ori, in cazul in care
nu s-a realizat intelegerea, prin hotarare judecatoreasca.
Asiguratul are obligatia sa notifice asiguratorul sau, daca este cazul, asiguratorii despre
existenta unei cereri de despagubire, in termen de 7 zile lucratoare de la data la care a luat
cunostinta de aceasta
6. Asigurari de credite si garantii
Asigurarile de credite si garantii au ca obiect acoperirea riscurilor de insolvabilitate generala,
de credit de export, de vanzare cu plata pretului in rate, de credit ipotecar, de credit agricol,
precum si de garantii directe sau indirecte.
Indemnizatia pentru asigurarea impotriva riscului de pierderi financiare va cuprinde dauna
efectiva, pierderea de profit, precum si cheltuielile generale si cele decurgand direct sau indirect
din producerea riscului asigurat, daca nu s-a convenit altfel prin contractul de asigurare.
VII.
Regim sanctionator
Incalcarile prevederilor legale in materia asigurarilor sunt sanctionate in conformitate cu
dispozitiile Legii nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, cu avertisment,
amenda, retragerea autorizarii sau, pentru faptele de o gravitate ridicata, cu inchisoare.
Cu titlu de exemplu, precizam ca desfasurarea activitatii de asigurare in sau din Romania,
savarsita de orice persoana fara autorizarea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, constituie
infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 20.000
RON la 100.000 RON.
96

SOVA & ASOCIATII
INSTRUMENTE DE PLATA
Legislatie aplicabila in domeniu:
Regulamentul BNR nr. 8/1994 privind ordinul de plata, publicat in M.Of. 119
bis/14.06.1995
Regulamentul BNR nr. 2/1996 cu privire la operatiunile cu numerar, publicat in M.Of.
nr. 34/16.02.1996, cu modificarile ulterioare
Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar valutare,
publicata in M.Of. nr. 24/31.01.1996, cu modificarile si completarile ulterioare
Circulara nr. 5/2004 privind abrogarea unor articole din Regulamentul Bancii Nationale
a Romaniei nr. 2/1996, publicata in M.Of. nr. 250/22.03.2004.
Ordinul Avocatului Poporului nr. 52/2002 privind aprobarea Cerintelor minime
de securitate a prelucrarilor de date cu caracter personal, publicat in M.Of. nr.
383/05.06.2002
Regulamentul BNR nr. 4/2002 privind tranzactiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la aceste tranzactii,
publicat M.Of. nr. 503/12.07.2002
Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic, publicata in M.Of. nr. 483/05.07.2002,
cu modificarile si completarile ulterioare
Hotararea Guvernului nr. 1.308/2002 privind aprobarea Normelor metodologice
pentru aplicarea Legii nr. 365/2002 privind comertul electronic, publicata in M.Of. nr.
877/05.12.2002
Norme Tehnice nr. 9/1994 privind cecul, publicate in M.Of. nr. 119 bis/14.06.1995
Norme Tehnice nr. 10/1994 privind cambia si biletul la ordin publicate in (M.Of. nr.
119 bis/14 iun.1995)
Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, publicata in M.Of. nr.
100/01.05.1934
Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicata in M.Of. nr. 100/01.05.1934
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si
adecvarea capitalului, publicata in M. Of. nr. 1027/27.12.2006
Toate actele si faptele de comert realizate pe teritoriul Romaniei care au ca obiect tranzactii
cu instrumente de plata se supun legii romane.
97

SOVA & ASOCIATII
I. Instrumentul de plata electronica
Tranzactiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre
participantii la aceste tranzactii sunt reglementate de Regulamentul BNR nr. 4/2002.
Instrumentul de plata electronica poate fi atat un card sau un alt instrument de plata cu acces
la distanta, cat si un instrument de plata de tip moneda electronica (e-money).
1. Entitati implicate in efectuarea tranzactiilor cu instrumente de plata
electronica
Tranzactiile cu instrumente de plata electronica implica urmatoarele entitati:
detinatorul, care este persoana fizica sau juridica, rezidenta sau nerezidenta,
care, conform contractului incheiat cu emitentul instrumentului de plata, detine un
instrument de plata emis pe numele sau sau, in cazul instrumentelor de plata cu
acces la distanta, altele decat cardurile, detine un nume de utilizator/parola/cod sau
orice alt element similar care sa permita emitentului identificarea acestuia;
banca acceptanta, care este o banca ce ofera comerciantilor servicii de acceptare
la plata a cardurilor si/sau a instrumentelor de plata de tip moneda electronica (emoney),
in baza unui contract incheiat in prealabil intre banca si comerciant, precum
si servicii de eliberare de numerar la ghiseele bancii si in reteaua proprie de automate
bancare;
comerciantul acceptant, care este persoana juridica care realizeaza acte si fapte de
comert si care accepta cardul si/sau instrumentul de plata de tip moneda electronica
(e-money) ca mijloc de plata pentru bunurile vandute si serviciile prestate, pe baza
unui contract incheiat anterior cu o banca acceptanta.
emitentul, care este o banca autorizata de Banca Nationala a Romaniei sa emita
instrumente de plata electronica si care pune la dispozitie detinatorului un instrument
de plata electronica, pe baza unui contract incheiat cu acesta.
2. Operatiuni ce pot fi desfasurate cu instrumentul de plata electronica
Instrumentul de plata electronica este instrumentul care permite detinatorului sa efectueze
operatiuni precum:
retragerea de numerar, respectiv incarcarea si descarcarea unitatilor valorice in
cazul unui instrument de plata de tip moneda electronica, de la terminale precum
distribuitoarele de numerar si ghiseul automat de banca (Automated Teller Machine
denumit prescurtat ATM), de la ghiseele emitentului/bancii acceptante sau de la sediul
unei institutii, obligata prin contract sa accepte instrumentul de plata electronica;
plata bunurilor sau a serviciilor achizitionate de la comerciantii acceptanti si plata
obligatiilor catre autoritatile administratiei publice, reprezentand impozite, taxe,
amenzi, penalitati etc., prin intermediul imprinterelor, terminalelor POS sau prin alte
medii electronice;
transferurile de fonduri intre conturi, altele decat cele ordonate si executate de
institutiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plata electronica.
Instrumentul de plata este si ramane proprietatea emitentului pe toata durata existentei sale.
Instrumentul de plata este pus la dispozitia unei persoane fizice sau juridice numai pe baza
unei cereri scrise adresate institutiei emitente.
98

SOVA & ASOCIATII
3. Emiterea de instrumente de plata electronica
Persoana interesata sa devina detinator a unui instrument de plata electronica, va adresa
emitentului o cerere scrisa, in acest sens. Pe baza cererii aprobate de emitent, acesta va
incheia si va semna un contract cu detinatorul. Dupa incheierea contractului reprezentantul
autorizat al emitentului va elibera detinatorului un card personalizat impreuna cu plicul
special care contine codul PIN sau codul care permite identificarea detinatorului/utilizatorului
si accesul la contul detinatorului de card.
4. Decontarea operatiunilor efectuate cu instrumente de plata electronice pe
teritoriul Romaniei
Decontarea operatiunilor efectuate cu carduri pe teritoriul Romaniei, indiferent de moneda in
care sunt emise/denominate acestea, se va efectua numai in moneda nationala, in conformitate
cu prevederile reglementarilor valutare in vigoare.
Platile efectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica sunt, in principiu,
ireversibile; o instructiune de plata corect initiata de catre detinator/utilizator prin intermediul
unui card sau al unui alt instrument de plata electronica si autorizata de emitent sau de
persoana indicata de acesta este irevocabila si nu poate fi contramandata decat in anumite
situatii, strict determinate.
5. Regim sanctionator
Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic sanctioneaza ca infractiuni:
falsificarea instrumentelor de plata electronica;
detinerea de echipamente in vederea falsificarii instrumentelor de plata electronica;
falsul in declaratii in vederea emiterii sau utilizarii instrumentelor de plata
electronica;
efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos;
acceptarea operatiunilor financiare efectuate in mod fraudulos.
II.
Ordinul de plata
Ordinul de plata este reglementat prin Regulamentul nr. 8/1994, cu modificarile si completarile
ulterioare. Ordinul de plata este o dispozitie neconditionata data de catre emitent unei institutii
de credit de a pune la dispozitia unui beneficiar (adica de a plati sau a face sa se plateasca)
o suma de bani.
Entitati implicate in desfasurarea tranzactiilor cu ordine de plata:
Emitentul - persoana care emite un OP pe cont propriu;
Platitor - prima persoana care emite, in nume si pe cont propriu, OP in cadrul unui transfercredit.
Platitorul poate fi: un client al institutiei de credit initiatoare sau institutia de credit
initiatoare.
99

SOVA & ASOCIATII
Beneficiarul - persoana desemnata prin OP de catre platitor sa primeasca o anumita suma de
bani. Beneficiarul poate fi: un client al institutiei de credit destinatare sau institutia de credit
destinatara.
Institutia de credit initiatoare - prima institutie de credit care emite OP in cadrul unui
transfer-credit. O institutie de credit poate fi: o banca persoana juridica romana, precum si o
sucursala din Romania a unei banci persoane juridice straine autorizate de Banca Nationala a
Romaniei; o cooperativa de credit autorizata de Banca Nationala a Romaniei; o casa centrala
a cooperativelor de credit autorizata de Banca Nationala a Romaniei.
Institutia de credit destinatara - institutia de credit care receptioneaza si accepta un OP, fie in
numele sau, fie pentru a pune la dispozitia beneficiarului o anumita suma de bani, in cadrul
unui transfer-credit.
Institutia de credit emitatoare - orice institutie de credit, cu exceptia unitatii bancare
destinatare, care emite un OP, inclusiv institutia de credit initiatoare.
Institutia de credit receptoare este institutia de credit care receptioneaza un OP in vederea
executarii acestuia, inclusiv institutia de credit destinatara.
Institutia de credit intermediara este orice institutie de credit emitatoare sau receptoare, alta
decat institutia de credit initiatoare sau destinatara.
Institutia receptoare sau institutia bancara destinatara poate admite sau refuza un OP. In
acest din urma caz, aceasta este obligata sa faca o comunicare, cel mai tarziu in ziua bancara
urmatoare ultimei zile a perioadei de executare.
In cazul in care un OP nu este nici acceptat, nici refuzat, inainte de incheierea celei de-a doua
zile bancare urmatoare momentului receptiei inclusiv, acesta isi inceteaza efectele.
OP-ul se executa in ziua bancara in care a fost acceptat de catre banca receptoare sau, in
situatia in care, din motive obiective, operatiunea nu este posibila, in ziua bancara urmatoare,
cel mai tarziu.
III.
Cambia
Cambia este un inscris prin care o persoana, denumita tragator sau emitent, da dispozitie
altei persoane, numita tras, sa plateasca la scadenta o suma de bani unei a treia persoane,
numita beneficiar, sau la ordinul acesteia.
Cambia trebuie sa imbrace forma scrisa si inscrisul sa cuprinda in mod obligatoriu mentiunile
prevazute de art. 1 din Legea nr. 58/1934.
Cambia poate fi utilizata in locul bancnotelor pentru stingerea unei obligatii de plata in
numerar, putand fi usor transmisa prin gir. Prin gir, posesorul cambiei da ordin trasului sa
plateasca suma mentionata in titlu persoanei in favoarea careia a transmis cambia. Girul
poate fi facut chiar in folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al tragatorului sau
al oricarui alt obligat. Girul trebuie sa fie neconditionat. Orice conditie la care ar fi supus se
socoteste nescrisa. Girul partial este nul. Girul “la purtator” este echivalentul unui gir in alb.
100

SOVA & ASOCIATII
Pentru a produce efectele dorite, cambia trebuie sa fie emisa cu respectarea urmatoarelor
conditii:
calitatea de comerciant;
forma scrisa;
prezenta tuturor mentiunilor obligatorii.
Cambia are valoare de titlu executoriu, atat pentru capital, cat si pentru accesorii. Cambia
poate fi investita cu formula executorie de catre judecatorie, incheierea de investire nefiind
supusa apelului.
Debitorul poate face opozitie la executare in termen de 5 zile de la primirea somatiei de
plata, la judecatoria care a investit cambia cu formula executorie. Judecata se desfasoara de
urgenta si cu precadere, conform reglementarilor Codului de procedura civila.
Posesorul cambiei poate face un protest la cambie. Protestul se adreseaza de executorul
judecatoresc, prin act separat, direct pe originalul titlului sau pe unul din exemplarele
cambiei.
Cambiile protestate se inregistreaza, zilnic, in ordinea datei, intr-un registru de proteste tinut
de judecatorii. In prima zi a saptamanii, protestele se trimit la Camera de Comert si Industrie
judeteana sau a Bucurestiului.
Cambia poate fi anulata, printr-o cerere adresata de catre posesorul acesteia presedintelului
judecatoriei locului in care trebuie platita cambia, in caz de pierdere, sustragere sau
distrugere.
Presedintele judecatoriei se pronunta asupra anularii printr-o ordonanta, care va fi publicata
in Monitorul Oficial. Plata se face in termen de 30 de zile de la publicare, daca scadenta
cambiei era depasita sau daca aceasta era la vedere, sau in termen de 30 de zile de la data
scadentei, in cazul in care aceasta data este ulterioara publicarii.
IV.
Biletul la ordin
Biletul la ordin este un inscris prin care emitentul se obliga sa plateasca beneficiarului, sau la
ordinul acestuia, o suma de bani, la scadenta, intr-un anumit loc. Dupa cum se poate observa,
biletul la ordin intervine intre doua persoane si nu trei ca in cazul cambiei.
Spre deosebire de cambie el nu contine ordinul de plata adresat altei persoane ci numai
asumarea propriei obligatii de plata.
Biletul la ordin trebuie sa imbrace forma scrisa si sa cuprinda mentiunile prevazute de art. 104
din Legea nr. 58/1934, cu modificarile si completarile ulterioare.
In absenta scadentei, biletul este platibil „la vedere” si trebuie prezentat la vedere emitentului
in termenul legal de un an.
Locul emisiunii este considerat ca este locul platii daca aceasta din urma mentiune lipseste.
Daca nu s-a scris locul emiterii se considera ca este cel aratat langa numele emitentului.
101

SOVA & ASOCIATII
V. Cecul
Cecul este un inscris prin care o persoana, numita tragator, da ordin neconditionat unei banci
la care are un disponibil banesc, numit tras, sa plateasca, la prezentarea titlului, o suma de
bani altei persoane, numita beneficiar. Beneficiar poate fi insusi tragatorul (cec de retragere).
Cecul trebuie sa cuprinda elementele prevazute de lege. Cecul nu poate fi tras decat asupra
unei societati bancare. Cu toate acestea, cecul tras si platibil in strainatate este valabil ca cec,
chiar daca trasul nu este o societate bancara.
Cecul nu poate fi emis decat daca tragatorul are disponibil la tras, disponibil asupra caruia
are dreptul de a dispune prin cec pe baza unei conventii exprese sau tacite. Titlul emis fara
observarea acestor conditii valoreaza totusi ca cec.
VI.
Operatiuni cu plati in numerar
Operatiunile cu plati in numerar in moneda nationala se desfasoara in conformitate cu
prevederile Regulamentului nr. 2/1996, de catre societatile bancare autorizate.
1. Efectuarea de operatiuni in numerar de catre persoanele juridice
In conformitate cu prevederile O.G. nr. 15/1996, cu modificarile si completarile ulterioare,
operatiunile de incasari si plati intre persoanele juridice se pot efectua numai prin instrumente
de plata fara numerar.
Persoanele juridice pot efectua plati in numerar doar in urmatoarele cazuri:
plata salariilor si a altor drepturi de personal;
alte operatiuni de plati ale persoanelor juridice cu persoane fizice;
plati catre persoane juridice in limita unui plafon zilnic maxim de 10.000 RON, platile
catre o singura persoana juridica fiind admise in limita unui plafon zilnic de 5000
RON.
Sunt exceptate urmatoarele operatiuni:
depunerile in conturile persoanelor juridice, deschise la societatile comerciale bancare,
care pot fi facute si de alte persoane juridice, neplafonat;
cheltuielile de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata
transportului, a diurnei, a indemnizatiei si a cazarii pe timpul deplasarii, precum si a
cheltuielilor neprevazute, efectuate in acest sens;
cheltuielile de protocol ocazionate de organizarea de conferinte, de simpozioane si
de alte asemenea actiuni, in conditiile baremurilor stabilite de normele legale in
vigoare.
Legea interzice acordarea unor facilitati de pret clientilor, persoane juridice, care efectueaza
plata in numerar.
Agentii economici care detin valuta in cont si au datorii la intern, neachitate de peste 60 de
zile, sunt obligati sa o schimbe in lei, in termen de 5 zile lucratoare, si sa achite datoriile
restante in urmatoarea ordine:
102

SOVA & ASOCIATII
salarii;
plata energiei electrice, termice si a gazelor naturale;
alte datorii.
2. Regim sanctionator
Incalcarea de catre societatile comerciale bancare, de asigurari si financiare a interdictiei
de a elibera persoanelor juridice sume in numerar peste plafoanele mentionate constituie
contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 RON la 5.000 RON.
103

SOVA & ASOCIATII
TRANSPORTURILE
Legislatie aplicabila in domeniu:
Ordonanta Guvernului nr.19/1997 privind transporturile, publicata in M.Of. 552/11.11.
1999, cu modificarile si completarile ulterioare:
Ordonanta Guvernului nr. 94/2000 pentru modificarea si completarea
Ordonantei Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, publicata
in M. Of. nr. 421 din 1 septembrie 2000;
Legea nr. 51/2002 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
94/2000 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului
nr. 19/1997 privind transporturile, publicata in M. Of. nr. 94 din 2
februarie 2002.
Ordin nr. 1.843/2001, al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei,
pentru aprobarea Normelor privind conditiile de utilizare a vehiculelor detinute
temporar in scopul efectuarii operatiunilor de transport rutier, publicat in M.Of. nr.
105/07.02.2002
modificata prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor
si turismului nr. 2275/2004 pentru modificarea Normelor privind
conditiile de utilizare a vehiculelor detinute temporar in scopul
efectuarii operatiunilor de transport rutier, aprobate prin Ordinul
ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr.
1.843/2001.
Ordonanta Guvernului nr. 49/1999 privind transportul marfurilor periculoase pe calea
ferata, publicata in M.Of. 401/27.09.1999 aprobata de Legea 788/2001 publicata in
M.Of. 21/16.01.2002
Ordonanta Guvernului nr. 88/1999 privind stabilirea unor reguli pentru transportul
combinat de marfuri, publicata in M.Of. nr. 423/31.08.1999 aprobata de Legea nr.
401/2002, publicata in M.Of. 455/2002
Ordonanta de Urgenta nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, publicata in M. Of.
nr. 655 din 22 iulie 2005,
aprobata de Legea nr. 102/2006 pentru aprobarea OUG nr. 109/2005,
publicata in M. Of. nr. 398 din 9 mai 2006;
modificata prin OUG nr. 73/2006 pentru prorogarea termenului de
aplicare a dispozitiilor art. 70 alin. 2 din OUG nr. 109/2005 privind
transporturile rutiere, publicata in M. Of. nr. 807 din 26 septembrie
2006.
Ordonanta Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe
caile ferate din Romania, publicata in M. Of. nr. 101 din 31 ianuarie 2005, aprobata
cu modificari de:
105

SOVA & ASOCIATII
Legea nr. 110/2006 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe caile
ferate din Romania, publicata in M. Of. nr. 408 din 11 mai 2006.
Ordin nr. 1.892 din 17 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea
si efectuarea transporturilor rutiere si a activitatilor conexe acestora, publicat in M.
Of. nr. 919 din 13 noiembrie 2006.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulatia
pe drumurile publice, publicata in M. Of. nr. 670 din 3 august 2006:
modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 63 din 6
septembrie 2006, pentru modificarea si completarea Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile
publice, publicata in M. Of. nr. 792 din 20 septembrie 2006;
Hotararea nr. 1.391 din 4 octombrie 2006, pentru aprobarea Regulamentului de
aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe
drumurile publice, publicata in M. Of. nr. 876 din 26 octombrie 2006;
Legea nr. 6 din 9 ianuarie 2007 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 63/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, publicata in M. Of. nr. 30 din 17
ianuarie 2007.
I. Operatorii de transport
Operatorii de transport sunt transportatori, romani sau straini, care au acces egal si
nediscriminatoriu la infrastructura deschisa accesului public. Prin transportatori se intelege
persoanele fizice sau juridice, autorizate sa efectueze transporturi, interne sau internationale,
de persoane sau de bunuri, in interes public sau in interes propriu, cu mijloace de transport
detinute in proprietate sau cu contract de inchiriere sau leasing.
Operatorii activitatilor conexe transporturilor sunt persoane fizice sau juridice care efectueaza
activitatile ce se desfasoara in legatura cu/sau in timpul transportului.
II.
Autoritati cu atributii in domeniul transporturilor
Autoritatile cu atributii in domeniul transporturilor sunt: Ministerul Transporturilor, Autoritatea
Rutiera Romana, Autoritatea Navala Romana, Autoritatea Feroviara Romana, Autoritatea
Aeronautica Civila Romana, Regia Autonoma „Registrul Auto Roman”.
III.
Modurile de transport
Modurile de transport - parte integranta a sistemului national de transport, sunt:
transportul rutier;
transportul feroviar;
106

SOVA & ASOCIATII
transportul naval;
transportul aerian;
transportul multimodal si combinat.
Fiecare mod de transport are in compunere infrastructura de transport, mijloacele de transport,
operatorii de transport si ai activitatilor conexe acestora, precum si sistemele de management
al traficului si sistemele de pozitionare si navigatie, dupa caz.
1. Transportul rutier
Transportul rutier intern si/sau international se executa de catre operatorii de transport rutier,
romani sau straini, care detin si utilizeaza autovehicule inmatriculate in Romania, conduse de
persoane cu cetatenia romana sau de catre cetateni straini cu drept de munca in Romania, si
se efectueaza numai cu vehicule rutiere destinate prin constructie tipului de transport efectuat,
dotate cu tahografe si limitatoare de viteza, avand la bord, pe toata durata transportului, o
copie conforma a licentei de transport.
b) transportul rutier public:
Pentru a efectua transport rutier public, operatorii de transport rutier trebuie sa fie inregistrati
in Registrul operatorilor de transport rutier, tinut de autoritatea competenta.
Transportul rutier public se efectueaza pe baza de contract, contra plata, de catre operatori
de transport rutier, titulari ai licentelor, avand ca obiect de activitate transportul rutier si care
detin in proprietate sau cu chirie vehicule rutiere, indiferent de capacitatea de transport a
acestora.
Pot desfasura activitati de transport rutier public operatorii de transport rutier inscrisi in Registrul
operatorilor de transport rutier, tinut de autoritatea competenta. In Registrul operatorilor de
transport rutier se inscriu operatorii de transport rutier posesori ai licentei de transport.
Potrivit O.U.G. nr. 109/2005, licenta de transport se acorda operatorilor de transport rutier
public care indeplinesc conditiile de onorabilitate, competenta profesionala si capacitate
financiara.
Licenta de transport se elibereaza de autoritatea competenta pentru o perioada de 5 ani.
Transportul rutier public de persoane se poate realiza prin servicii regulate, regulate speciale si
ocazionale, numai cu autovehicule destinate transportului de persoane, care prin constructie
si echipare au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducatorului auto.
c) transportul rutier in cont propriu:
Transportul rutier in cont propriu este efectuat fara incasarea vreunui tarif sau a echivalentului
in natura sau in servicii al acestuia.
Transportul rutier in cont propriu se realizeaza, in principal, in urmatoarele conditii:
este o activitate secundara sau suplimentara celorlalte activitati principale autorizate
ale operatorului de transport;
marfurile transportate sunt proprietatea intreprinderii sau au fost vandute, cumparate
sau inchiriate, ori au fost produse, extrase, prelucrate sau reparate de catre acesta,
107

SOVA & ASOCIATII
scopul fiind numai acela de a le deplasa, transportul fiind spre sau de la intreprindere
ori intre punctele de lucru ale acesteia, pentru acoperirea intereselor proprii;
persoanele transportate sunt angajatii intreprinderii, scopul transportului fiind pentru
deplasarea in interesul activitatilor proprii.
intreprinderea foloseste vehicule rutiere detinute in proprietate sau obtinute de
aceasta printr-un contract de vanzare-cumparare cu plata ulterioara ori in baza unui
contract de leasing pe termen lung sau, in cazul transportului de marfuri, vehiculele
pot fi inchiriate fara sofer;
vehiculele utilizate pentru astfel de transporturi sunt conduse de conducatori auto
angajati ai intreprinderii, de persoana fizica sau de un membru al asociatiei familiale,
dupa caz.
Certificatul de transport in interes propriu se elibereaza intreprinderilor care efectueaza
in interes propriu transport rutier de marfuri sau de persoane, cu autovehicule detinute
in proprietate sau cu orice alt titlu, pentru o perioada de 5 ani, si se pastreaza la sediul
intreprinderii.
a) licenta de executie:
Transportul rutier poate fi efectuat numai cu vehicule rutiere a caror stare tehnica este
corespunzatoare reglementarilor specifice in vigoare, avand inspectia tehnica periodica
valabila, acestea fiind clasificate/incadrate corespunzator.
Pentru accesul pe infrastructura rutiera, vehiculele rutiere fabricate in tara sau in strainatate,
inmatriculate sau care urmeaza sa fie inmatriculate in Romania, sunt supuse omologarii
in vederea inmatricularii sau inregistrarii si/sau inspectiei tehnice periodice, dupa caz.
Omologarea in vederea inregistrarii sau inmatricularii vehiculelor rutiere se acorda de catre
autoritatea competenta, care elibereaza si cartea de identitate a vehiculului.
Transportul rutier de marfuri si/sau de persoane se efectueaza numai cu vehicule rutiere
destinate prin constructie tipului respectiv de transport.
2. Licenta pentru activitati conexe transportului rutier
Activitatile conexe transporturilor rutiere sunt:
activitatile desfasurate de autogari;
activitati de intermediere a operatiunilor de transport public rutier.
Aceasta licenta se elibereaza pentru o perioada de 5 ani, pentru fiecare activitate conexa.
IV.
Contractul de transport
Contractul de transport este reglementat de dispozitiile art. 413-441 Cod comercial, care
formeaza cadrul legal si art. 1470, pct.2 si art. 1473-1477 Cod civil. Pe langa aceste
dispozitii exista si o serie de reglementari specifice fiecarei modalitati de transporturi, cum
sunt cele referitoare la transportul maritim, prevazut de art. 490-694 C.com., la transportul
aerian, prevazut de Codul aerian (O.U.G. nr. 29/1997), la transportul feroviar, prevazut de
Regulamentul de transport pe caile ferate, etc.
108

SOVA & ASOCIATII
Contractul de transport este conventia in temeiul careia transportatorul (caraus) se obliga
sa transporte inlauntrul unui termen si in schimbul unui pret o cantitate de marfuri sau o
persoana/grup de persoane (beneficiarul de transport/expeditor) dintr-un loc de plecare intrun
loc de destinatie.
1. Forma contractului de transport
De regula, contractul de transport se incheie printr-un inscris al carui continut si denumire
variaza de la o categorie la alta de transport:
scrisoare de trasura (pentru transport pe calea ferata);
scrisoare de carat, conosament (in transportul maritim);
bilet sau legitimatie de calatorie in transportul de calatori.
Pentru fiecare expeditie se intocmeste un singur document care face dovada contractului de
transport.
Precizari:
Pentru a incheia un contract de transport una dintre parti trebuie sa fie o societate de transport
autorizata.
Contractul de transport are, de regula, caracter oneros.
1. Contractul de transport de marfuri
Contractul de transport de marfuri este acel contract prin care carausul, denumit transportator
(caraus), se obliga fata de expeditor sa transporte de la un loc la altul anumite cantitati de
marfuri, cu ajutorul unui mijloc de transport in schimbul unui pret (taxa de transport sau
tarif), pe care sa le predea expeditorului sau destinatarului indicat de expeditor.
Contractul de transport poate fi incheiat direct cu transportatorul sau cu intermediari
specializati autorizati de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
Este obligatorie identificarea obiectului contractului, prin descrierea incarcaturii predate de
catre expeditor transportatorului.
Anumite bunuri interzise de lege nu pot fi transportate pe anumite mijloace de transport, de
exemplu, - pe CFR:
marfurile explozibile, inflamabile, radioactive, infectioase;
cerealele infectate si caramizile nearse;
marfurile al caror transport este interzis prin dispozitii legale sau pentru motive de
ordine publica etc.
Alte marfuri sunt admise in transport numai conditionat: munitiile pot fi transportate numai
dezamorsate; paiele numai ambalate mecanic.
1. Executarea contractului
Executarea contractului inseamna indeplinirea de catre parti a obligatiilor contractuale
asumate. Executarea cuprinde mai multe etape:
109

SOVA & ASOCIATII
Predarea marfii - expeditorul trebuie sa predea marfa transportatorului la locul,
termenul si in cantitatea prevazute in acte, respectand totodata si conditiile uzuale
de ambalare. Daca se transporta lucruri de valoare expeditorul trebuie sa le declare
intrucat transportatorul nu raspunde decat in limita valorii declarate.
Incarcarea marfii in mijloace de transport - daca nu s-a convenit altfel, expeditorul va
trebui sa incarce marfa. Vor fi aplicate sigilii proprii si se vor lua masuri de prevenire
impotriva sustragerilor.
Transportul marfurilor - in caz de intarziere sau de impiedicare in efectuarea
transportului transportatorul are obligatia sa-l anunte pe expeditor, care poate
rezilia contractul. Expeditorul, inainte de inceperea transportului are dreptul de a
da contraordin prin care renunta la transport, drept care inceteaza in momentul
in care marfurile ajung la destinatie sau documentul de transport a fost predat
destinatarului.
Predarea marfurilor catre destinatar - transportatorul avizeaza pe destinatar despre
sosirea marfii si punerea la dispozitie a expeditiilor pentru descarcare (in transportul
CFR si maritim), prin predarea la domiciliu (in transportul rutier) si inmaneaza
destinatarului un exemplar al documentului de transport, eliberand marfa contra
unei semnaturi de primire.
Plata pretului transportului - eliberarea marfii este conditionata de plata pretului. Plata
se poate face de catre expeditor, odata cu predarea marfii, sau de catre destinatar,
la sosirea acesteia. Costul deplasarii marfii poate fi pus in totalitate sau in parte, in
sarcina destinatarului, daca exista acordul acestuia.
1. Raspunderea partilor
In toate cazurile de transport - auto, feroviar, naval, aerian, maritim, obligatiile transportatorului
sunt relativ aceleasi; in consecinta si raspunderea se va conduce dupa reguli similare. Partile
pot sa-si limiteze raspunderea insa nu pot sa stipuleze ca nu vor raspunde pentru dol sau
culpa grava.
In cazul transportului feroviar efectuat de mai multi transportatori (carausi), pe baza unei
singure scrisori de trasura, raspunderea revine primului transportator care are actiune in
regres impotriva transportatorului urmator, intre transportatori existand o raspundere solidara
fata de expeditor.
Particularitati ale raspunderii transportatorului:
Raspunderea transportatorului se circumscrie in intervalul de timp cat dureaza transportul
(deplasarea) lucrului (art. 425 Cod com.). Dar, transportatorul va raspunde si inainte de
incheierea contractului de transport, daca refuza nejustificat sa contracteze.
In caz de intarziere, raspunderea transportatorului variaza in functie de intervalul de timp al
intarzierii:
in intarzieri mai mici decat dublul duratei convenite, transportatorul pierde o parte
din pretul transportului, in proportie cu durata intarzierii;
in intarzieri egale cu dublul duratei convenite “transportatorul pierde intregul pret al
transportului”;
daca suma reprezentand pretul transportului nu acopera integral pagubele inregistrate
de destinatar, acesta poate sa ceara diferenta pentru pagubele mai mari, de care
raspunde transportatorul, daca s-ar proba ca ele au provenit din aceasta cauza,
fara insa sa poata depasi valoarea totala a despagubirii datorate de caraus pentru
pierderea totala a marfii.
110

SOVA & ASOCIATII
In cazul transportului pe calea ferata, in caz de intarziere, transportatorul este obligat sa
plateasca pentru fiecare zi de intarziere un procent de 2% din tariful de transport.
Raspunderea transportatorului inceteaza odata cu predarea marfii catre destinatar, exceptie
facand situatia in care beneficiarul transportului nu a avut obiectiv posibilitatea sa ia la
cunostinta, la eliberarea marfii, de avarierea, substituirea, diluarea sau alterarea marfurilor,
produse din culpa carausului, in timpul transportului.
Transportatorul este exonerat de raspundere in anumite situatii:
cazurile de forta majora si caz fortuit;
daca avaria se datoreaza viciului sau naturii lucrului;
fapta expeditorului sau destinatarului, daca pierderea, diminuarea sau avaria s-au produs din
culpa acestora.
111

SOVA & ASOCIATII
COMUNICATII / MEDIA / IT / PUBLICITATE
PUBLICITATEA
Legislatie aplicabila in domeniu:
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicitatii
produselor din tutun in salile de spectacol si interzicerea vanzarii produselor din tutun
minorilor – republicata in M.Of. nr. 461/21.09.2000, modificata si completata de:
Legea 125/2001 privind modificarea si completarea art. 1 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicitatii produselor
din tutun in salile de spectacol si interzicerea vanzarii produselor din tutun
minorilor, publicata in M.Of. 170/04.04.2001;
Legea 255/2000, M.Of. 629 din 05-dec-2000 privind modificarea alin. 2 al
art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea
publicitatii produselor din tutun in salile de spectacol si interzicerea vanzarii
produselor din tutun minorilor.
Legea nr. 151/2000 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 55/1999
pentru interzicerea publicitatii produselor din tutun in salile de spectacol si interzicerea
vanzarii produselor din tutun minorilor, publicata in M.Of. nr. 354/28.07.2000
Ordinul ministrului finantelor nr. 519/1999 privind aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea
publicitatii produselor din tutun in salile de spectacol si interzicerea vanzarii produselor
din tutun minorilor, publicat in M.Of. nr. 383/12.08.1999
Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, publicata in M.Of. nr. 359/02.08.2000
modificata si completata de:
Legea 283/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 148/2000 privind
publicitatea, publicata in M.Of. 368/31.05.2002;
Ordonanta Guvernului 17/2003 pentru modificarea art. 8 lit. e) din Legea nr.
148/2000 privind publicitatea, publicata in M.Of. 64/02.02.2003;
Ordonanta Guvernului nr. 90/2004 pentru completarea Legii nr. 148/2000
privind publicitatea, publicata in M. Of. nr. 799 din 30 august 2004.
Ordinul ministrului sanatatii nr. 853/2000 privind stabilirea textului si dimensiunilor
inscriptiilor-avertisment ale formelor de publicitate referitoare la produsele din tutun,
publicat in M.Of. nr. 602/24.11.2000
Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 187 din 3 aprilie 2006 privind Codul de
reglementare a continutului audiovizual, publicata in M.Of. nr. 338 din 14 aprilie 2006
modificata prin Decizia nr. 194 din 22 februarie 2007 pentru modificarea
Deciziei Consiliului National al Audiovizualului nr. 187/2006 privind Codul
113

SOVA & ASOCIATII
de reglementare a continutului audiovizual, publicata in M. Of. nr. 152 din 2
martie 2007
Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, publicata in M. Of. nr. 372
din 28 aprilie 2006
Legea nr. 457 din 1 noiembrie 2004 privind publicitatea si sponsorizarea pentru
produsele din tutun, publicata in M. Of. nr. 1.067 din 17 noiembrie 2004
I. Domeniul de aplicare al dispozitiilor legale privind publicitatea
Prevederile Legii nr. 148/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica continutului
materialelor publicitare si mesajelor publicitare transmise de acestea, oricare ar fi mijlocul de
comunicare ce face posibil transferul informatiei.
Dispozitiile legale prevazute se aplica persoanelor fizice sau juridice, care pot avea calitatea
de autor, realizator de publicitate, reprezentant legal al mijlocului de difuzare sau de persoana
care isi face publicitate.
Scopul instituirii acestor norme legale este protectia consumatorilor de produse si servicii,
protectia persoanelor care desfasoara o activitate de productie, de comert, presteaza un
serviciu sau practica o meserie ori o profesie, precum si protectia interesului public general
impotriva publicitatii inselatoare, a consecintelor negative ale publicitatii.
II.
Autoritati publice cu atributii in domeniu
Autoritati publice cu atributii in domeniu sunt: Ministerul Sanatatii, Oficiul pentru Protectia
Consumatorului, Ministerul Finantelor Publice, Consiliul National al Audiovizualului.
III.
Forme interzise de publicitate
1. Publicitatea inselatoare
Este considerata a fi publicitate inselatoare orice publicitate care, in orice fel, inclusiv prin
modul de prezentare, induce sau poate induce in eroare orice persoana careia i se adreseaza
sau care ia contact cu aceasta si ii poate afecta comportamentul economic, lezandu-i interesul
de consumator, sau care poate leza interesele unui concurent.
2. Publicitatea comparativa
Este publicitate comparativa orice publicitate care identifica explicit sau implicit un concurent
sau bunurile ori serviciile oferite de acesta. Aceasta forma de publicitate este permisa de
norma legala cu anumite restrictii.
Astfel, este interzisa publicitatea comparativa, daca:
114

SOVA & ASOCIATII
comparatia este inselatoare, in sensul ca poate induce in eroare persoana careia ii
este adresata sau ii influenteaza comportamentul economic.
se compara bunuri sau servicii avand scopuri sau destinatii diferite
nu se compara, in mod obiectiv, una sau mai multe caracteristici esentiale, relevante,
verificabile si reprezentative ale unor bunuri sau servicii
se creeaza confuzie pe piata intre cel care isi face publicitate si un concurent sau
intre marcile de comert, denumirile comerciale sau alte semne distinctive, bunuri sau
servicii ale celui care isi face publicitate si cele apartinand unui concurent;
se discrediteaza sau se denigreaza marcile de comert, denumirile comerciale,
alte semne distinctive, bunuri, servicii sau activitati sau circumstante ale unui
concurent;
nu se compara, in fiecare caz, produse cu aceeasi indicatie, in cazul produselor care
au indicatie geografica;
se profita in mod incorect de renumele unei marci de comert, de denumirea comerciala
sau de alte semne distinctive ale unui concurent ori de indicatia geografica a unui
produs al unui concurent;
se prezinta bunuri sau servicii drept imitatii sau replici ale unor bunuri sau servicii
purtand o marca de comert sau o denumire comerciala protejata;
se incalca orice alte prevederi ale Legii concurentei nr.21/1996.
Precizare:
Potrivit prevederilor legale in vigoare este interzisa publicitatea care:
este inselatoare;
este subliminala;
prejudiciaza respectul pentru demnitatea umana si morala publica;
include discriminari bazate pe rasa, sex, limba, origine, origine sociala, identitate
etnica sau nationalitate;
atenteaza la convingerile religioase sau politice;
aduce prejudicii imaginii, onoarei, demnitatii si vietii particulare a persoanelor;
exploateaza superstitiile, credulitatea sau frica persoanelor;
prejudiciaza securitatea persoanelor sau incita la violenta;
incurajeaza un comportament care prejudiciaza mediul inconjurator;
favorizeaza comercializarea unor bunuri sau servicii care sunt produse ori distribuite
contrar prevederilor legale.
IV.
Dispozitii cu privire la publicitatea anumitor produse si servicii
1. Publicitatea pentru produsele din tutun si pentru bauturile alcoolice
Potrivit Legii nr.148/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, este interzisa publicitatea
explicita pentru produsele din tutun:
difuzata in cadrul programelor de radiodifuziune si televiziune;
pe prima si pe ultima coperta sau pagina din materialele tiparite in presa scrisa;
pe biletele de calatorie pentru transportul public.
De asemenea este interzisa orice forma de publicitate a produselor din tutun in salile de
spectacol, inainte, in timpul si dupa spectacolele destinate minorilor, precum si inainte, in
timpul si dupa spectacolele destinate adultilor si desfasurate intre orele 5,00 – 20,00.
115

SOVA & ASOCIATII
Toate formele de publicitate referitoare la produsele din tutun trebuie sa poarte inscriptii de
avertisment in limba romana. Textul avertismentului general este: "Tutunul dauneaza grav
sanatatii", insotit deasupra de inscriptia: "Directiva Consiliului CE 89/622/CEE".
Este interzisa publicitatea pentru bauturile alcoolice si pentru produsele din tutun:
in incinta unitatilor de invatamant si a unitatilor de asistenta medicala sau la o
distanta mai mica de 200 metri de intrarea acestora, masurata pe drum public ;
in publicatii destinate in principal minorilor.
Este interzisa publicitatea explicita pentru bauturile alcoolice:
pe prima si pe ultima coperta sau pagina din materialele tiparite in presa scrisa;
pe biletele de calatorie pentru transportul public.
In cadrul serviciilor de programe de televiziune si radiodifuziune este interzisa difuzarea de
spoturi publicitare la alcool, in care apar minori.
Publicitatea la bauturile spirtoase, astfel cum sunt definite in Ordinul ministrului agriculturii,
alimentatiei si padurilor, al ministrului sanatatii si familiei si al presedintelui Autoritatii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 268/441/117/2003 pentru aprobarea Normelor
privind definirea, descrierea si prezentarea bauturilor spirtoase, publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 573 din 11 august 2003, cu modificarile ulterioare, este permisa numai
in cazul celei difuzate prin intermediul presei scrise, al radioului, precum si prin intermediul
televiziunii.
Difuzarea de publicitate la bauturile spirtoase in programele audiovizuale se realizeaza
conform dispozitiilor Deciziei Consiliului National al Audiovizualului nr. 187 din 3 aprilie 2006
privind Codul de reglementare a continutului audiovizual, publicata in M.Of. nr. 338 din 14
aprilie 2006.
In cadrul serviciilor de programe de televiziune este interzisa, in intervalul orar 6,00-22,00,
orice forma de publicitate la bauturi alcoolice spirtoase.
In cadrul serviciilor de programe de radiodifuziune sonora este interzisa orice forma de
publicitate la bauturi alcoolice spirtoase in urmatoarele intervale orare:
6,00 - 8,00 si 10,00 - 22,00, in zilele de luni pana vineri;
6,00 - 22,00, sambata si duminica.
Calupurile publicitare in care se promoveaza produsele alcoolice spirtoase se vor incheia cu
avertismentul "Consumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii”.
2. Produsele alimentare
Codul de reglementare a continutului audiovizual impune indeplinirea urmatoarelor conditii in
ceea ce priveste publicitatea la produsele alimentare:
nu va incuraja consumul excesiv de alimente;
afirmatiile precise privind nutritia (de exemplu, efectele vitaminei C) ori afirmatiile
legate de sanatate (de exemplu, "Ajuta la o digestie sanatoasa") se vor baza pe fapte
stiintifice solide si nu vor crea impresii inselatoare privind beneficii nutritionale sau de
sanatate ale alimentului respectiv.
116

SOVA & ASOCIATII
nu se poate sugera ca produsul are caracteristici speciale, atunci cand in realitate
toate produsele similare au astfel de caracteristici
De asemenea Codul interzice sa se atribuie alimentelor proprietati de prevenire, tratare sau
vindecare a bolilor si, de altfel, nici orice alte proprietati pe care acestea nu le poseda. sau sa
se faca referiri la astfel de proprietati; sunt exceptate de la aceasta interdictie apele minerale
naturale, care sunt utilizate ca medicamente sau in scopuri curative in statiunile balneare.
Ilustrarea cu fructe si/sau portiuni vegetale nu este permisa decat in cazul in care fructele
(sau parti de fruct - suc de fructe, pulpa de fruct) si/sau portiunile vegetale sunt inscrise pe
eticheta produsului si se regasesc in continutul sau in proportie de minimum 4%. In cazul in
care publicitatea pentru sucuri si bauturi racoritoare este ilustrata cu fructe si/sau legume,
se va preciza in procente cantitatea de fructe si/sau legume. In cazul utilizarii la fabricarea
produselor alimentare numai a aromelor de fructe si legume, se interzice ilustrarea, desenarea
sau orice alta forma de reprezentare a fructelor si a portiunilor vegetale. In cazul utilizarii
exclusive a aromelor, acest fapt va fi mentionat in spoturile de publicitate, scris si verbal, prin
sintagma „cu gust de ...” sau, dupa caz, „cu aroma de ...”.
Este interzisa de asemenea publicitatea care sugereaza publicului sa renunte la consumul de
fructe, legume sau la alimentele naturale. sau cea pentru produse de larg consum care invoca
avize sau recomandari medicale (fac exceptie produsele destinate igienei).
3. Arme, munitii, explozivi
Se interzice publicitatea, in alte locuri decat cele de comercializare, pentru orice tip de arme,
munitii, explozivi, metode si mijloace pirotehnice, cu exceptia armelor destinate vanatorii sau
sportului si a celor de panoplie.
4. Substante stupefiante si psihotrope
Este interzisa publicitatea substantelor stupefiante si psihotrope.
5. Produse medicamentoase
In intelesul Legii sanatatii nr. 95/2006 publicitatea pentru medicamente include orice mod de
informare prin contact direct (sistemul “door-to-door”), precum si orice forma de promovare
destinata sa stimuleze prescrierea, distribuirea, vanzarea sau consumul de medicamente, in
special:
publicitatea pentru medicamente destinata publicului larg;
publicitatea pentru medicamente destinata persoanelor calificate sa prescrie sau sa
distribuie medicamente;
vizite ale reprezentantilor medicali la persoane calificate sa prescrie medicamente;
furnizarea de mostre;
stimularea prescrierii sau distribuirii medicamentelor prin oferirea, promiterea ori
acordarea unor avantaje in bani sau in natura, cu exceptia cazurilor in care acestea
au o valoare simbolica;
sponsorizarea intalnirilor promotionale la care participa persoane calificate sa prescrie
sau sa distribuie medicamente;
117

SOVA & ASOCIATII
sponsorizarea congreselor stiintifice la care participa persoane calificate sa prescrie
sau sa distribuie medicamente si, in special, plata cheltuielilor de transport si cazare
ocazionate de acestea.
Publicitatea destinata publicului larg este permisa doar pentru acele medicamente care, prin
compozitie si scop, sunt destinate a fi utilizate fara interventia unui medic, in scopul stabilirii
diagnosticului, prescrierii acestora sau pentru monitorizarea tratamentului, fiind suficiente, la
nevoie, sfaturile farmacistilor.
Reclama va avertiza publicul daca produsele eliberate fara prescriptie medicala contin
substante care pot dauna sanatatii.
Este interzisa publicitatea la produsele medicamentoase care contin substante psihotrope sau
narcotice, in sensul conventiilor internationale.
Publicitatea pentru produsele medicamentoase:
trebuie sa incurajeze folosirea rationala a acestora, sa le prezinte in mod obiectiv,
fara a le exagera proprietatile;
nu trebuie sa fie inselatoare.
Nu este permisa prezentarea si recomandarea produselor medicamentoase, vitamine,
suplimente alimentare, nutrienti, suplimente nutritive si tratamente medicale de catre
personalitatile vietii publice, culturale, stiintifice, sportive.
Este de asemenea interzisa difuzarea de publicitate si teleshopping pentru produse
medicamentoase, vitamine, suplimente alimentare, nutrienti, suplimente nutritive si tratamente
medicale, daca prezentarile contin recomandari sau avize ale asociatiilor medicale.
Totodata, vor fi interzise, incepand cu data de 15 septembrie 2007, publicitatea si teleshoppingul
la produsele de igiena in care apar medici si cabinete medicale.
6. Produsele destinate minorilor
Este interzisa, pentru produsele si serviciile destinate minorilor, publicitatea care:
contine elemente ce dauneaza acestora din punct de vedere fizic, moral, intelectual
sau psihic;
incurajeaza in mod indirect copiii sa cumpere produse sau servicii, profitand de lipsa
de experienta sau de credulitatea lor;
afecteaza relatiile speciale care exista intre minori, pe de o parte, si parinti sau cadre
didactice, pe de alta parte;
prezinta, in mod nejustificat, minori in situatii periculoase.
In publicitatea pentru alimentele destinate copiilor va fi interzisa folosirea celebritatilor,
personalitatilor, medicilor sau a personajelor populare, cum ar fi cele din desenele animate,
basme, povestiri si altele asemenea; se excepteaza publicitatea la alimentele naturale (intra
in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2008).
7. Exercitarea unor profesii
Este interzisa publicitatea pentru:
118

SOVA & ASOCIATII
cabinetele notariale si pentru orice forma de exercitare a profesiei de avocat;
promovarea executorilor judecatoresti si a expertilor judiciari;
cabinetele medicale private.
V. Sanctiuni aplicabile in cazul incalcarii prevederilor legale in domeniul
publicitatii
Incalcarea prevederilor legale in domeniul publicitatii se sanctioneaza potrivit prevederilor
Legii nr. 148/2000 cu modificarile si completarile ulterioare.
Constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii
penale, sa fie considerate infractiuni, si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la
15.000.000 lei, incalcarea obligatiilor ce revin in domeniul publicitatii:
armelor, munitiilor, expozivilor;
produselor si serviciilor destinate minorilor;
produselor medicamentoase care se elibereaza fara prescriptie medicala.
Constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii
penale, sa fie considerate infractiuni, si se sanctioneaza cu amenda de la 15.000.000 lei la
40.000.000 lei, incalcarea dispozitiilor legale cu privire la:
formele interzise de publicitate;
obligatiile ce revin in domeniul publicitatii produselor din tutun;
bauturile alcoolice;
substantele stupefiante si psihotrope.
Sanctiunile prevazute se pot aplica si persoanelor juridice.
Contraventiile prevazute se constata si se sanctioneaza la sesizarea persoanelor prejudiciate ori
a asociatiilor de consumatori sau din oficiu, in functie de fapta savarsita de catre reprezentantii
imputerniciti ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor, reprezentantii imputerniciti ai
administratiei publice locale, reprezentantii imputerniciti ai Ministerului Finantelor Publice,
reprezentantii imputerniciti ai Ministerului Sanatatii, reprezentantii imputerniciti ai Consiliului
National al Audiovizualului.
Institutiile si autoritatile prevazute pot dispune, o data cu aplicarea sanctiunii contraventionale,
urmatoarele masuri, dupa caz:
interzicerea publicitatii, in cazul in care a fost difuzata sau urmeaza sa fie difuzata;
incetarea publicitatii pana la data corectarii ei;
publicarea deciziei autoritatii publice, in totalitate sau partial, si stabilirea modului in
care urmeaza sa se realizeze;
publicarea pe cheltuiala contravenientului a unuia sau mai multor anunturi rectificative, cu
fixarea continutului si a modului de difuzare.
119

SOVA & ASOCIATII
MEDIA SI AUDIOVIZUAL
Legislatia aplicabila in domeniu:
Legea audiovizualului nr. 504/2002, publicata in M.Of. nr. 534/22.07.2002, modificata
si completata prin:
Legea nr. 402/2003 privind modificarea si completarea Legii audiovizualului
nr. 504/2002, publicata in M.Of. nr. 709/10.10.2003;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 3/2006 pentru modificarea Legii
audiovizualului nr. 504/2002, publicata in M.Of. nr. 133/13.02.2006;
Legea nr. 197/2006 privind aprobarea OUG nr. 3/2006 pentru modificarea
Legii audiovizualului nr. 504/2002, publicata in M. Of. Nr. 453/25.05.2006.
Legea nr. 510/2004 privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Comunicatii
si Tehnologia Informatiei, publicata in M.Of. nr. 1.082/22.11. 2004
Hotararea Guvernului nr. 47/2003 privind stabilirea evenimentelor de importanta
majora difuzate in cadrul programelor de televiziune, publicata in M.Of. nr. 82 din 10
februarie 2003
Decizia presedintelui Consiliului National al Audiovizualului nr. 113/2002 privind
procedura de eliberare, modificare si de retragere a autorizatiei de retransmisie,
publicata in M.Of. nr. 773/24.10.2002
Decizia presedintelui Consiliului National al Audiovizualului nr. 12/2003 privind
eliberarea avizului de retransmisie, publicata in M.Of. nr. 49 din 29 ianuarie 2003
Decizia presedintelui Consiliului National al Audiovizualului nr. 234/2003 privind
obligatiile ce revin radiodifuzorilor la inregistrarea programelor de radio si de
televiziune, publicata in M.Of. nr. 517/17.07.2003
Decizia presedintelui Consiliului National al Audiovizualului nr. 262/2003 pentru
modificarea Deciziei Consiliului National al Audiovizualului nr. 12/2003 privind
eliberarea avizului de retransmisie, publicata in M.Of. nr. 675/24.09.2003
Decizia presedintelui Consiliului National al Audiovizualului nr. 260/2003 privind
cedarea licentei audiovizuale, publicata in M.Of. nr. 677/24.09.2003
Decizia presedintelui Consiliului National al Audiovizualului nr. 199/2005 privind
retransmisia serviciilor de programe pe teritoriul Romaniei, publicata in M.Of. nr.
244/23.03.2005
Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 403/2005 privind aprobarea
procedurii si a conditiilor de acordare a licentei audiovizuale si a procedurii de eliberare
a deciziei de autorizare audiovizuala, publicata in M.Of. nr. 595/11.07.2005
121

SOVA & ASOCIATII
Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 187/2006 privind Codul de
reglementare a continutului audiovizual, publicata in M.Of. nr. 338 din 14 aprilie
2006, modificata si completata
Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 401/2006 privind difuzarea
programelor locale de radiodifuziune, publicata in M. Of. nr. 585 din 6 iulie 2006.
I. Domeniul de aplicare al dispozitiilor legale in materia audiovizualului
Legea recunoaste dreptul de difuzare si de retransmisie numai radiodifuzorilor si distribuitorilor
de servicii aflati sub jurisdictia Romaniei.
Radiodifuzor este persoana fizica sau juridica, de drept public sau privat, avand responsabilitatea
editoriala pentru alcatuirea serviciilor de programe destinate receptionarii de catre public si
care asigura difuzarea acestora direct sau prin intermediul unui tert.
Radiodifuzorii de drept privat, care sunt persoane juridice, se constituie si functioneaza sub
forma societatilor comerciale.
Distribuitor de servicii este orice persoana care constituie si pune la dispozitie publicului
o oferta de servicii de programe pe cale radioelectrica terestra sau prin satelit, prin orice
mijloc de comunicatie electronica, inclusiv prin satelit, pe baza de relatii contractuale cu
radiodifuzorii ori cu alti distribuitori.
II.
Autoritati publice cu atributii in domeniul audiovizualului
Autoritatile publice cu atributii in domeniul audiovizualului sunt: Consiliul National al
Audiovizualului si Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei
(IGCTI).
III.
Licente si autorizatii
Difuzarea unui serviciu de programe de catre un radiodifuzor aflat in jurisdictia Romaniei se
poate face numai in baza licentei audiovizuale si, dupa caz, si a licentei de emisie.
Difuzarea pe cale radioelectrica terestra a serviciilor publice de radiodifuziune si de televiziune
se realizeaza de catre un operator de retele de telecomunicatii, in baza licentei acordate
acestuia de Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei.
1. Licenta audiovizuala
Licenta audiovizuala este actul juridic prin care Consiliul National al Audiovizualului acorda
unui radiodifuzor aflat in jurisdictia Romaniei dreptul de a difuza, intr-o zona determinata, un
anume serviciu de programe.
Licenta audiovizuala se acorda pentru o perioada de 9 ani, atat in domeniul radiodifuziunii
sonore, cat si in cel al televiziunii.
122

SOVA & ASOCIATII
Licenta poate fi prelungita pentru o perioada de inca 9 ani, in conditiile stabilite de CNA.
Licenta audiovizuala poate fi transmisa catre un tert numai cu acordul CNA si cu asumarea de
catre noul titular a tuturor obligatiilor decurgand din licenta.
CNA va retrage licenta audiovizuala in conditiile art. 57 si art. 95 1 din Legea nr. 504/2002, cu
modificarile si completarile ulterioare.
2. Decizia de autorizare audiovizuala
Procedura de obtinere a deciziei de autorizare audiovizuala este prevazuta de Decizia CNA nr.
403/2005.
In functie de modalitatea tehnica de difuzare, titularul licentei audiovizuale are obligatia sa
solicite Consiliului National al Audiovizualului eliberarea deciziei de autorizare in urmatoarele
termene:
in maximum 10 zile de la obtinerea autorizatiei tehnice de functionare acordata de
Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei, in cazul difuzarii
pe cale radioelectrica terestra;
cu cel putin 30 de zile inainte de data implinirii termenului de 12 luni de la
obtinerea licentei audiovizuale, in cazul difuzarii prin intermediul unei retele de
telecomunicatii.
Obtinerea deciziei de autorizare audiovizuala da dreptul sa se inceapa difuzarea serviciului
de programe.
Difuzarea serviciului de programe trebuie sa inceapa in cel mult 30 de zile de la obtinerea
deciziei de autorizare audiovizuala.
In cazul in care difuzarea unui serviciu de programe implica utilizarea unei frecvente
radioelectrice terestre, aceasta se face in baza licentei audiovizuale, precum si a licentei de
emisie, care se acorda, in mod obligatoriu, de catre Inspectoratul General pentru Comunicatii
si Tehnologia Informatiei , titularului de licenta audiovizuala.
3. Licenta de emisie
Licenta de emisie se elibereaza de Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia
Informatiei titularului de licenta audiovizuala; licenta de emisie da titularului dreptul de a
utiliza, pentru o perioada determinata, una sau mai multe frecvente radioelectrice, dupa caz.
Titularul licentei de emisie are obligatia de a plati anual, anticipat, un tarif de utilizare a
spectrului, stabilit de Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei.
In cazul in care titularul licentei de emisie utilizeaza retele de emisie inchiriate, plata tarifului
de utilizare a spectrului cade in sarcina proprietarului retelei. Tariful prevazut se achita
Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei.
Legea nr. 504/2002 cu modificarile si completarile ulterioare distinge intre licenta de emisie
nationala, licenta de emisie regionala si licenta de emisie locala.
123

SOVA & ASOCIATII
Licenta de emisie se acorda pentru o perioada de 9 ani, atat in domeniul radiodifuziunii
sonore, cat si in cel al televiziunii. Termenul curge de la data emiterii autorizatiei tehnice de
functionare. Licenta poate fi prelungita pentru inca o perioada de 9 ani, in conditiile stabilite
de Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei.
Licenta de emisie poate fi cedata catre un tert numai impreuna cu licenta audiovizuala,
cu acordul prealabil al CNA si al Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia
Informatiei si cu asumarea de catre noul titular a tuturor obligatiilor decurgand din licente.
4. Autorizatia tehnica de functionare
Utilizarea statiilor de emisie sau a retelelor de telecomunicatii aflate sub jurisdictia Romaniei,
in scopul difuzarii sau retransmisiei oricarui serviciu de programe pe, respectiv de pe teritoriul
Romaniei, se poate face numai dupa obtinerea autorizatiei tehnice de functionare a acestora,
de la Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei, pe baza procedurii
stabilite de aceasta.
5. Retransmisia de servicii de programe
Retransmisia de servicii de programe de catre distribuitorii de servicii se va face numai pe baza
avizului eliberat de CNA (art. 74 alin.1 din Legea nr. 504/2002, cu modificarile si completarile
ulterioare).
Retransmisia oricarui serviciu de programe care a obtinut autorizatie de retransmisie se poate
face liber, de catre orice distribuitor de servicii, fara nici o autorizare prealabila. De asemenea,
serviciile de programe difuzate de catre radiodifuzori aflati sub jurisdictia unui stat membru al
Uniunii Europene pot fi retransmise in Romania fara o autorizare prealabila.
Orice distribuitor care retransmite servicii de programe prin retele de telecomunicatii are
obligatia sa includa in oferta sa serviciile de programe ale Societatii Romane de Televiziune
destinate publicului din Romania, precum si alte servicii de programe, libere la retransmisie
si fara conditionari tehnice sau financiare ale radiodifuzorilor privati, aflati sub jurisdictia
Romaniei, in limita a 25% din numarul total de servicii de programe distribuite prin reteaua
respectiva.
Consiliul retrage avizul in cazul in care un distribuitor de servicii retransmite un serviciu
de programe fara detinerea drepturilor de retransmisie, ca urmare a retragerii de catre
Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei a autorizatiei tehnice de
functionare sau la cererea titularului.
IV.
Comunicarea audiovizuala
Comunicarea audiovizuala consta in punerea la dispozitia publicului, in general, sau unor
categorii de public, prin orice mijloc de comunicatie electronica, de semne, semnale, texte,
sunete, informatii sau mesaje de orice natura, care nu au caracterul unei corespondente
private. Legea interzice difuzarea de programe care contin orice forma de incitare la ura pe
considerente de rasa, religie, nationalitate, sex sau orientare sexuala.
Toti radiodifuzorii au obligatia sa asigure informarea obiectiva a publicului prin prezentarea
corecta a faptelor si evenimentelor si sa favorizeze libera formare a opiniilor (art. 3 alin. 2
124

SOVA & ASOCIATII
din Legea nr. 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare). In vederea respectarii
acestei conditii radiodifuzorii vor avea in vedere prevederile Deciziei Consiliului National al
Audiovizualului nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a continutului audiovizual.
1. Difuzarea evenimentelor de importanta majora
Eveniment de importanta majora este orice eveniment, organizat sau neorganizat, care poate
prezenta interes pentru o parte importanta a publicului si care este cuprins in lista aprobata
de Consiliul National al Audiovizualului. Evenimentele de importanta majora sunt prevazute
in anexa la H.G. nr. 47/2003.
2. Opere audiovizuale romanesti si opere audiovizuale europene
De la data aderarii orice radiodifuzor aflat in jurisdictia Romaniei va rezerva operelor europene
o proportie majoritara din timpul sau de difuzare, cu exceptia timpului consacrat informatiilor,
manifestarilor sportive, jocurilor, publicitatii, precum si serviciilor de teletext si teleshopping.
Pana la data aderarii va fi rezervata o proportie semnificativa operelor audiovizuale
romanesti.
3. Difuzarea unei opere cinematografice
Difuzarea unei opere cinematografice se poate face numai in perioadele anume prevazute in
contractele incheiate cu detinatorii drepturilor de autor.
4. Publicitatea si teleshoppingul
Prin publicitate se intelege orice forma de mesaj, difuzat fie in baza unui contract cu o
persoana fizica sau juridica, publica ori privata, in schimbul unui tarif sau al altor beneficii,
privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale, cu scopul de a
promova furnizarea de bunuri, inclusiv imobile si necorporale, sau prestarea de servicii contra
cost, fie difuzat in scopuri autopromotionale.
Teleshoppingul reprezinta difuzarea catre public a unor oferte comerciale directe privind
furnizarea contra cost a unor bunuri, inclusiv bunuri imobiliare si necorporale, sau, dupa caz,
prestarea unor servicii.
Publicitatea si teleshoppingul se difuzeaza cu respectarea urmatoarelor conditii:
se difuzeaza grupat; difuzarea izolata de spoturi publicitare si de teleshopping se
poate face numai in cazurile exceptionale stabilite de Codul de reglementare a
continutului audiovizual. Astfel, spotul publicitar difuzat izolat trebuie sa respecte
urmatoarele conditii:
durata spotului sa nu depaseasca 30 de secunde;
sa fie insotit pe toata durata difuzarii de un marcaj cat mai vizibil, constand
in majuscula "P" incadrata intr-un cerc cu suprafata transparenta,
amplasat in partea din dreapta jos a ecranului. In mod exceptional, in
cadrul serviciilor de programe de televiziune se pot difuza, in intervalul
orar 20,00-22,00, in alte situatii decat cele precizate mai sus. In cazul
125

SOVA & ASOCIATII
publicitatii pentru bauturi spirtoase, spotul publicitar izolat va fi difuzat
numai in intervalul orar 23,00-6,00.
sa fie usor de identificat prin marcaje corespunzatoare;
sa fie separate de alte parti ale serviciului de programe prin semnale optice si
acustice.
In cazul transmisiilor in direct, publicitatea nu trebuie sa afecteze integritatea programelor
respective.
Alaturi de aceste conditii generale, Codul de reglementare a continutului audiovizual prevede
o serie de conditii speciale in functie de obiectul publicitatii (publicitate la alcool, publicitate
la alimente, publicitate la produse medicamentoase, publicitatea politica si publicitatea
referitoare la exercitarea unor profesii).
Tehnicile subliminale sunt interzise in publicitate si teleshopping.
Legea interzice publicitatea mascata si teleshoppingul mascat.
Este interzisa difuzarea de publicitate si de teleshopping in care apar prezentatori ai emisiunilor
de stiri.
Timpul de difuzare dedicat publicitatii nu poate depasi 15% din timpul zilnic de difuzare, iar
impreuna cu spoturile de teleshopping nu poate depasi 20% din timpul zilnic de difuzare.
Durata spoturilor de publicitate si a spoturilor de teleshopping nu poate depasi 12 minute din
timpul oricarei ore date; in cazul televiziunii publice durata acestora nu poate depasi 8 minute
din timpul oricarei ore date. Aceleasi dispozitii se aplica in mod corespunzator serviciilor de
programe dedicate exclusiv autopromovarii.
5. Dreptul la replica si dreptul la rectificare
Beneficiaza de dreptul la replica orice persoana fizica sau juridica, indiferent de nationalitate,
ale carei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea in cadrul unui program
audiovizual a unor fapte neadevarate.
Dreptul la replica nu poate fi solicitat:
pentru opinii si judecati de valoare;
in situatia in care radiodifuzorii au respectat principiul audiatur et altera pars
(respectarea principiului audiatur et altera pars presupune conditii nediscriminatorii
de exprimare in cadrul aceluiasi program);
in situatia in care se solicita replica la replica;
in cazul in care radiodifuzorul raspunde acuzatiilor unei persoane, cu conditia sa nu
afecteze drepturile sau interesele legitime ale unui tert;
in cazul unui acord scris incheiat de radiodifuzor cu persoana lezata.
Beneficiaza de dreptul la rectificare orice persoana fizica sau juridica, indiferent de
nationalitate, ale carei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea in cadrul
unui program audiovizual a unor informatii inexacte. Rectificarea nu poate fi solicitata in cazul
126

SOVA & ASOCIATII
in care inexactitatea informatiilor nu este semnificativa si clara si nici in cazul unui acord scris
incheiat de radiodifuzor cu persoana lezata.
Difuzarea rectificarii sau acordarea dreptului la replica nu exclude dreptul persoanei lezate sa
se adreseze instantelor judecatoresti.
Radiodifuzorii au obligatia de a asigura persoanei care se considera lezata de prezentarea in
cadrul unui program audiovizual a unor fapte neadevarate sau informatii inexacte accesul la
revizionarea ori la reaudierea programului respectiv in termen de 24 de ore de la data primirii
unei solicitari scrise din partea respectivei persoane.
Revizionarea sau reaudierea unui program audiovizual pot fi solicitate in termen de cel mult
20 de zile de la data difuzarii acestuia.
Radiodifuzorul va decide, in termen de doua zile de la data primirii cererii de acordare a
dreptului la replica, respectiv a cererii de rectificare daca ii va da curs sau nu.
Dreptul la replica va fi difuzat gratuit, in termen de 3 zile de la data aprobarii cererii, in aceleasi
conditii in care drepturile sau interesele legitime ale persoanei au fost lezate: in cadrul aceluiasi
interval orar, al aceleiasi emisiuni, in limitele aceleiasi durate si cu precizarea emisiunii in care
s-a produs lezarea. Dreptul la replica se exercita fie prin difuzarea pe post a interventiei directe
a persoanei lezate, fie prin difuzarea unei inregistrari realizate de radiodifuzor sau de solicitant.
Textul replicii trebuie sa se refere numai la faptele neadevarate contestate, sa fie exprimat in
limitele decentei si sa nu contina amenintari sau comentarii marginale.
In cazul in care radiodifuzorul decide rectificarea, va comunica persoanei lezate, in termen de
cel mult doua zile de la primirea cererii, ziua si ora difuzarii rectificarii.
Dreptul la rectificare se exercita prin difuzarea gratuita pe post, in termen de 3 zile de la data
aprobarii cererii, in acelasi interval orar, a unui material realizat de radiodifuzor, prin care
acesta corecteaza, in spiritul adevarului, informatiile inexacte care au produs lezarea.
6. Obligatii ale radiodifuzorilor cu privire la campania electorala
Radiodifuzorii au obligatia de a reflecta campaniile electorale in mod echitabil, echilibrat si
impartial.
7. Protectia demnitatii umane si a dreptului la propria imagine
Radiodifuzorii au obligatia sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului si sa
nu profite de ignoranta sau de buna-credinta a persoanelor.
Orice persoana are dreptul la propria imagine.
Dreptul la propria imagine nu trebuie sa impiedice insa aflarea adevarului in probleme de
interes public justificat (sunt considerate a fi de interes public justificat orice probleme, fapte
sau evenimente locale ori nationale, cu semnificatie pentru viata comunitatii.)
Cu exceptia situatiilor in care filmarea sau inregistrarea este realizata in locuri publice, este
interzisa difuzarea de imagini sau de inregistrari ale persoanelor retinute pentru cercetari,
arestate ori aflate in detentie, fara acordul scris al acestora.
127

SOVA & ASOCIATII
Nu poate fi dezvaluita in nici un mod identitatea persoanelor care sunt victime ale infractiunilor
privitoare la viata sexuala.
Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului si a
corespondentei sale, fiind interzisa difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau de reportaje
audiovizuale privind viata privata si de familie a persoanei, fara acordul acesteia.
Este interzisa difuzarea de imagini si sunete inregistrate cu microfoane si camere de luat
vederi ascunse, cu exceptia situatiei in care materialele audiovizuale astfel obtinute nu puteau
fi realizate in conditii normale, iar continutul lor prezinta un interes justificat pentru public.
Inregistrarile audio si/sau video destinate emisiunilor de divertisment, inclusiv cele de
tip “camera ascunsa”, nu pot fi difuzate decat cu respectarea cumulativa a urmatoarelor
conditii:
sa nu provoace iritare sau suferinta ori sa nu puna persoana in situatii injositoare sau
de risc;
persoanele care au facut obiectul filmarii/inregistrarii sa-si dea acordul scris pentru
difuzare.
In cazul in care in emisiunile audiovizuale se aduc acuzatii unei persoane privind fapte sau
comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie sustinute cu dovezi, iar persoanele acuzate
au dreptul sa intervina pentru a-si exprima punctul de vedere; daca acuzatiile sunt aduse de
radiodifuzor, acesta trebuie sa respecte principiul audiatur et altera pars.
Realizatorii emisiunilor au obligatia sa respecte dreptul persoanei la propria imagine si sa
puna in vedere interlocutorilor sa probeze afirmatiile acuzatoare sau sa indice, cel putin,
probele care le sustin.
Radiodifuzorii nu pot difuza:
imagini ale persoanei aflate in situatia de victima, fara acordul acesteia;
imagini ale persoanei fara discernamant sau decedate, fara acordul familiei;
imagini care exploateaza sau scot in evidenta traumele ori traumatismele unei
persoane.
Orice persoana are dreptul la respectarea intimitatii in momente dificile, cum ar fi o pierdere
ireparabila sau o nenorocire.
In cazul situatiilor de suferinta umana, al dezastrelor naturale, accidentelor sau al actelor de
violenta, radiodifuzorii au obligatia de a nu se amesteca nejustificat in viata privata.
Radiodifuzorii au obligatia de a respecta demnitatea si anonimatul persoanelor cu tulburari
psihice.
8. Protectia minorilor
Este interzisa difuzarea de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizica, mentala sau
morala a minorilor, in special programele care contin pornografie sau violenta nejustificata
(art. 39 alin. 1 din Legea nr. 504/2002 cu modificarile si completarile ulterioare).
Asemenea programe pot fi difuzate numai in urmatoarele conditii:
128

SOVA & ASOCIATII
prin alegerea intervalului orar de difuzare sau datorita mijloacelor tehnice necesare
receptiei, minorii nu au acces audio sau video la programele respective;
dupa prezentarea unei atentionari acustice sau grafice, pe toata durata programului
asigurandu-se prezenta unui simbol vizual de avertizare.
V. Regimul sanctionator
Supravegherea aplicarii, controlul indeplinirii obligatiilor si sanctionarea incalcarii prevederilor
legii audiovizualului revin CNA, cu exceptia prevederilor legii referitoare la licenta de emisie
ale caror respectare, supraveghere, control si respectiv sanctionare a incalcarii revin de drept
Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei.
Incalcarea de catre radiodifuzori si distribuitorii de servicii a obligatiilor ce le revin se
sanctioneaza potrivit Legii nr. 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
Exemplificam:
Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 5000 lei la 50000 lei urmatoarele
fapte:
difuzarea unei opere cinematografice in afara perioadelor prevazute in contractele
incheiate cu detinatorii drepturilor de autor;
utilizarea de tehnici subliminale in cadrul publicitatii sau teleshoppingului;
utilizarea publicitatii mascate sau a teleshoppingului mascat;
retransmisia de catre distribuitori a serviciilor de programe, fara avizul CNA si fara sa
includa in oferta sa serviciile de programe ale Societatii Romane de Televiziune;
difuzarea unui serviciu de programe in afara zonei specificate in licenta audiovizuala
etc.
In cazul in care CNA decide ca efectele unei fapte prevazute sunt minore, va adresa o somatie
publica de intrare in legalitate.
Constituie contraventie incalcarea de catre radiodifuzori sau distribuitorii de servicii a
prevederilor legii, altele decat cele prevazute anterior, sau a deciziilor avand caracter normativ
emise de Consiliu. (art. 91 alin.1 Legea nr. 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare).
Daca se constata savarsirea uneia dintre faptele prevazute la art. 91 alin. (1) din Legea nr.
504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, Consiliul sau, dupa caz, Inspectoratul
General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei va emite o somatie continand conditii
si termene precise de intrare in legalitate. In cazul in care radiodifuzorul sau distribuitorul de
servicii nu intra in legalitate in termenul si in conditiile stabilite prin somatie sau incalca din
nou aceste prevederi, se aplica o amenda contraventionala de la 2500 lei la 25000 lei.
In cazul in care prin savarsirea vreuneia dintre faptele care constituie contraventii se aduc
prejudicii grave interesului public, Consiliul poate decide aplicarea uneia dintre urmatoarele
sanctiuni (art. 95 Legea nr. 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare):
obligarea radiodifuzorului de a difuza timp de 10 minute, intre orele 19,00 si 19,10,
numai textul deciziei de sanctionare;
obligarea radiodifuzorului de a difuza timp de 3 ore, intre orele 18,00 si 21,00, numai
textul deciziei de sanctionare;
reducerea cu pana la jumatate a termenului de valabilitate a licentei audiovizuale,
cumulata cu sanctiunea prevazuta la lit. a).
129

SOVA & ASOCIATII
Aceste sanctiuni pot fi aplicate numai gradual, astfel:
sanctiunea prevazuta la lit. a), numai dupa ce, in prealabil, radiodifuzorul a mai fost
amendat de cel putin doua ori;
sanctiunea prevazuta la lit. b), numai dupa aplicarea de cel putin doua ori a sanctiunii
prevazute la lit. a);
sanctiunea prevazuta la lit. c), numai dupa aplicarea de cel putin doua ori a sanctiunii
prevazute la lit. b).
Constituie infractiuni si se pedepsesc cu amenda penala intre 1000 lei si 5000 lei urmatoarele
fapte (art. 96 Legea nr. 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare):
emiterea sau retransmiterea de programe fara licenta audiovizuala, licenta de emisie,
autorizatie tehnica de functionare sau autorizatie de retransmisie;
emiterea pe alta frecventa, emiterea dintr-un alt amplasament sau nerespectarea
parametrilor ori a conditiilor din licenta de emisie sau din autorizatia tehnica de
functionare, daca autorul faptei nu se conformeaza somatiei emise de Inspectoratul
General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei.
Somarea se poate face prin orice mijloc de comunicatie si prin difuzare, de cei care exploateaza
retele publice de radiodifuziune si televiziune.
Difuzarea se face in mod gratuit, in cel mult 30 de minute de la solicitare.
130

SOVA & ASOCIATII
TELECOMUNICATII
Legislatie aplicabila in domeniu:
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare
a comunicatiilor, publicata in M. Of. nr. 457 din 27 iunie 2002
modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 70/2006
privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul
comunicatiilor electronice si al serviciilor postale, publicata in M. Of.
nr. 810 din 2 octombrie 2006;
modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 134/2006
privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Reglementare in
Comunicatii si Tehnologia Informatiei, publicata in M.Of. nr.1046 din
29 decembrie 2006
Ordonanta Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile postale, publicata in M. Of. nr. 87
din 1 februarie 2002
modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 70/2006
privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul
comunicatiilor electronice si al serviciilor postale, publicata in M. Of.
nr. 810 din 2 octombrie 2006
Hotararea Guvernului nr. 744/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului
Comunicatiei si Tehnologia Informatiei, publicata in M. Of. nr. 494 din 9 iulie 2003 cu
modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 510/2004 privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Comunicatii
si Tehnologia Informatiei, publicata in M. Of. nr. 1082 din 22 noiembrie 2004, cu
modificarile si completarile ulterioare
Decizia presedintelui Autoritatatii Nationale de Reglementare in Comunicatii nr.
1.333/EN/2003 privind regimul de autorizare generala pentru furnizarea retelelor si a
serviciilor de comunicatii electronice publicata in M. Of.nr. 802 din 14 noiembrie 2003
Decizia presedintelui Autoritatatii Nationale de Reglementare in Comunicatii nr.140/
EN/2002 privind adoptarea Planului national de numerotatie, publicata in M. Of. nr.
20 din 15 ianuarie 2003 cu modificarile si completarile ulterioare
Ordinul ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei nr. 232/2003 pentru
aprobarea Tabelului national de atribuire a benzilor de frecventa publicat in M. Of. nr.
641 din 9 septembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare
Decizia presedintelui Autoritatatii Nationale de Reglementare in Comunicatii
nr.118/2003 privind procedura de autorizare a furnizorilor de servicii postale publicata
in M. Of. nr. 212 din 1 aprilie 2003 cu modificarile si completarile ulterioare
131

SOVA & ASOCIATII
Decizia presedintelui Autoritatatii Nationale de Reglementare in Comunicatii nr. 1.331/
EN/2003 privind stabilirea procedurii de solutionare a litigiilor ce intra in competenta
Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii publicata in M. Of.nr. 789 din 10
noiembrie 2003
Decizia presedintelui Autoritatatii Nationale de Reglementare in Comunicatii nr. 1.351/
EN/2003 privind conditiile si procedura de desemnare a furnizorilor de serviciu universal
in domeniul serviciilor postale publicata in M. Of. nr. 885 din 12 decembrie 2003
Decizia presedintelui Autoritatatii Nationale de Reglementare in Comunicatii nr. 88/
EN/2004 privind desemnarea furnizorului de serviciu universal in domeniul serviciilor
postale publicata in M. Of. nr. 355 din 22 aprilie 2004 cu modificarile si completarile
ulterioare
Decizia presedintelui Autoritatatii Nationale de Reglementare in Comunicatii nr. 141/
EN/ 2002 privind procedura de solicitare si emitere a licentelor de utilizare a resurselor
de numerotatie, publicata in M. Of. nr. 25 din 17 ianuarie 2003, cu modificarile si
completarile ulterioare
Ordinul nr. 366/2002 privind calitatea retelelor de distributie prin cablu pentru
semnale de televiziune si radiodifuziune, publicat in M. Of. nr. 923 din 17 decembrie
2002, cu modificarile si completarile ulterioare
Decizia presedintelui Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia
Informatiei nr. 62/2005 privind categoriile de frecvente radioelectrice a caror utilizare
este libera, publicata in M. Of. nr. 138 din 15 februarie 2005
Decizia nr. 385/2005 privind procedura de autorizare a difuzarii sau retransmisiei
serviciilor de programe audiovizuale, publicata in M. Of. nr. 718 din 9 august 2005
Decizia presedintelui Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia
Informatiei nr. 658/2005 privind procedura de solicitare si de emitere a licentelor de
utilizare a frecventelor radio, publicata in M. Of. nr. 1.090 din 5 decembrie 2005
Decizia presedintelui Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia
Informatiei nr. 686/2005 pentru aprobarea Procedurii de tarifare si a Listei cuprinzand
tarifele de utilizare a spectrului radio, datorate anual catre Inspectoratul General
pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei publicata in M. Of. nr.1.166 din 22
decembrie 2005
Decizia presedintelui Autoritatatii Nationale de Reglementare in Comunicatii nr. 144/
EN/2006 privind implementarea portabilitatii numerelor publicata in M.Of.nr. 352 din
19 aprilie 2006
I. Regimul de autorizare generala
O retea de comunicatii electronice consta in sistemele de transmisie si, acolo unde este cazul,
echipamentele de comutare sau rutare si alte surse care permit transportul semnalelor prin
cablu, pe cale radio, prin mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, incluzand retelele
de comunicatii prin satelit, retelele terestre fixe, cu comutare de circuite si cu comutare
132

SOVA & ASOCIATII
de pachete, inclusiv internet, si mobile, retele electrice, in masura in care sunt utilizate
pentru transmiterea de semnale, retelele utilizate pentru difuzarea serviciilor de programe
audiovizuale si retelele de televiziune prin cablu, indiferent de tipul de informatie transmisa.
Serviciul de comunicatii electronice reprezinta un serviciu, furnizat de regula cu titlu oneros,
care consta in intregime sau in principal, in transportul semnalelor prin retelele de comunicatii
electronice, incluzand serviciile de telecomunicatii si serviciile de transmisie prin retelele
utilizate pentru difuzarea serviciilor de programe audiovizuale, dar fara a include serviciile prin
care se furnizeaza continutul informatiei transmise prin intermediul retelelor sau serviciilor de
comunicatii electronice sau se exercita controlul editorial asupra acestui continut.
Furnizarea retelelor si serviciilor de comunicatii electronice este libera si se face in conditiile
regimului de autorizare generala, in conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 79/2002, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Prin autorizatia generala, Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii si Tehnologia
Informatiei (ANRCTI) stabileste conditiile in care retelele si serviciile comunicatii electronice
pot fi furnizate, determinand astfel drepturile si obligatiile care revin furnizorilor fiecarui tip
de retea sau de serviciu.
Regulile privitoare la autorizare nu se aplica in cazul furnizarii pentru nevoi proprii a retelelor
si serviciilor de comunicatii electronice de catre institutiile din cadrul Sistemului National de
Aparare, care se realizeaza pe baza reglemetarilor speciale aplicabile acestor institutii.
Orice persoana care intentioneaza sa furnizeze retele sau servicii de comunicatii electronice
are obligatia sa transmita la ANRCTI o notificare cu privire la aceasta intentie, in scopul
realizarii unei evidente oficiale a furnizorilor. Legislatia nu prevede insa vreun termen de
transmitere a notificarii.
Persoana care a realizat notificarea in forma ceruta si cu respectarea conditiilor impuse de
lege este autorizata sa furnizeze tipurile de retele sau servicii pe care le-a indicat in notificare,
avand toate drepturile si obligatiile prevazute in autorizatia generala.
II.
Regimul juridic al spectrului de frecvente radioelectrice si al
resurselor de numerotatie
Frecventele radioelectrice si resursele de numerotatie sunt resurse limitate, aflate in
proprietatea publica a statului.
Utilizarea frecventelor radioelectrice si a resurselor de numerotatie este permisa numai
dupa obtinerea unei licente acordate, conform legii, in conditii care sa asigure exploatarea
lor eficienta.
Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiilor (IGCTI) poate desemna
anumite categorii de frecvente a caror utilizare este libera, in cazurile in care acest lucru este
posibil din punct de vedere tehnic si in special atunci cand riscul producerii interferentelor
perturbatoare este redus. In prezent, categoriile de frecvente radioelectrice a caror utilizare
este libera sunt stabilite prin Decizia nr. 62/2005, publicata in M. Of. nr. 138 din 15 februarie
2005, cu modificarile aduse prin Decizia nr. 345/2006.
133

SOVA & ASOCIATII
1. Licenta de utilizare a frecventelor radioelectrice
Un furnizor autorizat de retele sau servicii de comunicatii electronice trebuie sa solicite
Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiilor (IGCTI) eliberarea
licentei de utilizare a frecventelor radioelectrice, care ii da dreptul de a utiliza una sau mai
multe frecvente radioelectrice, cu respectarea anumitor parametri tehnici si pentru o perioada
limitata de timp.
Licenta stabileste conditiile in care titularul poate exercita dreptul de utilizare a frecventelor
radioelectrice, conditii care pot viza:
desemnarea tipului de retea sau serviciu ori a tehnologiei pentru care a fost acordat
dreptul de utilizare a frecventelor, inclusiv, daca este cazul, utilizarea exclusiva a
unei frecvente pentru transmiterea unui anumit continut sau pentru retransmiterea
anumitor servicii de programe;
utilizarea efectiva, rationala si eficienta a frecventelor, inclusiv, daca este cazul,
cerinte de acoperire a teritoriului;
durata pentru care se acorda dreptul de utilizare, sub rezerva modificarii Tabelului
national de alocare a benzilor de frecventa;
cedarea licentei;
tariful de utilizare a spectrului, etc.
Acordarea licentelor de utilizare a frecventelor radioelectrice se face prin intermediul unei
proceduri deschise, transparente si nediscriminatorii, in cel mult 6 saptamani de la primirea
unei cereri in acest sens, cu exceptia acelor licente care se acorda printr-o procedura de
selectie competitiva sau comparativa, pentru care termenul este de cel mult 8 luni.
Procedura de emitere a licentelor de utilizare a frecventelor radioelectrice este reglementata
de Decizia nr. 658/2005 publicata in M. Of. nr. 1.090 din 5 decembrie 2005.
1. Licenta de utilizare a resurselor de numerotatie
Dreptul de a utiliza anumite numere in scopul furnizarii de servicii de comunicatii electronice
se obtine de la ANRCTI care acorda licenta de utilizare a resurselor de numerotatie pentru o
perioada limitata de timp.
Licenta stabileste conditiile in care titularul poate exercita acest drept, conditii care pot viza:
desemnarea serviciului pentru care a fost acordat dreptul de utilizare a resurselor de
numerotatie, inclusiv orice cerinte legate de furnizarea acelui serviciu;
utilizarea efectiva, rationala si eficienta a resurselor de numerotatie;
cerinte privind portabilitatea numerelor;
durata pentru care se acorda dreptul de utilizare, sub rezerva modificarii Planului
national de numerotatie;
cedarea licentei;
tariful de utilizare a resurselor de numerotatie, etc.
Acordarea licentelor de utilizare a resurselor de numerotatie se face in cel mult 3 saptamani
de la primirea unei cereri in acest sens, cu exceptia acelor licente care se acorda printr-o
134

SOVA & ASOCIATII
procedura de selectie competitiva sau comparativa, pentru care termenul este de cel mult
6 saptamani.
Procedura de solicitare si emitere a licentelor de utilizare a resurselor de numerotatie este
reglementata prin Decizia presedintelui Autoritatatii Nationale de Reglementare in Comunicatii
nr. 141/EN/ 2002 publicata in M. Of. nr. 25 din 17 ianuarie 2003.
III.
Dreptul de acces pe proprietati
In masura in care sunt indeplinite conditiile legale, furnizorii de retele de comunicatii
electronice autorizati beneficiaza de dreptul de a instala, de a intretine, de a inlocui si de
a muta orice elemente ale retelelor de comunicatii electronice pe, deasupra, in sau sub
imobilele proprietate privata, respectiv imobilele proprietate publica a statului sau a unitatilor
administrativ-teritoriale.
IV.
Organe si institutii publice cu atributii in domeniul
telecomunicatiilor
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI), Autoritatea Nationala de
Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei (ANRCTI), Inspectoratul General
pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGCTI).
Prin O.UG. nr. 134/2006 s-a infiintat Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Comunicatii
si Tehnologia Informatiei (ANRCTI), institutie care a rezultat din reorganizarea Autoritatii
Nationale de Reglementare in Comunicatii, care s-a desfiintat.
V. Regim sanctionator
Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 5000 lei la 100000 lei, iar pentru
societatile comerciale cu o cifra de afaceri de peste 5000000 lei cu amenda in cuantum de
pana la 2% din cifra de afaceri, in masura in care nu sunt savarsite in astfel de conditii incat,
potrivit legii penale, sa constituie infractiuni: furnizarea retelelor sau a serviciilor de comunicatii
electronice de catre o persoana care nu este autorizata pentru acel tip de activitate, ori pe
perioada in care dreptul de furnizare a retelelor sau a serviciilor de comunicatii electronice
a fost suspendat sau retras; nerespectarea conditiilor prevazute in autorizatia generala;
utilizarea frecventelor radioelectrice sau a resurselor de numerotatie fara obtinerea licentei
de utilizare etc.
In cazul unor incalcari grave si repetate, daca furnizorul in cauza nu s-a conformat masurilor
dispuse:
ANRCTI poate suspenda sau retrage furnizorului in cauza dreptul de a mai furniza
retele sau servicii de comunicatii electronice pe baza autorizatiei generale sau licenta
de utilizare a resurselor de numerotatie, dupa caz;
IGCTI poate suspenda ori retrage furnizorului in cauza licenta de utilizare a frecventelor
radioelectrice.
135

SOVA & ASOCIATII
VI.
Procedura de autorizare a difuzarii sau retransmisiei serviciilor de
programe audiovizuale
Procedura si conditiile de acordare a avizului tehnic, a licentei de emisie, respectiv a licentei
in cazul serviciilor publice de radiodifuziune, precum si a autorizatiei tehnice de functionare
pentru statiile de emisie si retelele de comunicatii electronice aflate sub jurisdictia Romaniei
si utilizate in scopul difuzarii sau retransmisiei oricarui serviciu de programe audiovizuale este
reglementata prin decizia presedintelui IGCTI nr. 385/2005.
1. Procedura de autorizare in cazul difuzarii serviciilor de programe
audiovizuale pe calea unei frecvente radioelectrice terestre
a) eliberarea avizului tehnic:
In vederea participarii la concursurile organizate de CNA pentru acordarea licentei audiovizuale,
solicitantii vor depune la IGCTI o cerere-tip, in original, pentru eliberarea avizului tehnic.
IGCTI analizeaza solicitarea depusa si, in cazul in care sunt intrunite conditiile tehnice,
elibereaza avizul tehnic si comunica solicitantului un exemplar al acestuia, in termen de 15
zile calendaristice de la depunerea cererii.
b) eliberarea licentei de emisie:
In vederea eliberarii licentei de emisie titularul licentei audiovizuale va completa si va depune
la IGCTI o cerere-tip, impreuna cu o serie de documente doveditoare, cel mai tarziu in termen
de 180 de zile calendaristice de la data primirii licentei audiovizuale.
In termen de 30 de zile calendaristice de la depunerea cererii, IGCTI verifica documentele
depuse si, in cazul in care sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, emite licenta de
emisie.
c) eliberarea autorizatiei tehnice de functionare:
Lucrarile de realizare a statiei de emisie vor putea fi incepute numai dupa obtinerea de la IGCTI
a licentei de emisie. In vederea obtinerii autorizatiei tehnice de functionare, dupa realizarea
statiei de emisie, titularul licentei de emisie va depune la IGCTI - directia teritoriala in a carei
raza de actiune se afla statia de emisie o cerere-tip impreuna cu o serie de documente.
In termen de 30 de zile calendaristice, directia teritoriala a IGCTI efectueaza verificarile
tehnice ale statiei de emisie in conformitate cu specificatiile tehnice prevazute de legislatia
in vigoare, intocmeste buletinul de masuratori si comunica titularului licentei de emisie un
exemplar al autorizatiei tehnice de functionare.
2. Procedura de autorizare in cazul difuzarii/retransmisiei serviciilor
de programe audiovizuale prin intermediul unei retele de comunicatii
electronice
a) eliberarea autorizatiei tehnice de functionare:
Dupa obtinerea de la CNA a licentei audiovizuale/avizului de retransmisie si realizarea
retelei de comunicatii electronice pentru difuzarea serviciilor de programe audiovizuale, in
136

SOVA & ASOCIATII
vederea eliberarii autorizatiei tehnice de functionare, titularul licentei audiovizuale/avizului
de retransmisie va depune la directia teritoriala a IGCTI in a carei raza de actiune se afla
reteaua de comunicatii electronice, in original, cererea de efectuare a verificarilor tehnice si
de eliberare a autorizatiei tehnice de functionare.
3. Procedura de autorizare in cazul difuzarii pe cale radioelectrica
terestra a serviciilor publice de radiodifuziune si/sau de televiziune
a) eliberarea licentei in cazul serviciilor publice de radiodifuziune si/sau de televiziune:
Licenta pentru difuzarea pe cale radioelectrica terestra a serviciilor publice de radiodifuziune
si/sau de televiziune se acorda unui operator de retele de comunicatii electronice in temeiul
art. 52 alin. (4) din Legea audiovizualului.
Titularul licentei mentionate este Societatea Nationala de Radiocomunicatii - S.A.
Difuzarea programelor prin intermediul licentei mai sus mentionate se face in baza licentelor
audiovizuale pentru servicii publice de radiodifuziune sonora si de televiziune detinute de
catre Societatea Romana de Radiodifuziune, respectiv Societatea Romana de Televiziune.
b) eliberarea autorizatiei tehnice de functionare in cazul serviciilor publice de
radiodifuziune si/sau de televiziune:
In vederea obtinerii autorizatiei tehnice de functionare titularul licentei pentru difuzarea pe
cale radioelectrica terestra a serviciilor publice de radiodifuziune si/sau de televiziune va
depune la IGCTI - directia teritoriala in a carei raza de actiune se afla statia de emisie o
cerere, in original, de efectuare a verificarilor tehnice si de eliberare a autorizatiei tehnice de
functionare.
137

SOVA & ASOCIATII
CONCURENTA
CONCURENTA
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr. 21/1996 – Legea concurentei, republicata in M.Of. 742 din 16 august 2005
Ordinul nr. 326/2005 privind modificarea plafonului valoric prevazut de art. 8 alin. (1)
din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, publicat in M.Of. 1172/23.12.2005
Regulamentul din 26 martie 2004 privind stabilirea si perceperea tarifelor pentru
procedurile si serviciile prevazute de Legea concurentei nr. 21/1996 si regulamentele
emise in aplicarea acesteia, aprobat prin Ordinul nr. 61/2004, publicat in M. Of. nr.
288 din 1 aprilie 2004
Instructiuni cu privire la calculul cifrei de afaceri in cazurile de comportament
anticoncurential prevazute la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 si in
cazurile de concentrare economica, aprobate prin Ordinul nr. 101/2004, publicat in
M.Of. nr. 440/17.05.2004
Instructiuni cu privire la definirea pietei relevante, in scopul stabilirii partii substantiale
de piata, aprobate prin Ordinul nr. 61/2004, publicat in M.Of. nr. 288/1.04.2004
Regulament de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei,
aprobat prin Ordinul 61/2004, publicat in M. Of. nr. 288 din 1 aprilie 2004, modificat
si completat de Ordinul 71/2004 si Ordinul 297/2004
Regulament privind constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor de catre
Consiliul Concurentei, aprobat prin Ordinul nr. 80/2004, publicat in M.Of. nr.
430/13.05.2004
Instructiuni privind individualizarea sanctiunilor pentru contraventiile prevazute
la art. 55 din Legea concurentei nr. 21/1996, aprobate prin Ordinul nr. 106/2004,
publicat in M.Of. 439/17.05.2004
Instructiuni privind conditiile si criteriile de aplicare a unei politici de clementa potrivit
prevederilor art. 56 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile
si completarile ulterioare, aprobate prin Ordinul nr. 93/2004, publicat in M.Of.
430/13.05.2004
Regulament pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Legea nr. 21/1996 privind
practicile anticoncurentiale in cazul plangerilor, aprobat prin Ordinul nr. 81/2004,
publicat in M.Of. 430/13.05.2004
Instructiuni privind solutionarea de catre Consiliul Concurentei a plangerilor referitoare
la prevederile art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996, aprobate prin Ordinul nr.
90/2005, publicat in M. Of. 472/3.06.2005
139

SOVA & ASOCIATII
Regulament pentru aplicarea art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 privind
practicile anticoncurentiale, aprobat prin Ordinul nr. 87/2004, publicat in M.Of. nr.
430/13.05.2004
Regulament privind forma, continutul si alte detalii referitoare la cererile si notificarile
prevazute in Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Legea
concurentei nr. 21/1996 privind practicile anticoncurentiale, aprobat prin Ordinul nr.
88/2004, publicat in M.Of. 443/18.05.2004
Instructiuni privind orientarile informale referitoare la noile probleme ridicate de
aplicarea, in cazuri individuale, a art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 (scrisori
de indrumare), aprobate prin Ordinul nr. 68/2005, publicat in M.Of. 356/27.04.2005
Instructiuni privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 in cazul
intelegerilor verticale, aprobate prin Ordinul nr. 77/2004, publicat in M.Of.
437/17.05.2004
Instructiuni privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 acordurilor
de cooperare pe orizontala, aprobate prin Ordinul nr. 76/2004, publicat in M.Of.
437/17.05.2004
Instructiuni privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 acordurilor
de transfer de tehnologie, aprobate prin Ordinul nr. 148/2005, publicat in M.Of.
659/25.07.2005
Regulament privind aplicarea art. 5 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996 in
cazul intelegerilor verticale, aprobate prin Ordinul nr. 68/2004, publicat in M.Of.
374/29.04.2004
Instructiuni privind aplicarea art. 5 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996,
aprobate prin Ordinul nr. 81/2005, publicat in M.Of. 598/11.07.2005
Regulament privind autorizarea concentrarilor economice, aprobat prin Ordinul nr.
63/2004, publicat in M.Of. 280/31.03.2004
Regulament pentru modificarea anexei la Regulamentul privind autorizarea
concentrarilor economice, aprobat prin Ordinul nr. 150/2004, publicat in M.Of.
601/5.07.2004
Instructiuni date in aplicarea prevederilor art. 33 din Legea concurentei nr. 21/1996,
cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrarilor economice, aprobate prin
Ordinul nr. 61/2004, publicat in M.Of. 288/1.04.2004
Instructiuni privind masurile corective acceptabile in cazul autorizarii conditionate
a unor concentrari economice, aprobate prin Ordinul nr. 63/2004, publicat in M.Of.
280/31.03.2004
Ordinul Consiliului Concurentei nr. 78/2006 pentru punerea in aplicare a Instructiunilor
privind regulile de acces la dosarul Consiliului Concurentei in cazurile referitoare la
art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 si in cazurile de concentrari economice,
publicat in M. Of. Nr. 371/28.04.2006
140

SOVA & ASOCIATII
I. Actele si faptele ce cad sub incidenta dispozitiilor Legii concurentei si a
reglementarilor emise in aplicarea acesteia
Dispozitiile legale privitoare la concurenta se aplica actelor si faptelor care au sau pot avea ca
efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei, savarsite de agenti economici
sau asociatii de agenti economici - persoane fizice sau juridice - de cetatenie, respectiv de
nationalitate romana sau straina sau de organele administratiei publice centrale sau locale,
in masura in care acestea intervin in operatiuni de piata, influentand direct sau indirect
concurenta.
Legea concurentei se aplica actelor si faptelor savarsite pe teritoriul Romaniei, precum si celor
savarsite in afara teritoriului tarii, atunci cand produc efecte pe teritoriul Romaniei.
Legea concurentei nu se aplica:
pietei muncii si relatiilor de munca;
pietei monetare si pietei titlurilor de valoare, in masura in care libera concurenta pe
aceste piete face obiectul unor reglementari speciale.
II.
Autoritatile competente cu punerea in aplicare a Legii concurentei si a
reglementarilor emise in aplicarea acesteia
Consiliului Concurentei este autoritatea administrativa autonoma, competenta cu administrarea
si punerea in aplicare a Legii nr. 21/1996.
III.
Practicile anticoncurentiale
1. Intelegerile, deciziile de asociere, practicile concertate ale agentilor economici
sau ale asociatiilor de agenti economici interzise prin Legea concurentei
a) interdictia generala prevazuta de Legea concurentei (art. 5 alin. 1 din Legea nr.
21/1996, republicata):
Sunt interzise orice intelegeri exprese sau tacite intre agentii economici ori asociatiile de agenti
economici, orice decizii luate de asociatiile de agenti economici si orice practici concertate,
care au ca obiect sau pot avea ca efect restrangerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei
pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia, in special cele care urmaresc:
fixarea concertata, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare ori de cumparare,
a tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum si a oricaror alte conditii comerciale;
limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarii tehnologice ori
investitiilor;
impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriu teritorial,
al volumului de vanzari si achizitii ori pe alte criterii;
aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii
echivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj in pozitia
concurentiala;
141

SOVA & ASOCIATII
conditionarea incheierii unor contracte de acceptare de catre parteneri a unor clauze
stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor
comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte;
participarea, in mod concertat, cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de
concurs de oferte;
eliminarea de pe piata a altor concurenti, limitarea sau impiedicarea accesului pe
piata si a libertatii exercitarii concurentei de catre alti agenti economici, precum si
intelegerile de a nu cumpara de la sau de a nu vinde catre anumiti agenti economici
fara o justificare rezonabila.
b) domeniul de aplicare a interdictiei:
Interdictia nu se aplica in cazul agentilor economici sau gruparilor de agenti economici la care
cifra de afaceri pentru exercitiul financiar precedent recurgerii la comportamentele susceptibile
a fi calificate practici anticoncurentiale nu depaseste un plafon stabilit anual de catre Consiliul
Concurentei (plafonul actual este de 40 miliarde de lei - 4 milioane RON, stabilit prin Ordinul
Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 326/2005) si:
cota de piata totala a agentilor economici implicati in intelegerea, decizia asociatiei
de agenti economici sau practica concertata nu depaseste 5 % pe nici una dintre
pietele relevante afectate, in cazul intelegerilor, deciziilor luate de asociatiile de
agenti economici sau practicilor concertate dintre agentii economici concurenti;
sau
cota de piata a fiecarui agent economic implicat in intelegerea, decizia asociatiei
de agenti economici sau practica concertata nu depaseste 10 % pe nici una dintre
pietele relevante afectate, in cazul intelegerilor, deciziilor luate de asociatiile de
agenti economici sau practicilor concertate dintre agentii economici care nu sunt
concurenti.
Aceste limitele nu sunt aplicabile practicilor anticoncurentiale interzise care privesc
preturi, tarife, acorduri de partajare a pietei sau licitatii.
Cazurile in care intelegerile, deciziile de asociere, practicile concertate ale agentilor economici
sau ale asociatiilor de agenti economici, desi cad sub incidenta interdictiei generale instituita
de legea concurentei, pot fi exceptate sunt prevazute de art. 5 alin. 2 din Legea nr. 21/1996,
republicata.
2. Abuzul de pozitie dominanta
Interdictia generala a abuzului de pozitie dominanta (art. 6 din Legea nr. 21/1996,
republicata)
Este interzisa folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de catre unul sau
mai multi agenti economici pe piata romaneasca ori pe o parte substantiala a acesteia, prin
recurgerea la fapte anticoncurentiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea
activitatii economice ori prejudicierea consumatorilor. Asemenea practici abuzive pot consta,
in special, in:
impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare, a
tarifelor ori a altor clauze contractuale inechitabile si refuzul de a trata cu anumiti
furnizori sau beneficiari;
142

SOVA & ASOCIATII
limitarea productiei, distributiei sau dezvoltarii tehnologice in dezavantajul utilizatorilor
ori consumatorilor;
aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii
echivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj in pozitia
concurentiala;
conditionarea incheierii unor contracte de acceptare, de catre parteneri, a unor clauze
stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor
comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte;
practicarea unor preturi excesive sau practicarea unor preturi de ruinare, in scopul
inlaturarii concurentilor sau vanzarea la export sub costul de productie, cu acoperirea
diferentelor prin impunerea unor preturi majorate consumatorilor interni;
exploatarea starii de dependenta in care se gaseste un alt agent economic fata de un
asemenea agent sau agenti economici si care nu dispune de o solutie alternativa in
conditii echivalente, precum si ruperea relatiilor contractuale pentru singurul motiv
ca partenerul refuza sa se supuna unor conditii comerciale nejustificate.
Sanctiuni specifice:
Daca, prin masurile luate si prin sanctiunile aplicate de Consiliul Concurentei unui agent
economic abuzand de pozitia sa dominanta, nu se obtin restabilirea situatiei si prevenirea
repetarii abuzului, Consiliul Concurentei, pentru motiv de afectare grava a unui interes public
major, poate cere Curtii de Apel Bucuresti sa ordone masurile adecvate pentru lichidarea
pozitiei dominante pe piata a acestuia, instanta judecatoreasca putand dispune, dupa caz:
invalidarea unor contracte sau a unor clauze contractuale prin intermediul carora se
exploateaza abuziv pozitia dominanta;
invalidarea actului sau a actelor de realizare a unei concentrari creatoare de pozitie
dominanta, chiar atunci cand prin actul sau actele juridice in cauza s-ar fi constituit
o noua persoana juridica;
limitarea sau interdictia accesului pe piata;
vanzarea de active;
restructurarea prin divizare a agentului economic.
Instanta judecatoreasca va putea ordona una sau mai multe dintre masurile prevazute,
numai sub conditia sa fie evitata orice crestere a preturilor din aceasta cauza sau afectarea
executarii de catre agentul economic a obligatiilor asumate fata de terti.
IV.
Concentrarile economice
Concentrarea economica se realizeaza prin orice act juridic, indiferent de forma acestuia si
care, fie opereaza transferul proprietatii sau al folosintei asupra totalitatii ori a unei parti a
bunurilor, drepturilor si obligatiilor unui agent economic, fie are ca obiect sau ca efect sa
permita unui agent economic ori unei grupari de agenti economici de a exercita, direct sau
indirect, o influenta determinanta asupra unui alt agent economic sau mai multor alti agenti
economici. (art. 10 alin. 1 din Legea nr. 21/1996, republicata).
O operatiune de concentrare economica are loc atunci cand:
doi sau mai multi agenti economici, anterior independenti, fuzioneaza;
una sau mai multe persoane care detin deja controlul cel putin asupra unui agent
economic ori unul sau mai multi agenti economici dobandesc, direct sau indirect,
controlul asupra unuia sau mai multor alti agenti economici ori asupra unor parti
143

SOVA & ASOCIATII
ale acestora, fie prin luare de participare la capital, fie prin cumparare de elemente
de activ, prin contract sau prin alte mijloace (art. 11 alin. 2 din Legea nr. 21/1996,
republicata).
Controlul decurge din drepturi, contracte sau orice alte elemente care confera, fiecare in parte
ori luate impreuna si tinand seama de circumstantele de fapt sau de drept, posibilitatea de a
exercita o influenta determinanta asupra unui agent economic, in special din:
drepturi de proprietate sau de folosinta asupra totalitatii ori a unei parti a bunurilor
unui agent economic;
drepturi sau contracte care confera o influenta determinanta asupra constituirii,
deliberarilor ori deciziilor organelor unui agent economic.
Controlul este dobandit de catre persoana sau persoanele ori de catre agentii economici care
sunt titulari ai drepturilor ori beneficiari ai contractelor mentionate sau care, fara a fi titulari
ai unor asemenea drepturi ori contracte, au puterea de a exercita influenta determinanta
conferita de acestea (art. 10 alin. 4 si 5 din Legea nr. 21/1996, republicata).
Sunt interzise concentrarile economice care, avand ca efect crearea sau consolidarea unei
pozitii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea
semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia.
Situatiile care nu constituie concentrare economica sunt prevazute de art. 11 din Legea nr.
21/1996, republicata.
Domeniul de aplicare a interdictiei
Prevederile legale referitoare la concentrarile economice nu se aplica operatiunilor de
concentrare economica atunci cand cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati
nu depaseste echivalentul in lei a 10.000.000 euro si nu exista cel putin doi agenti economici
implicati in operatiune care sa realizeze pe teritoriul Romaniei, fiecare in parte, o cifra de
afaceri mai mare decat echivalentul in lei a 4.000.000 euro. Echivalentul in lei se calculeaza
la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil pentru ultima zi a
exercitiului financiar din anul anterior operatiunii.
Notificarea concentrarilor economice
Concentrarile economice care depasesc pragurile valorice mentionate anterior trebuie
notificate Consiliului Concurentei.
V. Procedura de investigare a incalcarilor Legii concurentei
Descoperirea si investigarea incalcarilor prevederilor prezentei legi incumba Consiliului
Concurentei care actioneaza prin inspectorii de concurenta.
Potrivit legii, inspectorii de concurenta au urmatoarele puteri de inspectie:
sa intre in spatiile, terenurile sau mijloacele de transport de uz profesional apartinand
agentilor economici sau asociatiilor de agenti economici;
144

SOVA & ASOCIATII
sa examineze orice documente, registre, acte financiar-contabile si comerciale sau
alte evidente legate de activitatea agentilor economici sau asociatiilor de agenti
economici, indiferent de locul in care sunt depozitate;
sa ia declaratii reprezentantilor si angajatilor agentului economic sau asociatiei de
agenti economici referitoare la fapte sau documente considerate relevante;
sa ridice sau sa obtina in orice forma copii ori extrase din orice documente, registre,
acte financiar-contabile si comerciale sau din alte evidente legate de activitatea
agentului economic sau asociatiei de agenti economici;
sa sigileze orice amplasament destinat activitatilor agentului economic sau asociatiei
de agenti economici si orice documente, registre, acte financiar-contabile si comerciale
sau alte evidente legate de activitatea agentului economic sau asociatiei de agenti
economici, pe durata si in masura necesara inspectiei.
VI.
Sanctiuni prevazute pentru incalcarea dispozitiilor legii concurentei.
Procedura constatarii si aplicarii sanctiunilor
Orice angajamente, conventii sau clauze contractuale exprese sau tacite, publice sau oculte
raportandu-se la o practica anticoncurentiala sunt nule de drept, fie ele tacite ori exprese.
Incalcarea prevederilor legale in domeniul concurentei se sanctioneaza in conformitate cu
prevederile Legii nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
Exemplificam:
Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de pana la 1% din cifra de afaceri totala
din anul financiar anterior sanctionarii urmatoarele fapte:
omisiunea notificarii unei concentrari economice;
furnizarea de informatii inexacte sau incomplete ori de documente incomplete sau
nefurnizarea informatiilor si documentelor solicitate de inspectorii de concurenta.
Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de pana la 10% din cifra de afaceri
totala realizata in anul financiar anterior sanctiunii urmatoarele fapte:
incalcarea prevederilor legale referitoare la practicile concertate, abuzul de pozitie
dominanta, concentrarile economice;
punerea in practica a unei operatiuni de concentrare economica cu incalcarea
prevederilor legale;
inceperea unei actiuni de concentrare economica declarata incompatibila cu
prevederile prezentei legi printr-o decizie a Consiliului Concurentei;
neindeplinirea unei obligatii sau a unei conditii impuse printr-o decizie luata in
conformitate cu prevederile prezentei legi.
Contraventiile prevazute in Legea nr. 21/1996, republicata, se constata si se sanctioneaza de
catre Consiliul Concurentei in plen, comisii sau prin inspectorii de concurenta.
145

SOVA & ASOCIATII
DREPT SOCIETAR / PIATA DE CAPITAL / PRIVATIZARE
PIATA DE CAPITAL
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, publicata in M. Of. nr. 571/29.06.2004,
cu modificarile si completarile ulterioare
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei
Nationale a Valorilor Mobiliare, publicata in M.Of. nr. 224/04.04.2002, cu modificarile
si completarile ulterioare
Ordinul presedintelui C.N.V.M. nr. 70 din 22 noiembrie 2005 pentru aprobarea
Regulamentului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 15/2005 privind serviciile
de investitii financiare, publicat in M.Of. nr. 1.097 din 6 decembrie 2005, cu modificarile
si completarile ulterioare
Ordinul presedintelui C.N.V.M. nr. 23/2003 pentru aprobarea Regulamentului nr.
3/2003 privind autorizarea si functionarea societatilor de administrare a investitiilor,
a fondurilor deschise de investitii, a societatilor de investitii si a depozitarilor, publicat
in M.Of. nr. 437 bis/19.06.2003
Ordinul presedintelui C.N.V.M. nr. 30/2003 pentru aprobarea Regulamentului nr.
6/2003 de modificare a Regulamentului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr.
3/2003 privind autorizarea si functionarea societatilor de administrare a investitiilor,
a fondurilor deschise de investitii, a societatilor de investitii si a depozitarilor, in M.Of.
nr. 577/12.09. 2003
Ordinul presedintelui C.N.V.M. nr. 27/2003 pentru aprobarea Regulamentului nr.
5/2003 privind oferta publica de valori mobiliare si alte instrumente financiare,
publicat in M.Of. nr. 571 bis/08.08.2003
Ordinul presedintelui C.N.V.M. nr. 71 din 9 august 2006 privind aprobarea
Regulamentului nr. 14/2006 pentru modificarea Regulamentului nr. 2/2006 privind
pietele reglementate si sistemele alternative de tranzactionare, publicat in M. Of. nr.
703/16.08.2006
I. Prevederi generale
Legea nr. 297/2004 privind piata de capital reglementeaza infiintarea si functionarea pietelor
de instrumente financiare, cu institutiile si operatiunile specifice acestora, precum si a
organismelor de plasament colectiv, in scopul mobilizarilor disponibilitatilor financiare prin
intermediul investitiilor in instrumentele financiare.
147

SOVA & ASOCIATII
Legea dezvolta o serie de definitii relevante pentru domeniul reglementat si creeaza posibilitatea
CNVM de a emite, din oficiu sau la cererea persoanelor interesate, acte administrative care
sa cuprinda aprecieri motivate in legatura cu calificarea unei persoane, institutii, situatii,
informatii, operatiuni, acte juridice ori instrumente negociabile cu privire la includerea in, sau
excluderea din sfera termenilor si expresiilor definite de lege.
II.
Intermediarii de servicii de investitii financiare
In Titlul II al legii sunt prevazute regulile generale privind autorizarea si functionarea
intermediarilor de servicii de investitii financiare ce actioneaza pe piata de capital.
Intra in categoria intermediarilor de servicii de investitii financiare:
societatile de servicii de investitii financiare si intermediarii din statele nemembre,
autorizati de CNVM;
institutiile de credit autorizate de Banca Nationala a Romaniei;
echivalentul institutiilor de credit si al societatilor de investitii financiare,
autorizate de catre autoritatile competente din statele membre.
Evidenta intermediarilor este tinuta de CNVM prin intermediul unui Registru cu caracter public.
Nimeni nu poate presta servicii de investitii financiare fara a fi inscris in Registrul C.N.V.M.
In acord cu prevederile directivelor europene, se stabileste accesul direct pe piata al
institutiilor de credit autorizate de Banca Nationala a Romaniei sa presteze servicii de investitii
financiare.
Societatile de servicii de investitii financiare, denumite in continuare S.S.I.F., sunt societati
pe actiuni care au ca obiect exclusiv de activitate prestarea unuia sau mai multor servicii
de investitii financiare reglementate in art. 5 din lege (cum ar fi: preluarea si transmiterea
ordinelor primite de la investitori in legatura cu unul sau mai multe instrumente financiare,
tranzactionarea instrumentelor financiare pe cont propriu, custodia si administrarea de
instrumente financiare s.a.), cu un capitalul initial care difera in functie de serviciile de
investitii financiare pe care le presteaza si care variaza intre 50.000 euro – 730.000 euro,
calculat la cursul de referinta comunicat de BNR. De observat ca actualele S.S.I.F. vor trebui
sa isi completeze capitalul social pana la noile limite reglementate, conform etapelor stabilite
prin art. 7 din lege.
Autoritatea competenta in acordarea, suspendarea sau retragerea autorizatiei este CNVM.
Legea reglementeaza conditiile cumulative pe care trebuie sa le indeplineasca S.S.I.F. in
vederea autorizarii, termenul in care se acorda autorizarea, situatiile in care CNMV poate
refuza acordarea autorizarii, situatiile in care CNVM este in drept sa suspende, sa retraga sau
sa anuleze autorizatia.
S.S.I.F. poate incepe activitatea la data acordarii autorizatiei, sub conditia dobandirii calitatii
de membru al Fondului de compensare a investitorilor.
Legea prevede regulile prudentiale si de conduita pe care S.S.I.F. vor trebui sa le respecte.
Prestarea de servicii de investitii financiare, in contul investitorilor, se va face pe baza unui
contract, redactat in doua exemplare, dintre care unul va fi remis clientului.
148

SOVA & ASOCIATII
Conducerea unei S.S.I.F. trebuie sa fie asigurata de cel putin doua persoane. Conducatorii
trebuie sa fie angajati ai S.S.I.F. cu contract individual de munca si pot fi membri ai consiliului de
administratie, iar administrarea unei S.S.I.F. poate fi asigurata numai de catre persoane fizice.
Legea contine o serie de prevederi a caror intrare in vigoare este amanata pana la momentul
aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Acestea se refera la posibilitatea S.S.I.F., persoane
juridice romane, de a-si deschide sucursale in state membre UE sau in state nemembre UE,
precum si la posibilitatea intermediarilor dintr-un stat membru sau din statele nemembre de
a presta in Romania servicii de investitii financiare.
III.
Fondul de compensare a investitorilor
Fondul de compensare a investitorilor se constituie sub forma unei societati pe actiuni, pe
baza unui act constitutiv aprobat in prealabil de CNVM. Actionarii fondului sunt intermediarii
si societatile de administrare a investitiilor care au in obiectul de activitate administrarea
portofoliilor individuale de investitii – acestia fiind obligati sa fie membri. Pot fi actionari ai
Fondului operatorii de piata, depozitarul central si alte entitati reglementate si supravegheate
de CNVM.
Scopul lui este de a compensa investitorii, in situatia incapacitatii membrilor Fondului de a
returna fondurile banesti si/sau instrumentele financiare datorate sau apartinand investitorilor,
care au fost detinute in numele acestora, cu ocazia prestarii de servicii de investitii financiare
sau de administrare a portofoliilor individuale de investitii.
Fondul nu distribuie dividende si nu poate acorda imprumuturi.
Membrii Fondului platesc o contributie care nu se restituie, inclusiv in cazul lichidarii judiciare
sau al dizolvarii membrilor Fondului.
IV.
Traderii, consultantii de investitii si agentiile de rating
Traderii sunt persoanele juridice care efectueaza exclusiv in nume si pe cont propriu tranzactii
cu instrumente financiare derivate, de natura contractelor futures si cu optiuni. Traderii vor fi
autorizati de CNVM si se inscriu in Registrul CNVM, putand opera doar cu acordul operatorului
de piata.
Consultantii de investitii sunt persoane fizice sau juridice care presteaza cu titlu profesional
servicii de consultanta de investitii, acestea constand in recomandari personale date unui
client in legatura cu una sau mai multe tranzactii cu instrumente financiare.
Agentiile de rating evalueaza si noteaza emitentii admisi la tranzactionare si instrumentele
financiare tranzactionate pe pietele reglementate.
V. Organismele de plasament colectiv
Organismele de plasament colectiv sunt entitati care atrag in mod public sau privat resurse
ale persoanelor fizice/juridice in scopul investirii acestora si se clasifica in:
149

SOVA & ASOCIATII
1. Organisme de plasament colectiv in valori mobiliare (O.P.C.V.M.) – care se
caracterizeaza prin efectuarea de investitii colective, administrare prudentiala si care
sunt infiintate in urmatoarele forme:
fonduri deschise de investitii, pe baza de contract civil;
societati de investitii, pe baza de act constitutiv.
2. Organisme de plasament colectiv, altele decat O.P.C.V.M. (A.O.P.C.), care sunt
infiintate in urmatoarele forme:
fonduri inchise de investitii, pe baza de contract de societate
civila;
societatile de investitii de tip inchis, pe baza de act constitutiv.
Organismele de plasament colectiv in valori mobiliare (O.P.C.V.M.) au ca unic scop efectuarea
de investitii colective, plasand resursele banesti in instrumente financiare lichide; titlurile
de participare sunt, la cererea detinatorilor, rascumparabile continuu din activele acestor
organisme.
OPCVM isi desfasoara activitatea in baza autorizatiei CNVM, care este in drept, in anumite
situatii evidentiate de lege, sa refuze acordarea acesteia sau sa retraga o autorizatie deja
acordata.
Fondurile deschise de investitii emit continuu doar unitati de fond (fiindu-le interzisa emiterea
altor instrumente financiare), platibile la momentul subscrierii, si care pot fi rascumparate la
pretul stabilit pe baza activului net. Participarea la un fond deschis de investitii este atestata
printr-un certificat ce confirma detinerea de unitati de fond.
Fondurile mutuale (fondurile deschise de investitii) sunt organizate pe structura societatii
civile fara personalitate juridica (se aseamana cu trustul) si permite unei persoane ca, in baza
unei conventii civile, sa administreze patrimoniul unei altre persoane. Constituirea fondului
este precedata de publicarea si autorizarea unui prospect de emisiune care reglementeaza
raporturile dintre cei care doresc sa achizitioneze titluri ale fondului si dintre membrii fondului
si fond. Fiecare subscriitor trebuie sa adere la acest prospect (care este de fapt conventia de
trust sau contractul de societate civila) care contine informatii ref la societatea de administrare
a fondului, la societatea de depozitare, despre fond, politica de investitii, riscurile fondului,
procedura de emitere/rascumparare a titlurilor fondului.
Societatile de investitii sunt societati cotate al caror obiect exclusiv de activitate il reprezinta
plasamentul in valori mobiliare al fondurilor obtinute exclusiv din emiterea si vanzarea catre
public a propriilor actiuni. Specific unei societati de investitii este faptul ca emite actiuni
(nu unitati de fond), are un capital variabil, putand sa vanda oricand actiuni noi sau sa le
rascumpere de la actionari iar randamentul sau este determinat de evolutia actiunilor la bursa
sau pe piata reglementata pe care este inregistrata. Societatile de investitii pot fi administrate
de o societate de administrare a investitiilor sau de un consiliu de administratie. Trebuie
mentionat ca societatile de investitii care se autoadministreaza trebuie sa aiba un capital
initial de cel putin echivalentul a 300.000 euro. In acest sens, legea prevede un program
etapizat de atingere a acestui nivel, pana la data de 31 decembrie 2006, caruia societatile de
investitii autoadministrate trebuie sa i se conformeze.
De asemenea, exista obligatia ca societatile de investitii sa solicite, in termen de 90 de
zile lucratoare de la data obtinerii autorizatiei, admiterea la tranzactionare pe o piata
reglementata.
Legea contine si o serie de prevederi privind politica de investitii a OPCVM, privind transparenta
si publicitatea OPCVM si, de asemenea, privind conditiile ce trebuie indeplinite de OPCVMurile
din state membre UE pentru a oferi public titluri de participare in Romania.
150

SOVA & ASOCIATII
In ceea ce priveste organismele de plasament colectiv, altele decat OPCVM, respectiv AOPC,
legea distinge intre AOPC care atrag in mod public resurse financiare ale persoanelor fizice
si/sau juridice si AOPC care atrag in mod privat astfel de resurse. Ambele categorii sunt
obligate sa se inregistreze la CNVM. AOPC care atrag in mod public resurse financiare trebuie
si sa isi incredinteze activele spre pastrare unui depozitar. Depozitarulului ii sunt incredintate
spre pastrare toate activele OPCVM si tine evidenta miscarilor financiare ale unui fond (cu
privire la activele financiare, la obligatii, la cererile de subscriere si rascumparare de titluri
de participare, la numarul de in vestituri si titlurile de participatre etc). Pentru a obtine avizul
CNVM, institutia de credit trebuie sa faca dovada resurselor financiare suficiente, a conducerii
corespunzatoare.
Fondurile inchise de investitii inregistrate la CNVM vor fi administrate de o societate de
administrare a investitiilor; societatile de investitii de tip inchis pot fi administrate de o
societate de administrare a investitiilor sau de un consiliu de administratie. Prevederile legii
referitoare la societatile de investitii de tip inchis se aplica si societatilor de investitii financiare
constituite in conformitate cu prevederile Legii nr. 133/1996 pentru transformarea Fondurilor
Proprietatii Private in societati de investitii financiare (SIF).
Legea prevede ca organismele de plasament colectiv pot fi administrate (in cazul anumitor
tipuri fiind chiar obligatoriu) de societati de administrare a investitiilor (S.A.I.)
Asadar, S.A.I. va avea ca obiect de activitate administrarea organismelor de plasament
colectiv, putand desfasura, insa, si alte activitati prevazute de lege
S.A.I. se autorizeaza de catre C.N.V.M., trebuie sa aiba un capital initial de cel putin echivalentul
in lei a 125.000 euro. In acest sens, legea prevede un program etapizat de atingere a acestui
nivel de catre S.A.I., pana la data de 31 decembrie 2006.
Conditiile de acordare a autorizatiei, precum si situatiile in care aceasta poate fi refuzata sau
retrasa sunt prevazute de lege.
Conducerea efectiva a unei SAI trebuie sa fie asigurata de cel putin doua persoane fizice, ale
caror nume vor fi comunicate CNVM.
S.A.I. sunt obligate sa respecte regulile prudentiale si de conduita prevazute de lege si emise
de CNVM.
S.A.I. nu poate efectua tranzactii cu O.P.C.V.M.-urile si A.O.P.C.-urile pe care le
administreaza.
O societate comerciala nu poate indeplini in acelasi timp functiile unei S.A.I. si ale unui
depozitar.
S.A.I. si depozitarul trebuie sa actioneze independent una fata de cealalta si exclusiv in
interesul detinatorilor de titluri de participare.
Legea contine si prevederi a caror intrare in vigoare este amanata pana la aderarea Romaniei
la UE, privind posibilitatea societatilor de administrare a investitiilor de a desfasura activitati
de administrare in alte state membre sau nemembre ale UE, dupa caz.
Asa cum am aratat mai sus, legea prevede ca OPCVM si AOPC care atrag in mod public
resurse financiare trebuie si sa isi incredinteze activele spre pastrare unui depozitar.
151

SOVA & ASOCIATII
Depozitarul este o institutie de credit autorizata de BNR si avizata de CNVM pentru activitatea
de depozitare si care are incredintate spre pastrare toate activele unui O.P.C.V.M. Depozitarul
raspunde fata de S.A.I., fata de societatea de investitii si fata de detinatorii de titluri de
participare, pentru orice pierdere suferita de acestia, ca urmare a indeplinirii necorespunzatoare
sau neindeplinirii obligatiilor sale.
Titlul IV al legii cuprinde regulile privind dobandirea statutului de piata reglementata. De
asemenea, este prevazuta forma juridica de societate pe actiuni pentru operatorii care doresc
sa administreze o piata reglementata.
Operatorii de piata se inscriu in registrul CNVM.
Conditiile de autorizare, precum si situatiile in care cererea de autorizare va fi respinsa
sau CNVM este in drept sa retraga autorizatia sunt prevazute de lege si de reglementarile
CNVM.
Nici un actionar al unui operator de piata nu va putea detine, direct sau indirect, mai mult de 5%
din totalul drepturilor de vot. De aceea, orice achizitie de actiuni ale operatorului de piata, care
conduce la o detinere de 5% din totalul drepturilor de vot, va fi notificata operatorului de piata
in termenul stabilit prin reglementarile C.N.V.M. si supusa in prealabil aprobarii C.N.V.M.
Modul de organizare si functionare a pietei reglementate este stabilit prin reglementari emise
de operatorul de piata aprobate de CNVM. CNVM supravegheaza pietele reglementate.
Pentru societatile comerciale care nu indeplinesc conditiile pentru admiterea la tranzactionare
pe o piata reglementata, legea prevede posibilitatea tranzactionarii acestora in cadrul unor
sisteme alternative de tranzactionare, infiintate si administrate de un intermediar sau operator
ce administreaza o piata reglementata.
Depozitarului central. Depozitarul central este o societate comerciala pe actiuni care efectueaza
operatiunile de depozitare a valorilor mobiliare, precum si orice operatiuni in legatura cu
acestea. In aceasta categorie nu este inclus depozitarul titlurilor de stat.
Regulile, conditiile si procedura de autorizare a depozitarului central sunt stabilite de CNVM.
Actionarii depozitarului central nu pot detine mai mult de 5% din drepturile de vot, exceptie
facand operatorii de piata, care pot detine pana la 75% din drepturile de vot, cu aprobarea
C.N.V.M.
CNVM supravegheaza activitatea depozitarului central.
Legea se refera, de asemenea, si la compensarea si decontarea tranzactiilor cu instrumente
financiare derivate. Aceste operatiuni vor fi efectuate de casa de compensare autorizata de
CNVM. Casa de compensare este o entitate responsabila cu calcularea pozitiilor nete ale
intermediarilor, ale unei contraparti centrale si/sau ale unui posibil agent de decontare.
Contrapartea centrala este o entitate care se interpune intre intermediarii din sistem si care
actioneaza ca o contraparte exclusiva a acestora, in ceea ce priveste ordinele lor de transfer.
Casa de compensare pentru instrumente financiare derivate actioneaza ca si contraparte
centrala. Aceeasi entitate poate fi autorizata sa actioneze ca o contraparte centrala, atat
pentru instrumentele financiare derivate, cat si pentru instrumentele financiare, altele decat
cele derivate.
152

SOVA & ASOCIATII
CNVM reglementeaza infiintarea si functionarea casei de compensare si/sau a contrapartii
centrale care se constituie ca societati pe actiuni. Reglementarile casei de compensare/
contrapartii centrale se supun aprobarii CNVM, care va exercita si supravegherea acestora.
VI.
Operatiuni pe piata de valori mobiliare
Legea analizeaza si oferta publica de valori mobiliare in ceea ce priveste conditiile de derulare
a operatiunilor de vanzare, cumparare, preluare cu titlu obligatoriu sau voluntar.
Se prevede ca oferta publica de vanzare nu poate fi facuta fara publicarea unui prospect
aprobat de CNVM. Oferta publica de vanzare va fi facuta printr-un intermediar autorizat
sa presteze servicii de investitii financiare. Legea prevede situatiile in care publicarea unui
prospect nu este obligatorie si, de asemenea, informatiile ce trebuie continute de prospectul
de oferta.
Oferta publica de cumparare este oferta de a cumpara valori mobiliare, adresata tuturor
detinatorilor acestora, prin mijloace de informare in masa. Oferta publica de vanzare va fi
facuta printr-un intermediar autorizat sa presteze servicii de investitii financiare, iar pretul
oferit va fi stabilit in conformitate cu reglementarile CNVM.
Legea se refera si la conditiile de derulare a altor tipuri de oferte, respectiv: oferta publica de
preluare voluntara, care este acea oferta publica de cumparare adresata tuturor actionarilor,
lansata de o persoana care nu are aceasta obligatie, in vederea dobandirii a mai mult de
30% din drepturile de vot; ofertele publice concurente, care dau posibilitatea, in anumite
conditii reglementate de lege, ca orice persoana sa poata lansa o contraoferta avand ca
obiect aceleasi valori mobiliare; ofertele publice de preluare obligatorii, care se aplica in cazul
societatilor tranzactionate pe o piata reglementata si care obliga o persoana care detine mai
mult de 33% din drepturile de vot asupra unei societati comerciale sa lanseze o oferta publica
adresata tuturor detinatorilor de valori mobiliare si avand ca obiect toate detinerile acestora.
VII.
Conditiile de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata
a valorilor mobiliare, precum si a obligatiunilor emise de societati
comerciale, autoritati publice si organisme internationale
Astfel, de exemplu, pentru admiterea la tranzactionare a valorilor mobiliare, sunt prevazute
o serie de conditii care trebuie indeplinite de emitentul acestora, dar si conditii referitoare la
actiuni. Exemplificam, in acest sens, cu conditia referitoare la societatea emitenta, ca aceasta
sa aiba capitalizare anticipata de cel putin echivalentul in lei al 1.000.000 euro sau, in masura
in care valoarea capitalizarii nu se poate anticipa, sa aiba capitalul si rezervele, incluzand
profitul sau pierderea din ultimul exercitiu financiar, de cel putin echivalentul in lei al 1.000.000
euro. Sunt prevazute, de asemenea, obligatiile pe care trebuie sa le respecte emitentii ale
caror actiuni si/sau obligatiuni sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata.
VIII.
Abuzul de piata
In Titlul VII al legii sunt incluse dispozitii referitoare la abuzul de piata, care privesc toate
instrumentele financiare, precum si regulile care se aplica oricarui participant la piata,
153

SOVA & ASOCIATII
indiferent daca acesta este sau nu autorizat de C.N.V.M. De asemenea, sunt definite notiunile
de “informatie privilegiata”, “manipulare a pietei”
IX.
Auditorii financiari
In Titlul VIII al legii sunt cuprinse dispozitii referitoare la auditorii financiari ai entitatilor
reglementate, supravegheate si controlate de catre CNVM, si anume: societati de servicii de
investitii financiare, societati care administreaza o piata reglementata, depozitar central, fond
de compensare a investitorilor, societati de administrare a investitiilor, societati de investitii,
societati care administreaza alte organisme de plasament colectiv. Auditorii au obligatia sa
raporteze de indata la CNVM orice fapt sau act in legatura cu entitatile enumerate si care ar
putea constitui o incalcare semnificativa a actelor normative de natura sa afecteze activitatea
entitatii auditate si ar putea conduce la o opinie de audit cu rezerve sau la imposibilitatea
exprimarii unei opinii.
Titlul IX prevede faptele care constituie contraventii sau, dupa caz, infractiuni si sanctiunile
aplicabile. Legea dispune ca CNVM poate aplica sanctiuni persoanelor fizice carora, in calitate
de administratori, reprezentanti legali sau exercitand functii de conducere, ori exercitand cu
titlu profesional activitati reglementate de lege, le este imputabila respectiva contraventie
pentru ca, desi puteau si trebuiau sa previna savarsirea ei, nu au facut-o.
154

SOVA & ASOCIATII
DREPT SOCIETAR
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata in M.Of. nr.
1066/17.11.2004, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata in M.Of. nr. 49/04.02.1998,
cu modificarile si completarile ulterioare
Decretul - Lege nr. 122/1990 privind autorizarea si functionarea in Romania a
reprezentantelor societatilor comerciale si organizatiilor economice straine, publicat
in M.Of. nr. 54/25.04.1990, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul
comertului a persoanelor fizice si asociatiilor familiale si persoanelor juridice,
inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor
juridice, publicata in M. Of. nr. 839/13.09.2004, cu modificarile si completarile
ulterioare:
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2004 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la
inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale
si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la
autorizarea functionarii persoanelor juridice, publicata in M: of. nr. 932 din
12 octombrie 2004;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor
masuri financiar-fiscale, publicata in M. Of. nr. 89 din 31 ianuarie 2006.
Hotararea Guvernului nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a
functionarii comerciantilor, publicata in M. Of. nr. 414/14.06.2002
Hotararea Guvernului nr. 913/2004 privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru
operatiunile efectuate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale, publicata
in Monitorul Oficial nr. 589 din 1 iulie 2004
- modificata prin Hotararea Guvernului nr. 1422/2006 pentru modificarea si
completarea HG nr. 913/2004 privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru operatiunile
efectuate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale, publicata in M. Of.
nr. 867/24.10.2006.
I. Constituirea societatilor comerciale
Societatile comerciale se pot constitui in una dintre urmatoarele forme: a) societate in nume
colectiv; b) societate in comandita simpla; c) societate pe actiuni; d) societate in comandita
pe actiuni si e) societate cu raspundere limitata.
155

SOVA & ASOCIATII
In vederea constituirii unei societati comerciale trebuie indeplinite anumite formalitati, si
anume:
1. Intocmirea actului constitutiv;
2. Inregistrarea si autorizarea societatii.
1. Intocmirea actului constitutiv
La baza constituirii societatilor comerciale sta vointa asociatilor, manifestata dupa caz, in
contractul de societate (in cazul societatilor in nume colectiv sau in comandita simpla) sau in
contractul de societate si statutul societatii (in cazul societatii pe actiuni, in comandita pe actiuni
sau cu raspundere limitata). Potrivit art. 5 din Legea nr. 31/1990, republicata, contractul de
societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv. Legea
nr. 31/1990, in articolele 7 si 8, prevede expres clauzele care trebuie in mod obligatoriu sa
fie cuprinse in actul constitutiv, sanctiunea nerespectarii acestora fiind refuzul inregistrarii si
autorizarii societatii. Acestea sunt clauze de identificare a partilor, clauze privind identificarea
viitoarei societati comerciale, clauze privind caracteristicile societatii, clauze privind gestiunea
si conducerea societatii, clauze privind drepturile si obligatiile asociatilor, clauze privind sediile
secundare ale societatii, clauze privind dizolvarea si lichidarea societatii.
Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata si se semneaza de catre toti asociatii.
Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie in urmatoarele situatii:
printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;
se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;
societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.
Toate activitatile trecute in actul constitutiv trebuie codificate conform Codului CAEN aprobat
prin Hotararea Guvernului nr. 656/1997 si actualizat prin Ordinul presedintelui Institutului
National de Statistica nr. 601/2002. Obiectul de activitate se exprima prin grupe CAEN de trei
cifre pentru domenii si prin clase CAEN de patru cifre pentru activitati.
Nu pot fi fondatori ai unor societati comerciale persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile
sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de
fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si pentru
infractiunile prevazute la art. 143-145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
sau pentru cele prevazute in Legea societatilor comerciale.
Numarul actionarilor in societatea pe actiuni nu poate fi mai mic de 2. In cazul in care
societatea are un singur actionar pe o perioada mai mare de 9 luni, orice persoana interesata
poate solicita instantei dizolvarea societatii.
Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de
dizovare, numarul minim de actionari prevazut de lege este reconstituit.
a) reguli speciale privind firma societatilor comerciale:
Firma este numele sau, dupa caz, denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si
sub care semneaza. Dreptul de folosinta exclusiva asupra firmei se dobandeste prin inscrierea
acesteia in registrul comertului. Firma trebuie scrisa in limba romana.
Firma unei societati in nume colectiv trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre
asociati, cu mentiunea “societate in nume colectiv”, scrisa in intregime.
156

SOVA & ASOCIATII
Firma unei societati in comandita simpla trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre
asociatii comanditati, cu mentiunea “societate in comandita”, scrisa in intregime.
Legea mai prevede ca daca in firma unei societati in nume colectiv ori in comandita simpla
figureaza cu consimtamantul sau, numele unei persoane straine de societate, aceasta devine
raspunzatoare nelimitat si solidar de toate obligatiile societatii. Aceeasi regula este aplicabila
si comanditarului al carui nume figureaza in firma unei societati in comandita.
Firma unei societati pe actiuni sau in comandita pe actiuni se compune dintr-o denumire
proprie, de natura a o deosebi de firma altor societati, si va fi insotita de mentiunea scrisa in
intregime “societate pe actiuni” sau “S.A.” ori, dupa caz, “societate in comandita pe actiuni”.
Firma unei societati cu raspundere limitata se compune dintr-o denumire proprie, la care se
poate adauga numele unuia sau al mai multor asociati, si va fi insotita de mentiunea scrisa in
intregime “societate cu raspundere limitata” sau “S.R.L.”
Indiferent de forma in care se va constitui societatea, se interzice inscrierea unei firme care
contine cuvintele: „stiintific”, „academie”, „academic”, „universitate”, „universitar”, „scoala”,
„scolar” sau derivatele acestora.
De asemenea inscrierea unei firme care contine cuvintele: „national”, „roman”, „institut” sau
derivatele acestora ori cuvinte sau sintagme caracteristice autoritatilor si institutiilor publice
centrale se realizeaza numai cu acordul Secretariatului General al Guvernului.
b) reguli privind aportul la constituirea capitalului social al societatilor comerciale:
Aportul in bani la capitalul social este obligatoriu la constituirea oricarei forme de societate.
Aporturile in natura (in bunuri) sunt admise la toate formele de societate. Acestea devin
proprietatea societatii din momentul inmatricularii acesteia la registrul comertului.
Aporturile in natura trebuie sa fie evaluabile din punct de vedere economic. Ele sunt varsate
prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a
bunurilor aflate in stare de utilizare.
Prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului
social.
Asociatul care intarzie sa depuna aportul este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca
aportul a fost stipulat in bani este obligat si la plata dobanzii legale din ziua in care trebuia
sa depuna aportul.
Societatea pe actiuni se poate consitui prin subscriere integrala si simultana a capitalului
social de catre semnatarii actului consitutiv sau prin subscriere publica.
Capitalul social varsat la consituire, in cazul unei subcrieri integrale si simultane a capitalului
social de catre toti semnatarii actului constitutiv, nu va putea fi mai mic de 30% din cel
subscris. Diferenta de capital va fi varsata:
pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data
inmatricularii societatii;
pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de 2 ani de la data
inmatricularii.
Capitalul social al societatii pe actiuni si al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai
mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani valoarea minima a
157

SOVA & ASOCIATII
capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa prezinte
echivalentul in lei al sumei de 25.000 EURO. In cazul nerespectarii acestei obligatii, orice
persoana interesata se poate adresa instantei pentru a cere dizolvarea societatii. Societatea
nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare,
capitalul social este adus la valoarea celui impus de Legea nr.31/1990.
Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 200 lei si se
divide in parti sociale egale care nu pot fi mai mici de 10 lei.
Legea distinge intre capitalul subscris (valoarea totala a aporturilor pentru care asociatii s-au
obligat sa contribuie la constituirea societatii) si capitalul varsat (valoarea totala a aporturilor
efectuate si care au intrat in patrimoniul societatii).
Societatile in nume colectiv, in comandita simpla si cele cu raspundere limitata au obligatia de
a varsa integral la data constituirii capitalul social subscris
2. Formalitati la registrul comertului pentru inregistrarea societatilor
comerciale
In termen de 15 zile de la data semnarii actului constitutiv, fondatorii, administratorii societatii,
sau daca este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori un
imputernicit al acestora trebuie sa ceara inregistrarea societatii in registrul comertului in a
carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea.
In acest scop, se completeaza o cerere de inmatriculare care va cuprinde, care va fi insotita
de urmatoarele documente:
actul constitutiv al societatii;
dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv;
dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei;
in cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire, actele privind
proprietatea, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator
al sarcinilor de care sunt grevate;
actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de
asociati;
declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor administratori, respectiv a
primilor membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere, si, daca este cazul,
a cenzorilor, ca indeplinesc conditiile prevazute de lege;
alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii.
Cererea, impreuna cu dovada achitarii taxelor si tarifelor datorate pentru operatiunile pentru
inregistrare, potrivit Hotararii Guvernului nr. 913/2004, se depune la Biroul unic din cadrul
oficiului registrului comertului de pe langa tribunal.
Activitatile cu impact semnificativ asupra mediului vor fi autorizate din punct de vedere al
protectiei mediului de catre autoritatile competente de protectie a mediului, conform procedurii
elaborate de ministrul mediului si gospodaririi apelor.
La inmatricularea solicitantilor li se elibereaza certificatul de inregistrare continand numarul
de ordine din registrul comertului si codul unic de inregistrare atribuit de Ministerul Finantelor
Publice. Termenul de eliberare a certificatului de inregistrare este de 3 zile calculat de la data
inregistrarii cererii. Certificatul de inregistrare care contine si atributul fiscal „R” atesta ca
persoana juridica luata in evidenta este platitor de T.V.A.
158

SOVA & ASOCIATII
Inregistrarile in registrul comertului se fac in baza unei incheieri a judecatorului delegat sau
a unei hotarari judecatoresti irevocabile. Prin efectuarea inregistrarilor in registrul comertului
se asigura opozabilitatea actelor inregistrare fata de terti, cu exceptia cazurilor in care legea
prevede conditia cumulativa a publicarii acestora in Monitorul oficial, Partea a IV-a.
Un element important la inmatricularea societatii comerciale in Registrul Comertului este
dovada sediului in care aceasta isi va desfasura activitatea, care poate fi un contract de
inchiriere, un contract de comodat, titlul de proprietate asupra imobilului respectiv etc.
Conform ultimelor modificari aduse legii societatilor comerciale, la acelasi sediu vor putea
functiona mai multe societati, daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
imobilul prin structura lui, permite functioanarea functionarea mai multor societati in
incaperi diferite;
cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati;
daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul
societatii.
3. Infiintarea filialelor si a sucursalelor societatilor comerciale
Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se infiinteaza intr-una dintre
formele de societate comerciala, respectiv societate in nume colectiv, societate in comandita
simpla, societate pe actiuni, societate in comandita pe actiuni si societate cu raspundere
limitata.
Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se
inmatriculeaza distinct, inainte de inceperea activitatii lor, in registrul comertului din judetul
in care vor functiona.
Celelalte sedii secundare - agentii, reprezentante sau alte asemenea sedii - se mentioneaza
numai in cadrul inmatricularii societatii in registrul comertului sediului principal. Nu se pot
infiinta sedii secundare sub denumirea de filiala. Regimul juridic al sucursalelor se aplica
oricarui alt sediu secundar, indiferent de denumirea lui, caruia societatea ii atribuie statu de
sucursala.
Societatile comerciale straine pot infiinta in Romania, cu respectarea legii romane, filiale,
sucursale, agentii, reprezentante sau alte sedii secundare, daca acest drept le este recunoscut
de legea statutului lor organic.
4. Formalitati la organele financiare
Orice societate comerciala se inregistreaza fiscal, primind un cod de identificare fiscala. In
vederea atribuirii codului de identificare fiscala, legea a impus obligatia depunerii declaratiei
de inregistrare fiscala.
Declaratia de inregistrare fiscala se depune in termen de 30 de zile de la data infiintarii.
Pe baza declaratiei de inregistrare fiscala, organul fiscal competent din subordine Agentiei Nationale
de Administrare Fiscala elibereaza certificatul de inregistrare fiscala, in termen de 15 zile de la
data depunerii declaratiei. Certificatul de inregistrare fiscala cuprinde, in mod obligatoriu, codul
de identificare fiscala. Eliberarea certificatelor fiscale nu este supusa taxelor de timbru.
159

SOVA & ASOCIATII
Contribuabilii au obligatia de a declara organului competent din subordinea Agentiei Nationale
de Administrare Fiscala, in termen de 30 de zile, infiintarea de sedii secundare.
II. Functionarea societatilor comerciale
1. Organele de conducere si de control ale societatilor comerciale
Organele de conducere si de control ale societatilor comerciale sunt urmatoarele: adunarea
generala a asociatilor; adunarea ordinara; adunarea extraordinara; administratorul unic/
consiliul de Administratie; directorii; directoratul; Consliul de supraveghere; comitetele
consultative; cenzorii.
Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare fac obiectul unei obligatii legale de
auditarea financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de administratie este
obligatorie.
Legea nr. 441/2006 modifica si completeaza regimul de organizare si functionare a consiliului
de admnistratie, precum si de conducere a societatii.
Astfel, pe langa sistemul unitar de administrare a societatii, reprezentat prin „administratorul
unic” sau „Consiliul de Administratie”, a fost introdus si sistemul dualist format din „directorat”
si „ Consiliul de supraveghere”.
Alegerea unui sistem sau altul este optionala.
In cadrul sistemului dualist, conducerea societatii pe actiuni revine in exlusivitate
directoratului.
Directoratul isi exercita atributiile sub controlul consiliului de supraveghere.
Trebuie mentionat ca societatile pe actiuni care opteaza pentru sistemul dualist de administrare
sunt supuse auditului financiar.
2. Profitul
La societatile pe actiuni, in fiecare an, o cota de 5% din profitul societatii trebuie varsata
pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acest fond va atinge minim a cincea parte din
capitalul social.
Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%.
3. Dreptul la dividende
Dividendele reprezinta partea din profit ce se plateste fiecarui asociat/actionar. Dividendele se
platesc din profitul stabilit in mod legal, daca acesta exista. Dividendele se platesc asociatilor
proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu
se prevede altfel. Dividendele se platesc anual, la momentul stabilit de adunarea generala
160

SOVA & ASOCIATII
a asociatilor/actionarilor. Dividendele trebuie platite pana la implinirea a 6 luni de la data
aprobarii situatiei financiare anuale pentru exercitiul financiar incheiat. Daca dividendele
nu sunt platite cel mai tarziu la acest moment, societatea datoreaza asociatilor/actionarilor
penalitati egale cu dobanda legala, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii
generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat
nu s-a stabilit o dobanda mai mare.
Dividendele platite contrar legii se restituie de catre asociati daca societatea dovedeste ca
acestia au cunoscut neregularitatea denumirii sau trebuia sa o cunoasca, in situatia data.
Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor se prescrie in termen de 3 ani de la data
distribuirii lor.
4. Raspunderea organelor de conducere
Administratorii raspund fata de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele indeplinite
de directori sau de personalul incadrat, cand dauna nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat
supravegherea impusa de indatoririle functiei lor.
Administratorii sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor imediati daca, avand cunostinta
de neregulile savarsite de acestia, nu le comunica cenzorilor sau, dupa caz, auditorilor interni
si auditorului financiar.
Fondatorii si primii membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului si ai
consiliului de supraveghere, sunt solidar raspunzatori, din momentul constituirii societatii,
fata de societate si de terti pentru:
subscrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor stabilite de lege
sau de actul constitutiv;
existenta aporturilor in natura;
veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii.
Administratorii societatii raspund pentru nerespectarea obligatiilor prevazute in sarcina lor
de legea societatilor comerciale. De asemenea, administratorii raspund pentru incalcarea
obligatiilor ce le revin in baza contractului de administrare incheiat. Administratorii raspund
impreuna (daca sunt mai multi) fata de societate pentru:
realitatea varsamintelor efectuate de asociati;
existenta reala a dividendelor platite;
existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;
exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale;
stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
Actiunea in raspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor
directoratului si consiliului de supraveghere, precum si a cenzorilor sau auditorilor financiari,
pentru daune cauzate societatii de acestia prin incalcarea indatoririlor lor fata de societate,
apartine adunarii generale, care va decide cu majoritatea prevazuta de lege.
Daca adunarea generala decide sa porneasca actiune in raspundere contra administratorilor,
respectiv a membrilor directoratului, mandatul acestora inceteaza de drept de la data
adoptarii hotararii si adunarea generala, respectiv consiliul de supraveghere, va proceda la
inlocuirea lor.
161

SOVA & ASOCIATII
III. Incetarea activitatii societatilor comerciale
1. Dizolvarea societatilor comerciale
Societatile comerciale, in general, se dizolva prin:
trecerea timpului stabilit pentru durata societatii, in acest caz fiind necesara
consultarea asociatilor de catre consiliul de administratie, respectiv de directorat,
cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala
prelungire a acesteia;
imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;
declararea nulitatii societatii;
hotararea adunarii generale;
hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum
neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii;
falimentul societatii;
alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
In functie de forma societatii, legiuitorul a prevazut si alte cazuri de dizolvare a acestora.
Spre exemplu:
Societatea pe actiuni se dizolva si:
in conditiile in care se ajunge ca, in urma unor pierderi, stabilite prin situatiile
financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societatii, determinat ca
diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai putin
de jumatate din valoarea capitalului social subscris;
societatea functioneaza cu un singur actionar pe o perioada mai mare de 9 luni..
Dizolvarea unei societati comerciale se poate produce in baza hotararii adunarii generale
a asociatilor/actionarilor sau in baza hotararii tribunalului.
Tribunalul poate pronunta dizolvarea societatii in urmatoarele cazuri:
societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni;
societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile
financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului
comertului;
societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste
conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul
cunoscut sau resedinta cunoscuta;
societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii.
La data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare, persoana juridica intra in
lichidare.
Dizolvarea unei societati cu raspundere limitata cu asociat unic atrage transmiterea universala
a patrimoniului societatii catre asociatul unic, fara lichidare.
162

SOVA & ASOCIATII
2. Lichidarea societatilor comerciale
Lichidarea societatilor comerciale inseamna stingerea obligatiilor acesteia fata de creditori,
urmata de lichidarea si repartizarea patrimoniului societatii intre asociati.
Lichidarea societatii comerciale este consecinta dizolvarii acesteia. Lichidarea se realizeaza
prin intermediul unor lichidatori.
Daca in termen de 3 luni de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare
nu se procedeaza la numirea lichidatorului, judecatorul delegat, la cererea oricarei persoane
interesate, numeste un lichidator de pe Lista practicienilor in reorganizare si lichidare,
remunerarea acestuia urmand a fi facuta din averea persoanei juridice dizolvate sau, in cazul
lipsei acesteia, din fondul de lichidare constituit in temeiul Legii privind procedura reorganizarii
judiciare si a falimentului.
3. Falimentul societatilor comerciale
Falimentul incepe prin intrarea societatii comerciale in stare de insolventa, care consta in
incapacitatea vadita a societatii de a face fata datoriilor pe care le are cu sumele de bani de
care dispune.
Judecatorul-sindic va decide, prin incheiere, intrarea in faliment in urmatoarele cazuri:
si
societatea comerciala si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;
debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de
deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestatia a
fost respinsa de judecatorul-sindic;
nici unul dintre celelalte subiecte indreptatite nu a propus un plan de reorganizare,
sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;
societatea comerciala si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan
de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;
obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite, in conditiile
stipulate prin planul confirmat, sau desfasurarea activitatii societatii comerciale in
decursul reorganizarii aduce pierderi averii sale.
a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz,
intrarea debitorului in faliment, potrivit legii.
4. Situatia unor acte juridice in cazul deschiderii procedurii de reorganizare
judiciara si faliment
Actele frauduloase incheiate de societatea comerciala in dauna creditorilor sai in decurs de
3 ani anterior deschiderii procedurii de reorganizare judiciara si faliment impotriva societatii
vor putea fi anulate.
In vederea cresterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul/lichidatorul poate
sa denunte orice contract, inchirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atata
timp cat aceste contracte nu vor fi fost executate in totalitate ori substantial de catre toate
partile implicate.
Actele cu titlu gratuit, precum si actele care nu sunt efectuate in cursul activitatii curente a
societatii, efectuate intre data confirmarii planului de reorganizare a activitatii societatii si
data intrarii in faliment se anuleaza.
163

SOVA & ASOCIATII
PRIVATIZARE
Legislatie aplicabila in domeniu:
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor
comerciale, publicata in M. Of. nr. 381/29.12.1997 aprobata prin Legea nr. 44/1998,
cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice,
publicata in M. Of. nr. 236/1999, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, publicata in
M. Of. nr. 215/28.03.2002, cu modificarile si completarile ulterioare
Hotararea Guvernului nr. 837/2004 privind organizarea si functionarea Autoritatii
pentru Valorificarea Activelor Statului, publicata in M. Of. nr. 503 din 4 iunie 2004,
modificata si completata
Hotararea Guvernului nr. 577/2002 privind aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea
societatilor comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, si a Legii
nr.137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, publicata in M. Of.
nr. 434/21.06.2002, cu modificarile si completarile ulterioare
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 23 din 15 aprilie 2004 privind stabilirea
unor masuri de reorganizare a Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare
prin comasarea prin absorbtie cu Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea
Participatiilor Statului, publicata in M. Of. nr. 359 din 23 aprilie 2004, cu modificarile
si completarile ulterioare
I. Societati comerciale supuse privatizarii
Sunt supuse privatizarii societatile comerciale, indiferent de actul normativ in baza caruia
s-au infiintat, la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar
sau asociat, filialele la care sunt actionari/asociati majoritari societati comerciale cu capital
majoritar de stat, precum si regiile autonome.
Prin societati comerciale se intelege orice societate comerciala/companie nationala/societate
nationala la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, indiferent
de actul normativ in baza caruia au fost infiintate.
Regie autonoma inseamna agentul economic infiintat in baza Legii nr. 15/1990 privind
reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, cu
modificarile ulterioare, in baza Legii administratiei publice locale nr. 69/19991 cu modificarile
ulterioare, precum si in baza Legii administratiei publice locale nr. 215/2001.
165

SOVA & ASOCIATII
II.
Organisme cu atributii in procesul de privatizare
Organismele cu rol esential in procesul de privatizare sunt Guvernul Romaniei si institutiile
publice implicate, in aceasta categorie fiind incluse Autoritatea pentru Valorificarea Activelor
Statului (AVAS) si ministerele de resort ori, dupa caz, autoritatile administratiei publice locale,
care au atributii in privatizarea unei societati comerciale.
Guvernul asigura infaptuirea politicii de privatizare, coordoneaza si controleaza activitatea
ministerelor si institutiilor publice, care au competente si atributii in realizarea privatizarii,
ia masuri obligatorii pentru accelerarea si finalizarea procesului de privatizare si raspunde in
fata Parlamentului de indeplinirea acestor obligatii.
Institutiile publice implicate realizeaza intregul proces de privatizare, scop in care exercita
toate drepturile ce decurg din calitatea de actionar a statului sau a autoritatilor administratiei
publice locale, avand capacitatea de a imputernici reprezentantii sai in adunarea generala a
actionarilor sa actioneze pentru:
1. administrarea eficienta a societatilor/companiilor nationale si a societatilor comerciale
pe care le are in portofoliu, in vederea sporirii atractivitatii, luand masuri privind:
pregatirea si realizarea unor operatiuni organizatorice, tehnice,
tehnologice, manageriale si financiare, destinate sa asigure cresterea
realizarilor tehnico-economice ale societatii comerciale si diminuarea
obligatiilor bugetare sau de alta natura;
restructurarea societatilor comerciale prin fuziune, divizare, vanzare de
active si conversie in actiuni a datoriilor fata de creditorii comerciali,
precum si prin inchidere operationala, totala sau partiala;
solicitarea acordarii de inlesniri la plata obligatiilor bugetare si negocierea
propunerilor in acest sens, care vor fi supuse aprobarii potrivit legii.
2. lichidarea societatilor comerciale neprofitabile.
Totodata institutiile publice implicate iau toate masurile necesare pentru realizarea procesului
de privatizare a societatilor comerciale:
stabilesc metoda adecvata de privatizare si o schimba in masura in care este
necesar;
publica in presa scrisa si/sau in sistem electronic, pe plan local, national si/sau
international, listele cuprinzand societatile comerciale care se privatizeaza;
intocmesc dosarul de prezentare, raportul de evaluare, prospectul de oferta publica
sau alte documente ce prezinta relevanta in procesul de privatizare;
efectueaza vanzarea, la pretul de piata, a actiunilor emise de societatile comerciale;
initiaza sau, dupa caz, aproba, in conditiile legii, vanzarea la pretul de piata a activelor
din patrimoniul societatilor comerciale si regiilor autonome, cu exceptia celor supuse
in mod obligatoriu procedurii de vanzare.
1. Agentii de privatizare
In scopul accelerarii procesului de privatizare institutiile publice implicate pot delega unor
agenti de privatizare exercitiul anumitor drepturi si puteri, in baza unui mandat.
166

SOVA & ASOCIATII
Poate fi agent de privatizare orice persoana juridica, romana sau straina, specializata in
activitati financiare, in fuziuni si achizitii, precum: banci, banci de investitii, societati si
fonduri de investitii, societati financiare, societati care presteaza servicii de contabilitate si
audit financiar, consultanta, intermediere pe piata valorilor mobiliare, precum si cabinete
sau societati profesionale de avocatura, indiferent daca acestea actioneaza individual ori in
asociere, cu mentiunea ca persoanele juridice straine se pot asocia cu o persoana juridica sau
firma romana din categoriile sus-mentionate
Mandatul se acorda in legatura cu privatizarea/restructurarea/lichidarea unei societati
comerciale sau a unui grup de societati comerciale, cuprinse in programe speciale de
privatizare/restructurare/lichidare selectate de institutia publica implicata, fie pentru vanzarea
de actiuni, fie pentru vanzarea de active.
Institutiile publice implicate nu pot delega agentilor de privatizare atributiile legate de
administrarea speciala in perioada de privatizare.
III.
Metode de privatizare
Diminuarea participatiilor statului la societatile comerciale se realizeaza prin utilizarea
urmatoarelor metode:
vanzarea de actiuni;
majorarea de capital social prin aport de capital privat;
majorarea capitalului social prin aport de capital, in cazul societatilor comerciale
aflate in portofoliul Ministerului Economiei si Comertului;
transferul cu titlu gratuit sau vanzarea activelor cu caracter social;
orice combinatie a metodelor prevazute mai sus.
Nu pot participa la procesul de privatizare:
persoanele juridice romane de drept public sau societatile comerciale la care statul
roman sau o autoritate a administratiei publice locale detine mai mult de 33% din
totalul actiunilor cu drept de vot in adunarea generala a actionarilor;
persoanele fizice sau juridice, romane sau straine, care au avut contracte de vanzare
– cumparare de actiuni incheiate cu oricare institutie publica implicata si care au
fost rezolvite din cauze imputabile acestora printr-o hotarare judecatoreasca sau
arbitrala definitiva si irevocabila sau ca efect al conditiilor de rezolutiune stipulate in
contractele de vanzare – cumparare de actiuni,
persoanele fizice sau juridice, romane sau straine, care inregistreaza datorii bugetare
restante.
1. Precizari privind vanzarea de actiuni
Vanzarea de actiuni se realizeaza prin:
1. oferta publica;
2. metode de vanzare specifice pietei de capital;
3. negociere. Vanzarea prin negociere se utilizeaza in urmatoarele cazuri:
institutia publica implicata se adreseaza, prin publicarea unui anunt de vanzare,
investitorilor strategici, in scopul obtinerii unor oferte de cumparare;
167

SOVA & ASOCIATII
in urma desfasurarii unei licitatii cu oferta in plic, institutia publica
implicata constata ca s-a depus o singura oferta de cumparare care
obtine mai putin de 50% din punctajul maxim determinat pe baza grilei
de punctaj. Investitor strategic este acel investitor/grup de investitori
care isi manifesta intentia de a cumpara un pachet de actiuni prin care
isi asigura controlul asupra societatii comerciale emitente si, in acelasi
timp, dispune de resursele financiare, tehnice si organizatorice necesare
in vederea atingerii anumitor obiective de dezvoltare a societatii
comerciale. Prin control se intelege capacitatea unui actionar de a
exercita cel putin o treime din totalul drepturilor de vot in adunarea
generala a actionarilor societatii comerciale supuse privatizarii.
4. licitatie cu strigare sau in plic;
5. certificate de depozit emise de banci de investitii pe piata de capital internationala;
6. orice combinatie a metodelor prevazute mai sus.
In cazul vanzarii unor pachete de actiuni mai mari de 33%, institutia publica implicata sau
agentul de privatizare vor solicita eliberarea certificatelor de obligatii bugetare, care atesta
datoriile bugetare ale societatii comerciale supuse privatizarii. Certificatul de obligatii bugetare
va fi eliberat, dupa caz de:
organele teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, pentru bugetul de stat;
organele teritoriale ale celorlalte ministere si institutii, pentru bugetul asigurarilor de
stat, bugetele fondurilor speciale;
autoritatile administratiei publice locale, pentru bugetele locale.
Certificatele vor fi eliberate in termen de 30 de zile de la data solicitarii.
Pentru fiecare societate comerciala stabilita prin hotarare a Guvernului, in raport de domeniul
de activitate, marimea capitalului social, numarul de salariati, situatia financiara, gradul de
dezvoltare industriala si de rata somajului zonei unde isi desfasoara activitatea societatea
comerciala, vanzarea pachetului de actiuni detinut de catre institutia publica implicata se va
face la pretul simbolic reprezentand echivalentul unui euro.
In cazul privatizarilor efectuate la pretul simbolic de un euro, metoda de vanzare va fi licitatia cu
strigare. Valoarea de licitatie este volumul de investitii si/sau numarul de locuri de munca.
2. Vanzarea sau leasingul activelor societatilor comerciale si ale regiilor
autonome
Activele sunt bunuri sau ansambluri de bunuri din patrimoniul unei societati comerciale sau
regii autonome, care pot fi separate si organizate sa functioneze independent, distinct de
restul activitatii societatii sau regiei.
a) vanzarea activelor:
Societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar
majoritar si regiile autonome pot vinde active cu aprobarea adunarii generale a actionarilor sau a
consiliului de administratie, dupa caz, si cu avizul prealabil al institutiei publice implicate. Avizul
prealabil al institutiei publice implicate consta in mandatul special acordat reprezentantului in
adunarea generala a actionarilor sau in consiliul de administratie, dupa caz.
168

SOVA & ASOCIATII
In cazul regiilor autonome si al societatilor comerciale la care statul sau o autoritate a
administratiei publice locale este actionar, beneficiare de credite externe, contractate direct
sau garantate de stat, este necesar si acordul finantatorului extern, ori de cate ori acordurile
de imprumut incheiate contin o astfel de conditie.
Vanzarea activelor se face prin licitatie deschisa cu strigare, cu adjudecare la cel mai mare
pret obtinut pe piata.
La cumpararea de active nu au dreptul sa participe reprezentantii institutiilor publice implicate
in adunarile generale ale actionarilor, membrii consiliului de administratie si directorii executivi
ai societatilor comerciale sau ai regiilor autonome vanzatoare.
Vanzarea activelor cu plata in rate:
Pot cumpara active cu plata in rate comerciantii persoane fizice, asociatii familiale autorizate in
conditiile legii sau societati comerciale constituite in temeiul Legii nr. 31/1990, cu modificarile
ulterioare, care se incadreaza in categoria intreprinderilor mici si mijlocii.
Plata in rate este permisa numai daca cumparatorul prezinta garantii reale sau personale
indestulatoare, si numai daca aceste garantii sunt constituite anterior sau concomitent
incheierii contractului de vanzare-cumparare.
b) contractul de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare:
Societatile comerciale si regiile autonome care au in derulare contracte de locatie de gestiune,
de inchiriere sau de asociere in participatiune pot vinde sau incheia contracte de leasing
imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare, prin negociere directa cu locatarii sau asociatii, in
situatiile in care acestia au efectuat investitii in activele pe care le utilizeaza, reprezentand
mai mult de 15% din valoarea acestor active. In acest caz, din pretul de vanzare se scade
valoarea investitiilor pe baza de raport de evaluare acceptat de parti.
Se vor aplica in mod corespunzator prevederile de la vanzarea de active.
3. Transferul gratuit sau vanzarea activelor cu caracter social
Societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este
actionar majoritar pot dispune instrainarea unor active cu caracter social, cu titlu gratuit si
cu prioritate catre autoritatile administratiei publice locale, precum si catre institutii publice
si vanzarea acestora catre orice alta persoana fizica sau juridica interesata, cu exceptia celor
care au fost revendicate in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989,
cu modificarile ulterioare.
4. Procedura de privatizare prin majorarea capitalului social
Procedura de privatizare prin majorarea capitalului social prin aport de capital privat se poate
declansa:
la propunerea societatii comerciale;
la propunerea institutiei publice implicate;
la primirea unei scrisori de intentie din partea unui actionar al societatii comerciale
sau din partea unui tert interesat.
169

SOVA & ASOCIATII
Majorarea capitalului social se face prin aport in numerar sau in natura cu utilaje tehnologice
performante.
Majorarea capitalului social se face prin oferta publica de majorare a capitalului social.
Oferta publica de majorare a capitalului social este procedura prin care societatea comerciala
vinde un pachet de actiuni nou emise, in urmatoarele etape:
acordarea dreptului de preferinta actionarilor existenti, proportional cu cotele detinute
anterior majorarii capitalului social;
declansarea unei oferte publice primare de vanzare de actiuni, prin care oricare
dintre investitorii interesati, persoane fizice sau juridice cu capital majoritar privat,
vor putea subscrie atat actiunile aferente cotei actionarilor care nu isi exercita dreptul
de preferinta, cat si actiunile aferente cotei detinute de institutia publica implicata.
Pretul de vanzare al actiunilor nou-emise va fi aprobat de adunarea generala a actionarilor
o data cu celelalte elemente ale vanzarii, in baza propunerii formulate de institutia publica
implicata, si nu poate fi mai mic decat valoarea nominala a unei actiuni.
IV.
Masuri speciale in procesul de privatizare
1. Procedura de administrare speciala
Administrarea speciala in perioada de privatizare se instituie la societatile comerciale la care
statul sau o autoritate a administratiei publice locale detine un pachet majoritar de actiuni si
la filialele acestora aflate in proces de privatizare, prin ordin al ministrului institutiei publice
implicate sau prin hotarare a autoritatii administratiei publice locale si presupune administrarea
societatii comerciale, pe baza unui contract de mandat, de catre un administrator special,
selectat de institutia publica implicata.
Mandatul acordat de institutia publica implicata stabileste modul de administrare si gestionare
a societatii comerciale, precum si masurile ce trebuie luate pentru accelerarea procesului de
privatizare.
In functie de situatia economico-financiara si de strategia de privatizare care urmeaza sa fie
aplicata pentru fiecare societate comerciala, in mandat se specifica si masurile exceptionale
care trebuie luate la societatea comerciala in perioada premergatoare anuntului de oferta, cu
referire la divizari, fuziuni, vanzari de active, aplicarea unor programe de restructurare cu/
sau fara reducere de personal; externalizari/transferuri de activitati si/sau active cu caracter
social, conversia in actiuni a unor creante certe, lichide si exigibile, etc.
Pe perioada administrarii speciale se instituie si procedura de supraveghere financiara a
societatii comerciale de catre institutia publica implicata, constand in obligatia societatii
comerciale de a efectua toate platile catre creditorii bugetari, furnizorii de utilitati, creditorii
comerciali, dupa un grafic intocmit de aceasta si administratorul special, in scopul reducerii
gradului de indatorare.
De asemenea, de la data instituirii procedurii de administrare speciala in perioada de
privatizare, creditorii bugetari, la solicitarea administratorului special, vor ridica toate sarcinile
care greveaza asupra activelor societatii comerciale care urmeaza a fi vandute, externalizate
sau transferate, in scopul cresterii atractivitatii la privatizare, vor suspenda, pana la transferul
170

SOVA & ASOCIATII
dreptului de proprietate asupra actiunilor, aplicarea oricarei masuri de executare silita inceputa
asupra societatii comerciale si nu vor face nici un demers pentru instituirea unor noi astfel
de masuri.
Procedura de administrare speciala inceteaza la data transferului dreptului de proprietate
asupra actiunilor, in situatia unei privatizari finalizate, sau la data stabilita prin ordin ori prin
decizie.
2. Conversia in actiuni a creantelor detinute de Autoritatea pentru Valorificarea
Activelor Statului
Creantele detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului asupra societatii
comerciale ce urmeaza sa se privatizeze se vor converti in actiuni, in termen de 30 de zile de
la data instituirii procedurii de administrare speciala.
Actiunile rezultate in urma conversiei vor fi transferate pe baza de protocol institutiei publice
implicate, in vederea administrarii si vanzarii acestora.
V. Obligatii de mediu
Obligatiile de mediu reprezinta setul minim de obligatii ce revin societatilor comerciale care
se privatizeaza sau care se transmit o data cu vanzarea unui activ, din care rezulta obligatia
conformarii cu legislatia privind protectia mediului si care se includ de catre institutia publica
implicata in dosarul de prezentare sau, dupa caz, in prospectul de oferta publica.
Aceste obligatii se stabilesc de catre autoritatea de mediu competenta, in baza bilantului de
mediu elaborat in cadrul procesului de privatizare sau de vanzare a unui activ a carui folosire
are impact asupra mediului.
Societatile comerciale la care statul sau unitatile administrativ-teritoriale detin un pachet de
actiuni care permite exercitarea controlului au obligatia de a initia si derula procedura privind
obtinerea avizului de mediu.
Avizul de mediu este actul prin care autoritatea de mediu competenta stabileste obligatiile de
mediu ce urmeaza sa fie indeplinite de societatea comerciala supusa privatizarii, programul
pentru conformare corespunzator acestor obligatii si identifica raspunderile datorate poluarii
mediului din activitatea trecuta a societatii comerciale, pe oricare dintre amplasamentele
detinute de aceasta.
La incheierea contractului de vanzare-cumparare institutia publica implicata/societatea
comerciala va urmari asumarea de catre cumparator, in tot sau in parte, a obligatiilor si
raspunderilor de mediu stabilite de autoritatea de mediu competenta, prin convenirea unui
cuantum de investitii destinate executarii programului pentru conformare.
171

SOVA & ASOCIATII
REGISTRUL COMERTULUI
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata in M.Of. nr. 49/04.02.1998,
cu modificarile si completarile ulterioare:
Ordonanta Guvernului nr. 53/1998 pentru completarea Legii nr. 26/1990
privind registrul comertului, publicata in M.Of. 302/18.08.1998;
Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in
exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri,
prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicata in M.Of. 279/21.04.2003;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor
formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii
comerciantilor, publicata in M.Of. 283/31.05.2001;
Legea nr. 348/2001 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul
comertului, publicata in M.Of. 381/12.07.2001;
Ordonanta Guvernului nr. 15/2003 pentru completarea Legii nr. 26/1990
privind registrul comertului, publicata in M.Of. 61/01.02.2003;
Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea
transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in
mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicata in M.Of. nr.
279/21.04.2003;
Legea nr. 505 din 26 noiembrie 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta
a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind
registrul comertului si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 76/2001
privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si
autorizarea functionarii comerciantilor, publicata in M.Of. 857/3.12. 2003;
Legea nr. 183 din 17 mai 2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
15/2003 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului,
publicata in M.Of. 46/24.05. 2004;
Ordonanta Guvernului nr. 72 din 13 august 2004 pentru modificarea art. 39
din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, publicata in M.Of. 791/
27.08.2004;
Legea nr. 519 din 23 noiembrie 2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului
nr. 72/2004 pentru modificarea art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul
comertului, publicata in M.Of. 1.109/26.11. 2004;
Legea nr. 1 din 21 februarie 2005 privind organizarea si functionarea
cooperatiei, publicata in M.Of. 172/28.02. 2005;
Legea nr. 441 din 27 noiembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, si a Legii nr. 26/1990
privind registrul comertului, republicata, publicata in M.Of. 955/28.11.
2006;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 119 din 21 decembrie 2006 privind
unele masuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la
data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, , publicata in M.Of. 1.036 din
28 decembrie 2006.
173

SOVA & ASOCIATII
Norme metodologice 608/1998 privind modul de tinere a registrelor comertului si de
efectuare a inregistrarilor, publicate in M.Of. nr. 176/11.05.1998
Hotararea Guvernului nr. 1346/2002 privind serviciile de asistenta prestate de oficiile
registrului comertului de pe langa tribunale pentru inregistrarea si autorizarea
functionarii comerciantilor, publicata in M.Of. nr. 903/12.12.2002
Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in
exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea
si sanctionarea coruptiei, publicata in M.Of. nr. 279/21.04.2003
Hotararea Guvernului nr. 913 din 10 iunie 2004 privind aprobarea taxelor si tarifelor
pentru operatiunile efectuate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale,
publicata in Monitorul Oficial nr. 589 din 1 iulie 2004, modificata de:
Hotararea Guvernului nr. 1.422 din 11 octombrie 2006 pentru modificarea si
completarea Hotararii Guvernului nr. 913/2004 privind aprobarea taxelor si
tarifelor pentru operatiunile efectuate de oficiile registrului comertului de pe
langa tribunale, publicata in Monitorul Oficial nr. 867 din 24 octombrie 2006
Ordinul ministrului justitiei nr.. 3.116/C din 9 noiembrie 2004 privind aprobarea
tarifelor pentru serviciile de asistenta prestate de oficiile registrului comertului de pe
langa tribunale, publicat in M. Of. nr. 1.105 din 26 noiembrie 2004
Ordinul ministrului justitiei nr. 591/C din 15 aprilie 2005 privind aprobarea
Regulamentului de organizare si functionare a Oficiului National al Registrului
Comertului si a oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale, publicat in M. Of.
nr. 410 din 16 mai 2005
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei publicata in M.Of. nr. 359 din 21
aprilie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare
I. Organizare si functionare
Registrul Comertului, constituit in baza Legii nr. 26/1990, este o institutie specifica economiei
de piata.
Astfel, comerciantii, inainte de inceperea comertului, precum si alte persoane fizice sau juridice,
prevazute in mod expres de lege, inainte de inceperea activitatii acestora, au obligatia sa
ceara inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului
sau, dupa caz, a activitatii respective, sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor
privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege.
Documentele depuse in sustinerea cererilor de inregistrare prevazute mai sus se redacteaza in
limba romana. Comerciantii pot solicita si asigurarea publicitatii actelor prevazute mai sus, in
traducere certificata in una dintre limbile oficiale ale statelor membre ale Uniunii Europene.
Potrivit legii, prin inregistrare se intelege atat inmatricularea comerciantului si inscrierea de
mentiuni, precum si alte operatiuni care se mentioneaza in registrul comertului.
Sunt comercianti:
persoanele fizice si asociatiile familiale care efectueaza in mod obisnuit acte de comert;
174

SOVA & ASOCIATII
societatile comerciale;
companiile nationale si societatile nationale;
regiile autonome;
grupurile de interes economic cu caracter commercial;
grupurile europene de interes economic cu caracter commercial;
organizatiile cooperatiste.
Registrul comertului se tine de catre oficiul registrului comertului, organizat in fiecare judet
si in municipiul Bucuresti.
Registrul central al comertului se tine de catre Oficiul National al Registrului Comertului,
institutie publica cu personalitate juridica, finantata integral din venituri proprii, organizata in
subordinea Ministerului Justitiei.
1. Efectuarea si controlul operatiunilor efectuate in registrul comertului
Inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a judecatorului delegat sau,
dupa caz, a unei hotarari judecatoresti irevocabile, in afara de cazurile in care legea prevede
altfel.
Incheierile judecatorului delegat privitoare la inmatriculare sau la orice alte inregistrari in
registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului.
Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de
la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
Recursul se depune si se mentioneaza in registrul comertului unde s-a facut inregistrarea. In
termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comertului inainteaza recursul curtii
de apel in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul comerciantului, iar in cazul
sucursalelor infiintate in alte judete, la curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul
sucursalei. Motivele de recurs se depun la instanta cu cel putin doua zile inaintea termenului
de judecata.
In cazul admiterii recursului, decizia instantei de recurs va fi mentionata in registrul
comertului.
2. Inregistrarea si verificarea cererilor
Cererile si actele ce le insotesc sunt verificate, in prezenta deponentului, de un referent al
Oficiului registrului comertului, pentru a se constata daca sunt complete si intocmite conform
legii; daca este necesar, va putea solicita date sau acte in completare.
Daca cererea si actele doveditoare sunt complete, se elibereaza deponentului dovada depunerii
cererii, continand denumirea oficiului registrului comertului, numarul si data inregistrarii in
registrul unic de intrare-iesire, precum si data limita de eliberare a documentelor care atesta
inregistrarea.
In cazul in care, la verificare, se constata lipsa unor cerinte legale, iar deponentul insista ca
cererea sa fie inregistrata in forma prezentata, referentul oficiului registrului comertului va
inregistra cererea, va intocmi referatul cu obiectiunile sale si va prezenta dosarul judecatorului
delegat si/sau directorului oficiului registrului comertului. In aceasta situatie, comerciantului i
se inmaneaza dovada prevazuta anterior, in care se va mentiona si termenul de citare.
175

SOVA & ASOCIATII
Daca se constata erori materiale sau omisiuni, care nu afecteaza cerintele de fond ale cererii si
ale actelor doveditoare, ele se vor indeparta pe loc de catre deponent, pe propria raspundere
sau, dupa caz, de catre referentul oficiului registrului comertului.
3. Solutionarea cererilor
Cererea si actele doveditoare, impreuna cu referatul de verificare, se prezinta, la sediul oficiului
registrului comertului, judecatorului delegat sau, dupa caz, directorului oficiului registrului
comertului, pentru a fi solutionate.
Dupa efectuarea inregistrarilor in registrul comertului, comerciantului ori imputernicitului sau
i se elibereaza, dupa caz, urmatoarele documente:
incheierea judecatorului delegat si certificatul de inregistrare, in cazul solicitarii
autorizarii si/sau a inregistrarii;
incheierea judecatorului delegat sau, dupa caz, rezolutia directorului oficiului
registrului comertului si certificatul de inscriere mentiuni, in cazul solicitarii inscrierii
mentiunilor privind modificarea actelor constitutive;
certificatul de inregistrare sau, dupa caz, certificatul de inscriere mentiuni, insotite
de listingul filei de registru, in cazul solicitarii inregistrarii in registrul comertului a
cooperativelor de consum si a cooperativelor de credit;
incheierea de inregistrare a sucursalei, insotita de certificatul de inregistrare;
un exemplar al cererilor in care certificatul este inclus pe ultima pagina a acestora.
II. Efectuarea inregistrarilor in registrul comertului
1. Inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor
In prezent, in vederea obtinerii inregistrarii si autorizarii functionarii comerciantilor, in cadrul
fiecarui oficiu al registrului comertului de pe langa tribunal se constituie cate un Birou unic.
Solicitarea inregistrarii sau, dupa caz, autorizarii functionarii comerciantului la Biroul unic
din cadrul oficiului registrului comertului se face de catre asociat, actionar, administrator,
comerciant sau de imputerniciti ai acestora.
Solicitantul va completa cererea de inregistrare tip, va furniza toate datele necesare, va
achita taxele si tarifele aferente operatiunilor pentru inregistrarea si autorizarea functionarii
comerciantului.
In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii va fi eliberat certificatul de inregistrare a
comerciantului, care cuprinde si codul unic de inregistrare atribuit de Ministerul Finantelor
Publice.
Potrivit legii, la cererea si pe cheltuiala titularului cererii Biroul unic are obligatia de a presta
urmatoarele servicii, cu privire la cererea de inregistrare si autorizare a comerciatilor:
rezervarea firmei, a emblemei comerciantului, efectuarea, in numele titularului
cererii, a varsamintelor reprezentand aportul in numerar la capitalul social;
redactarea actului constitutiv si obtinerea autentificarii sau, dupa caz, a darii de data
certa acestuia;
176

SOVA & ASOCIATII
redactarea si obtinerea declaratiei pe propria raspundere a fondatorilor, a
administratorilor si a cenzorilor ca indeplinesc conditiile prevazute de lege;
obtinerea evaluarii prin expertiza a bunurilor subscrise ca aport in natura la capitalul
social si obtinerea, dupa caz, a dovezii intabularii, pentru bunurile imobile sau a
certificatului constatator al sarcinilor cu care este grevat bunul, dupa caz;
indrumare pentru completarea corecta a cererii de inregistrare a comerciantului.
Inregistrarea in registrul comertului se opereaza in termen de 24 de ore de la data pronuntarii
incheierii judecatorului delegat de autorizare a inmatricularii.
Precizare:
Comerciantul este obligat sa mentioneze pe facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte si
orice alte documente intrebuintate in comert, numele/denumirea, sediul social, codul unic de
inregistrare si, daca este cazul, codul numeric personal. Sunt exceptate bonurile fiscale emise
de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din
domeniu.
2. Inscrierea de mentiuni
Dupa inregistrarea comerciantului, in cursul exercitarii comertului pot interveni unele acte sau
fapte privitoare la comerciant, care modifica elementele consemnate in registrul comertului.
Aceste modificari trebuie aduse la cunostinta celor interesati. In acest scop, legea prevede
obligatia comerciantului, de a cere inscrierea in registrul comertului a unor mentiuni privind
actele si faptele intervenite in cursul exercitarii comertului.
In registrul comertului se vor inregistra mentiuni referitoare la:
donatia, vanzarea, locatiunea sau garantia reala mobiliara constituita asupra fondului
de comert, precum si orice alt act prin care se aduc modificari inregistrarilor in
registrul comertului sau care face sa inceteze firma ori fondul de comert;
numele si prenumele, cetatenia, codul numeric personal, pentru cetatenii romani, seria
si numarul pasaportului, pentru cetatenii straini, data si locul nasterii imputernicitului
sau a reprezentantului fiscal, daca este cazul; daca dreptul de reprezentare este
limitat la o anumita sucursala, mentiunea se va face numai in registrul unde este
inscrisa sucursala, semnatura imputernicitului/reprezentantului fiscal va fi data in
forma prevazuta la art. 18 alin. (2) si (3);
brevetele de inventii, marcile de fabrica, de comert si de serviciu, denumirile de origine,
indicatiile de provenienta, firma, emblema si alte semne distinctive asupra carora
societatea comerciala, regia autonoma, organizatia cooperatista sau comerciantul
persoana fizica sau asociatie familiala are un drept;
hotararea de divort a comerciantului, precum si cea de impartire a bunurilor comune
pronuntate in cursul exercitarii comertului;
hotararea de punere sub interdictie a comerciantului sau de instituire a curatelei
acestuia, precum si hotararea prin care se ridica aceste masuri;
deschiderea procedurii de reorganizare judiciara sau de faliment, dupa caz, precum
si inscrierea mentiunilor corespunzatoare;
hotararea de condamnare a comerciantului, administratorului sau cenzorului pentru
fapte penale care il fac nedemn sau incompatibil sa exercite aceasta activitate;
orice modificare privitoare la actele, faptele si mentiunile inregistrate.
Comerciantul are obligatia sa solicite inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor in cel
mult 15 zile de la data actelor si faptelor supuse obligatiei de inregistrare
177

SOVA & ASOCIATII
Inregistrarea mentiunilor se poate face si la cererea persoanelor interesate, in termen de cel
mult 30 de zile de la data cand au cunoscut actul sau faptul supus inregistrarii.
Hotararea de punere sub interdictie a comerciantului, instituire a curatelei acestuia, deschiderea
procedurii de reorganizare, hotararea de condamnare a comerciantului, administratorului sau
cenzorului se vor inregistra din oficiu, in termen de 15 zile de la data primirii copiei legalizate
a hotararii irevocabile referitoare la aceste fapte si acte.
Faptul ca mentiunile pot fi inregistrate si la cererea altor persoane sau din oficiu nu scuteste
pe comerciant de obligatia de a cere efectuarea lor.
3. Cererile de radiere
Poate face cerere de radiere orice persoana fizica sau juridica prejudiciata ca efect al unei
inmatriculari ori printr-o mentiune in registrul comertului in cazul in care prin hotarari
judecatoresti au fost desfiintate in tot sau in parte sau modificate actele care au stat la baza
inregistrarii cu privire la care se solicita radierea, daca prin hotarare judecatoreasca nu a fost
dispusa mentionarea in registrul comertului.
Cererea se depune si se mentioneaza in registrul comertului la care s-a facut inmatricularea
comerciantului. In termen de 3 zile de la data depunerii oficiul registrului comertului
inainteaza cererea tribunalului in a carui raza teritoriala se afla sediul comerciantului, iar in
cazul sucursalelor infiintate in alt judet, tribunalului din acel judet.
Hotararea judecatoreasca de solutionare a cererii poate fi atacata numai cu recurs, iar
termenul de recurs curge de la pronuntare, pentru partile prezente, si de la comunicare,
pentru partile lipsa.
Oficiul registrului comertului va efectua radierea si va publica hotararea judecatoreasca
irevocabila in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala partii care a introdus
cererea. In acest scop, instanta va comunica oficiului registrului comertului hotararea
judecatoreasca, in copie legalizata, cu mentiunea ramanerii irevocabile.
4. Indreptarea erorilor materiale
Daca se constata ca sunt erori materiale in cuprinsul actelor aflate in dosarul comerciantului
se va intocmi o cerere de indreptare a acestora.
Indreptarea se face fara plata vreunei taxe daca erorile materiale, constatate in cuprinsul
actelor emise de oficiul registrului comertului, daca s-au produs din culpa personalului oficiului
registrului comertului.
In cazul in care s-au constatat erori materiale in cuprinsul altor acte decat celor emise de
oficiul registrului comertului (act constitutiv, act aditional modificator, incheiere a judecatorului
delegat, hotarare judecatoreasca definitiva etc.), comerciantul are obligatia sa solicite, in
prealabil, indreptarea erorilor, la organele emitente, dupa care, ulterior, va cere rectificarea
erorilor la oficiul registrului comertului.
5. Ligitimarea procesuala activa
Oficiul National al Registrului Comertului are legitimare procesuala activa si poate interveni in
orice proces privind inregistrari in registrul comertului, interesul fiind prezumat si constand
178

SOVA & ASOCIATII
in respectarea cerintelor generale ale activitatii comerciale. Cererile introduse de Oficiul
National al Registrului Comertului, in temeiul legii, nu sunt supuse taxei de timbru si nici
timbrului judiciar.
III. Taxele percepute de oficiul registrului comertului
Pentru operatiunile efectuate, oficiul registrului comertului percepe taxe si tarife stabilite
prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Justitiei si a Ministerului Finantelor
Publice.
In prezent, taxele si tarifele percepute de catre oficiul registrului comertului pentru operatiunile
efectuate sunt cele prevazute de H.G. nr. 913/2004 privind aprobarea taxelor si tarifelor
pentru operatiunile efectuate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale, astfel
cum a fost modificata prin Hotararea Guvernului nr. 1.422/ 2006.
Conform dispozitiilor Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, se va constitui un fondul
de lichidare prin aplicarea unui procent de 20% la taxele percepute de oficiile registrului
comertului de pe langa tribunale pentru operatiunile de inregistrare. Acest fond va fi virat in
contul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania, dupa colectarea acestui
fond de catre Oficiul National al Registrului Comertului prin intermediul oficiilor registrului
comertului de pe langa tribunale.
Cuantumurile taxelor si onorariilor pentru autentificarea ori darea de data certa actelor
constitutive si declaratiilor pe propria raspundere ale fondatorilor, administratorilor si
cenzorilor privind indeplinirea conditiilor prevazute de lege, precum si ale celor pentru
modificarea acestora s-au stabilit in suma fixa prin Ordinul ministrului justitiei nr. 3.116/C
din 9 noiembrie 2004 pe baza propunerilor Uniunii Nationale a Notarilor Publici, cu avizul
Ministerului Finantelor Publice.
IV. Regim sanctionator
Incalcarea de catre comercianti a obligatiilor prevazute de reglementarile legale privind
registrul comertului se sanctioneaza conform prevederilor Legii nr. 26/1990 privind registrul
comertului, cu modificarile si completarile ulterioare.
Astfel, va fi sanctionata cu amenda judiciara de la 50 lei la 500 lei, daca fapta nu constituie
infractiune, nerespectarea dispozitiilor legale si a termenelor prevazute de catre comerciantii
care trebuie sa ceara inmatricularea sau inscrierea unei mentiuni sau sa depuna specimene
de semnatura ori anumite acte.
In cazul in care inmatricularea, mentiunea, depunerea specimenului de semnatura sau a
actului sunt in sarcina unei persoane juridice, amenda judiciara este de la 500 lei la 2000 lei,
daca fapta nu constituie infractiune. Daca sunt mai multe persoane obligate la indeplinire,
amenda se aplica fiecareia dintre ele.
Sanctiunea va fi aplicata prin incheiere pronuntata de judecatorul delegat.
Persoana care, cu rea-credinta, a facut declaratii inexacte, in baza carora s-a operat o
inmatriculare ori s-a facut o mentiune in registrul comertului, se pedepseste cu inchisoare de
179

SOVA & ASOCIATII
la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 100 lei la 500 lei, daca, potrivit legii, fapta nu constituie
o infractiune mai grava. Prin hotararea pronuntata, instanta va dispune si rectificarea sau
radierea inmatricularii ori mentiunii inexacte.
180

SOVA & ASOCIATII
TITLURI DE VALOARE
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr. 58 din 1 mai 1934 asupra cambiei si biletului la ordin, publicata in M. Of. nr.
100 din 1 mai 1934, cu modificarile si completarile aduse prin Ordonanta Guvernului
nr. 11 din 4 august 1993 si Legea nr. 83 din 6 octombrie 1994.
Legea nr. 59 din 1 mai 1934 asupra cecului, publicata in M. Of. nr. 100 din 1 mai
1934, cu modificarile si completarile aduse prin Ordonanta Guvernului nr. 11 din 4
august 1993 si prin Legea nr. 83 din 6 octombrie 1994.
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata in M.Of. nr. 1066 din 17
noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 297 din 28 iunie 2004 privind piata de capital, publicata in M.Of. nr. 571
din 29 iunie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 313/2004 - Legea datoriei publice, publicata in M.Of. nr. 577 din 29 iunie
2004, cu modificarile ulterioare:
Legea nr. 97 din 25 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
41/2005 privind reglementarea unor masuri financiare, publicata in M.Of. nr.
375 din 2 mai 2006.
Ordinul nr. 1408/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind operatiunile cu titluri
de stat emise in forma dematerializata, publicat in M.Of. nr. 881/2005, cu modificarile
si completarile ulterioare
Hotararea Guvernului nr. 2415/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii datoriei publice nr. 313/2004, publicata in M. Of. nr. 57
din 18 ianuarie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare
Conventia nr. 15.570 din 31 ianuarie 2005 intre Ministerul Finantelor Publice si Banca
Nationala a Romaniei, publicata in M.Of. nr. 134 din 14 februarie 2005
Regulamentul nr. 11/2005 privind piata primara a titlurilor de stat administrata de
Banca Nationala a Romaniei, publicat in M.Of. nr. 882/2005
Norma BNR nr. 13 din 29 decembrie 2005 in aplicarea Regulamentului BNR nr. 11/2005
privind piata primara a titlurilor de stat administrata de Banca Nationala a Romaniei,
publicata in M.Of. nr. 30 din 12 ianuarie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
Regulamentul nr. 12/2005 privind piata secundara a titlurilor de stat administrata de
Banca Nationala a Romaniei, publicat in M.Of. nr. 882/2005
Norma BNR nr. 1 din 31 ianuarie 2006 in aplicarea Regulamentului nr. 12/2005 privind
piata secundara a titlurilor de stat administrata de Banca Nationala a Romaniei,
publicata in M.Of. nr. 136 din 14 februarie 2006
181

SOVA & ASOCIATII
Regulamentul nr. 11 din 11 decembrie 2006 privind circuitul instrumentelor de plata
de debit, emis de Banca Nationala a Romaniei si publicat in M. Of. nr. 1.032 din 27
decembrie 2006.
Ordinul nr. 773 din 15 mai 2006 pentru aprobarea procedurii privind contractarea
datoriei publice guvernamentale interne prin emiterea de titluri de stat tip benchmark,
emitent Ministerul Finantelor Publice, publicat in M. Of. nr. 443 din 23 mai 2006
I. Titlurile comerciale de valoare
1. Notiune
Titlul comercial de valoare reprezinta un inscris/titlu in temeiul caruia posesorul sau legitim
este indrituit sa exercite, la o data determinata, dreptul aratat in inscris.
2. Caracteristici:
inscrisul are caracter constitutiv;
inscrisul are caracter formal;
inscrisul are caracter literal;
inscrisul confera un drept autonom.
3. Clasificare
In functie de continutul lor, titlurile comerciale de valoare se clasifica in trei categorii:
4. Efectele de comert
Sunt inscrisuri care dau posesorilor legitimi dreptul la plata unei sume de bani. Intrucat
efectele de comert sunt inscrisuri care exprima in moneda valoarea pe care o incorporeaza,
ele indeplinesc functia de numerar, de instrument de plata (fiind denumite figurativ si „moneda
comerciantilor”).
Intra in aceasta categorie:
a) cambia:
Este un inscris prin care o persoana da dispozitie altei persoane sa plateasca o suma de
bani, la scadenta, unei a treia persoane sau la ordinul acesteia. Conform art. 1 din Legea nr.
58/1934 privind cambia si biletul la ordin, „Cambia cuprinde: denumirea de Cambie trecuta in
insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu, ordinul
neconditionat de a plati o suma determinata, numele aceluia care trebuie sa plateasca (tras),
aratarea scadentei, aratare locului unde plata trebuie facuta, numele aceluia caruia sau la
ordinul caruia plata trebuie facuta, aratarea datei si a locului emiterii si semnatura celui care
emite cambia (tragator).
b) biletul la ordin:
Este un inscris prin care o persoana se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta unei
alte persoane sau la ordinul acesteia. Conform art. 104 din legea nr. 58/1934 privind cambia
182

SOVA & ASOCIATII
si biletul la ordin, biletul la ordin cuprinde: denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi
textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu; promisiunea
neconditionata de a plati o suma determinata; aratarea scadentei;aratarea locului unde plata
trebuie facuta; numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta; aratarea datei
si a locului emiterii; semnatura emitentului.
c) cecul:
Este un inscris prin care o persoana da ordin unei banci la care are un disponibil sa plateasca
o suma de bani unei persoane sau la ordinul acesteia.
Conform art. 1 din Legea nr. 59/1934, cecul trebuie sa cuprinda: denumirea de cec trecuta in
insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu; ordinul
neconditionat de a plati o anumita suma de bani; numele celui care trebuie sa plateasca (tras);
aratarea locului unde plata trebuie facuta; aratarea datei si a locului emiterii; semnatura celui
care emite cecul (tragatorul).
5. Valorile mobiliare
Sunt inscrisuri care atribuie titlularilor anumite drepturi complexe, patrimoniale si personal
nepatrimoniale. Fac parte din aceasta categorie actiunile si obligatiunile emise de societatile
comerciale.
a) actiunile:
Sunt titluri reprezentative ale contributiei asociatilor, constituind fractiuni ale capitalului
social, care confera posesorilor calitatea de actionar. Aceste inscrisuri dau titlularului anumite
drepturi: dreptul la dividende, dreptul la vot in adunarea generala, dreptul la restituirea
valorii nominale, in caz de dizolvare sau lichidare a societatii, etc.
Actiunile sunt titluri de credit negociabile care circula in conditiile legii.
b) obligatiunile:
Sunt inscrisuri emise de o societate comerciala in schimbul sumelor de bani imprumutate,
care incorporeaza indatorirea societatii de a rambursa aceste sume si de a plati dobanzile
aferente. Titularii inscrisurilor sunt creditori ai societatii si, in aceasta calitate, au dreptul la
restituirea sumei datorate, la scadenta, si la plata dobanzilor cuvenite. Obligatiunile sunt si
ele titluri de credit negociabile, care circula in conditiile legii.
6. Titlurile reprezentative ale marfurilor
Sunt inscrisuri care confera un drept real (de proprietate sau de garantie) asupra unor marfuri
aflate in depozit in docuri, antrepozite, etc. Posesorul titlului este titularul dreptului real asupra
marfurilor si, in consecinta, dispune de ele. Din aceasta categorie fac parte conosamentul,
recipisa de depozit si warantul.
II.
Titluri de stat
Potrivit Legii nr. 313/2004 privind datoria publica, titlurile de stat reprezinta instrumente
financiare care atesta datoria publica sub forma de bonuri, certificate de trezorerie, inclusiv
183

SOVA & ASOCIATII
certificatele de trezorerie pentru populatie nerascumparate la scadenta si transformate in
certificate de depozit sau alte instrumente financiare, constituind imprumuturi ale statului
in moneda nationala sau in valuta, pe termen scurt, mediu si lung. Acestea pot fi emise in
forma materializata sau dematerializata, nominative sau la purtator, si pot fi negociabile sau
nenegociabile.
Titlurile de stat sunt emise conform unui calendar previzional anual, stabilit si anuntat in luna
decembrie a fiecarui an de Ministerul Finantelor Publice. Acest program este detaliat lunar/
trimestrial/semestrial prin prospecte de emisiune, putand fi modificat in functie de evolutiile
pietelor financiare si de necesitatile de finantare.
Ministerul Finantelor Publice poate mandata unor entitati publice sau private, pe baza de
conventie, atributii operationale privind emisiunea de titluri de stat.
Scadenta titlurilor de stat
Titlurile de stat exprimate in moneda nationala pot fi emise pe termen scurt, mediu sau
lung.
1. Titlurile de stat pe termen scurt
Ssunt bonurile de tezaur si certificatele de trezorerie, fie purtatoare de dobanda, fie cu discont
(titluri de valoare emise de catre stat in scopul atragerii economiilor in moneda nationala
de la populatie), precum si alte instrumente ce pot fi create de emitent in conditiile legii, cu
scadenta de pana la 1 an inclusiv.
2. Titlurile de stat pe termen mediu sau lung
Sunt obligatiunile de stat cu o scadenta de peste un an si maximum 5 ani de la emisiune,
respectiv de peste 5 ani de la emisiune, fie purtatoare de dobanda, fie cu discount, emise
conform clauzelor imprumutului de stat. Cel mai recent exemplu in acest sens sunt titlurile de
stat tip benchmark, introduse prin Ordinul nr. 773 din 15 mai 2006.
a) circulatia titlurilor de stat:
Titlurile de stat vor fi oferite spre vanzare; termenii si conditiile de emisiune ale unei anumite
serii de titluri de stat sunt prezentate in prospectul de emisiune, care este aprobat prin ordin
al ministrului finantelor publice si va cuprinde intre altele: denumirea titlurilor de stat care
urmeaza a fi emise; seria titlurilor de stat; data emisiunii (data decontarii); modalitate si data
decontarii; rata dobanzii sau pretul (daca este cazul); etc..
Legea interzice orice acorduri sau practici concertate ale participantilor la piata titlurilor de
stat, care au ca obiect sau ar putea avea ca efect distorsiuni ale concurentei pe piata, in
special cele privind: randamentul si pretul titlurilor de stat; volumul titlurilor de stat oferite
sau cerute; structura portofoliului de titluri de stat ale fiecarui participant la piata si strategia
de gestiune a portofoliului; implicarea in tranzactii care ar putea constitui acte de concurenta
neloiala fata de alti participanti la piata.
b) plata titlurilor de stat:
Valoarea titlurilor de stat se ramburseaza in conformitate cu conditiile de emisiune si cu
prevederile Legii nr. 313/2004; la data rambursarii obligatiile statului se sting.
184

SOVA & ASOCIATII
Plasamentul in titluri de valoare emise de catre stat este considerat fara risc, deoarece
rascumpararea lor de catre emitent este sigura.
c) piata primara a titlurilor de stat:
Piata primara a titlurilor de stat cuprinde totalitatea operatiunilor legate de plasarea titlurilor
de stat, in scopul atragerii pe termen scurt, mediu sau lung a capitalurilor financiare
disponibile.
Vanzarea titlurilor de stat pe piata primara se realizeaza prin subscriptie publica, licitatie sau
prin orice alta metoda stabilita de administratorul de piata si agreata de emitent.
Participantii pe piata primara a titlurilor de stat sunt dealerii primari, care pot desfasura
operatiuni in nume si in cont propriu sau in nume propriu si pe contul clientilor lor, persoane
fizice si/sau juridice rezidente ori nerezidente.
Prin dealer primar se intelege entitatea care a fost acceptata de administratorul pietei primare
sa deruleze operatiuni cu titluri de stat pe aceasta piata ca urmare a indeplinirii conditiilor de
acces.
Dealeri primari pot fi:
institutii de credit, astfel cum sunt definite de OUG nr. 99/2006 privind institutiile
de credit si adecvarea capitalului, care sunt autorizate de Banca Nationala a
Romaniei;societati de servicii de investitii financiare, asa cum sunt definite la art.
6 din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile
ulterioare, care sunt autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare;
institutii echivalente celor prevazute la lit. a) si b), autorizate in statele membre ale
Uniunii Europene si/sau in celelalte state apartinand Spatiului Economic European.
d) piata secundara a titlurilor de stat:
Piata secundara a titlurilor de stat reprezinta un sistem multilateral care faciliteaza intalnirea,
in mod nediscriminatoriu, a cererii si ofertei vanzatorilor si cumparatorilor de titluri de stat,
din care rezulta incheierea de contracte care au ca obiect aceste instrumente financiare.
Piata secundara a titlurilor de stat se organizeaza si functioneaza conform reglementarilor
emise in acest sens de Banca Nationala a Romaniei sau, dupa caz, de Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.
Tranzactionarea titlurilor de stat se realizeaza pe piata secundara a titlurilor de stat administrata
de Banca Nationala a Romaniei si pe piata reglementata autorizata si supravegheata de
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
Prin participant pe piata secundara se intelege entitatea care a fost acceptata de administratorul
pietei secundare sa deruleze operatiuni cu titluri de stat pe aceasta piata ca urmare a
indeplinirii conditiilor de acces.
e) administratorii de piata:
Ministerul Finantelor Publice mandateaza unui administrator de piata toate activitatile legate
de organizarea si reglementarea activitatilor pe piata primara si/sau secundara a titlurilor
de stat.
185

SOVA & ASOCIATII
f) depozitarul titlurilor de stat:
Depozitarea si decontarea operatiunilor cu titluri de stat au loc in cadrul sistemului de
depozitare si decontare a titlurilor de stat, administrat de entitatea mandatata de Ministerul
Finantelor Publice in calitate de depozitar unic al titlurilor de stat.
Drepturile de proprietate asupra titlurilor de stat, pentru participantii la sistemul de depozitare
si decontare, se dobandesc prin inscrierea titlurilor de stat in conturile deschise in evidentele
depozitarului unic. In toate celelalte cazuri drepturile de proprietate se dobandesc prin
inscrierea in conturile deschise in evidentele intermediarilor pietei secundare sub rezerva
evidentierii titlurilor de stat in contul cumulat de clienti deschis pe numele intermediarului in
evidentele depozitarului unic.
Procesarea operatiunilor cu titluri de stat in cadrul sistemului de depozitare si decontare a
titlurilor de stat se face in conformitate cu reglementarile emise de depozitarul titlurilor de stat.
Transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de stat in cadrul sistemului de depozitare
si decontare se face cu respectarea principiului “livrare contra plata” (principiul DvP),
asigurandu-se astfel ca debitarea conturilor de evidenta a titlurilor de stat are loc daca si
numai daca are loc decontarea fondurilor.
Depozitarul titlurilor de stat nu este raspunzator de transferul dreptului de proprietate in
conturile deschise in evidentele intermediarilor.
Intermediarii pietei titlurilor de stat sunt direct raspunzatori de asigurarea respectarii
principiului DvP pentru operatiunile derulate in numele clientilor lor, inclusiv in numele altor
participanti pentru care actioneaza in calitate de agent de decontare in sistem.
III.
Actiunile
Potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, actiunile sunt titluri
reprezentative ale contributiei asociatilor, constituind fractiuni din capitalul social, care confera
posesorilor calitatea de actionar.
1. Drepturile si obligatiile actionarului
a) drepturi patrimoniale:
Dreptul la dividende este principalul drept patrimonial al actionarului in virtutea caruia
primeste o parte din profit. Dreptul la dividende se naste in ziua cand A.G.A decide distribuirea
acestora, sau, dupa caz, la termenul stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6
luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat.
In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere,
la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a
actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a
stabilit o dobanda mai mare.
b) drepturi nepatrimoniale:
Dreptul de a participa la adunarea generala a actionarilor il au toti actionarii cu actiuni comune.
Ei pot participa la adunare direct sau prin reprezentare.
186

SOVA & ASOCIATII
Dreptul de vot apartine actionarilor cu actiuni comune. Fiecare actiune platita da dreptul la
un vot in adunarea generala. Prin act constitutiv numarul voturilor unui actionar cu mai multe
actiuni poate fi limitat.
Dreptul de informare permite actionarilor sa se informeze asupra desfasurarii activitatii
societatii. Administratorii sunt obligati sa puna la dispozitia actionarilor registrele societatii si
sa elibereze, la cerere, copii de pe acestea.
Actionarii au si anumite obligatii, in principal - plata varsamintelor datorate. Daca ei nu au
executat aceasta obligatie la termenul prevazut, societatea ii va invita sa o execute printr-o
somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, in Monitorul Oficial si intr-un
ziar de larga raspandire. Daca nici dupa somatie, actionarii nu-si executa obligatia, consiliul
de administratie, respectiv directoratul, va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru
varsamintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative.
IV.
Obligatiunile – notiune
Obligatiunile sunt instrumente de credit, pe termen lung si mediu, emise de societati comerciale
sau de organisme ale administratiei de stat centrale si locale. Ele dau dreptul de a incasa o
dobanda si de a recupera suma investita dintr-o data la scadenta sau in transe pe durata de
viata. Investitori in obligatiuni pot fi persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate, care
detin capitaluri banesti. Cumparand o obligatiune de la o institutie emitenta se cedeaza acelei
institutii dreptul de folosire a acelor bani pentru o perioada stabilita. In schimb emitentul va
da un certificat prin care se angajeaza sa inapoieze valoarea imprumutata plus o dobanda.
1. Tipuri de obligatiuni pe piata internationala a obligatiunilor
Pe piata internationala a obligatiunilor, pe langa obligatiunile clasice au aparut si tipuri noi:
obligatiuni cu bonuri de subscriere (warant). Acestea sunt obligatiuni clasice cu un
drept de subscriptie, negociabil, care permite sa se achizitioneze ulterior, la un pret
fixat dinainte, actiuni ale societatii emitente;
obligatiunile cu cupon zero – acestea nu presupun plati de dobanda catre investitori,
castigul fiind dat in acest caz de diferenta dintre pretul de emisiune (mai mic) si
valoarea nominala la care emitentul rascumpara obligatiunile ulterior de la emitent
sau de prima de rascumparare acordata de emitent;
obligatiuni de participatie, in cadrul carora rata dobanzii si pretul de rambursare
sunt fixate la un nivel minim in momentul emisiunii, dar acestea pot fi majorate in
conformitate cu rezultatele financiare obtinute de debitor;
obligatiuni convertibile in actiuni care dau dreptul detinatorului, ca in termenul fixat
prin contractul de emisiune, sa-si exprime optiunea de convertire a titlurilor in actiuni.
Creditorul devine actionar la compania finantata;
obligatiuni indexate. Emitentul isi asuma obligatia de a actualiza valoarea acestor
titluri in functie de un indice, de comun acord cu investitorul. Indexarea se aplica
asupra dobanzii, asupra pretului de rambursare sau asupra ambelor elemente;
obligatiuni cu dobanda variabila. Emitentul se obliga sa modifice rata dobanzii pe
durata de viata a obligatiunii, pentru a asigura o fructificare in conformitate cu
conditiile pietei. Sunt emise de regula in dolari, emisiunea de asemenea titluri fiind
puternica in perioade caracterizate printr-o mare volatilitate a ratelor de dobanda;
187

SOVA & ASOCIATII
obligatiuni speciale cu cupon ce poate fi reinvestit - OSCAR. Acestea permit
detinatorului sa aleaga intre a primi cupon de dobanda in numerar sau a primi
obligatiuni identice cu cele initiale.
2. Elementele intrinseci ale unei obligatiuni
a) valoarea imprumutului:
Valoarea imprumutului (valoarea nominala sau principala) este valoarea pe care emitentul
este de acord sa o restituie la scadenta obligatiunii.
b) rata dobanzii:
Obligatiunile sunt emise cu o rata specificata a cuponului sau o rata nominala care este
determinata de conditiile pietei la momentul ofertei primare a obligatiunii.
Sunt obligatiuni cu rata fixa a dobanzii si obligatiuni cu rata fluctuanta a dobanzii.
c) programul platii dobanzilor:
Pe durata de existenta a obligatiunii, dobanda este platita de obicei la intervale de 3 luni, 6
luni sau 1 an. Plata dobanzii aferenta acestor intervale se numeste cupon.
d) termenul pana la scadenta:
Scadenta unei obligatiuni mai poarta si denumirea de maturitate. De obicei obligatiunile au
termenul de scadenta mai mare de 1 an.
e) clauza de rascumparare:
Daca prospectul cuprinde o astfel de clauza, emitentul are dreptul sa rascumpere obligatiunile
inainte de scadenta si sa le achite la un pret predeterminat. Aceasta clauza este folosita
de emitentii de obligatiuni pentru a se proteja de plata unei dobanzi mai mari decat ar fi
avantajos pentru banii luati cu imprumut.
f) clauza de restituire:
Daca este prevazuta aceasta clauza, investitorul poate inapoia emitentului obligatiunea
inainte de termenul de scadenta. Suma platita de emitent este egala cu pretul de cumparare
a obligatiunii plus dobanda.
g) randamentul:
Sunt trei tipuri principale de randament: a) randamentul cuponului; b) randamentul curent;
c) randamentul pana la scadenta.
3. Tranzactionarea obligatiunilor
Obligatiunile pot fi tranzactionate la Bursa de Valori (BVB). Cand sunt astfel tranzactionate,
ele pot fi cumparate si vandute intre investitori, atat individuali, cat si institutionali. Pretul cu
care se vinde si se cumpara o obligatiune este exprimat ca procent din valoarea nominala.
188

SOVA & ASOCIATII
In comparatie cu actiunile, obligatiunile au un risc mai mic deoarece ele presupun un venit
fix. In ceea ce priveste riscul de dobanda, pentru obligatiunile emise cu o rata variabila de
dobanda riscul pentru emitent este acela crestere a dobanzilor pe piata, fapt ce va duce la
o scumpire a creditului. Evaluarea riscului de dobanda se face cu ajutorul unui complex de
indicatori care masoara gradul de expunere al acestor instrumente financiare la modificarile
de rata a dobanzii: maturitatea, sensibilitatea si durata.
Intre tranzactionarea actiunilor si tranzactionarea obligatiunilor exista deosebiri majore, mai
ales in ceea ce priveste modul de exprimare a pretului. In cazul obligatiunilor, pretul nu se
exprima ca valoare absoluta, in lei, ci ca procent din valoarea nominala a obligatiunii.
Pretul net al vanzarii obligatiunilor care este si cel afisat in sistemul de tranzactionare nu
este insa pretul pe care cumparatorul il va plati vanzatorului. Pretului net i se adauga in mod
automat dobanda scursa de la data ultimei plati de dobanda de catre emitent (sau de la data
lansarii emisiunii) pana la data curenta.
In practica, la tranzactiile cu obligatiuni prin BVB trebuie tinut cont si de perioada de decontare
a tranzactiilor care este de trei zile lucratoare.
189

SOVA & ASOCIATII
DREPT FINANCIAR / DREPT FISCAL / CONTABILITATE
REGLEMENTARI CONTABILE
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr. 82/1991 a contabilitatii, republicata in M.Of. nr. 48/14.01.2005.
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 907 din 27 iunie 2005 privind aprobarea
categoriilor de persoane juridice care aplica reglementari contabile conforme cu
Standardele Internationale de Raportare Financiara, respectiv reglementari contabile
conforme cu directivele europene, publicat in M. Of. nr. 597 din 11 iulie 2005
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 705/2003 privind completarea Ordinului
ministrului finantelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile
armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele
Internationale de Contabilitate, publicat in M.Of. nr. 395/06.06.2003
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.879/2001 privind modificarea Ordinului
ministrului finantelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile
armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele
Internationale de Contabilitate, publicat in M.Of. nr. 640/12.10.2001
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.982/2001 pentru aprobarea Reglementarilor
contabile armonizate cu Directiva Comunitatilor Economice Europene nr. 86/635/CEE
si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de credit,
publicat in M.Of. 694/01.11.2001, cu modificarile si completarile ulterioare:
Ordinul BNR nr. 2/2004 privind modificarea si completarea unor reglementari
contabile aplicabile institutiilor de credit, publicat in M. Of. nr. 163 din 25
februarie 2004;
Ordinul BNR nr. 4/2004 privind completarea Reglementarilor contabile
armonizate cu Directiva Comunitatilor Economice Europene nr. 86/635/CEE
si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de
credit, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice si al guvernatorului
Bancii Nationale a Romaniei nr. 1.982/5/2001, cu modificarile si completarile
ulterioare, publicat in M. Of. nr. 620 din 8 iulie 2004;
Ordinul BNR nr. 6/2004 privind modificarea si completarea unor reglementari
contabile aplicabile institutiilor de credit, publicat in M. Of. nr. 10 din 5
ianuarie 2005;
Ordinul ministrului de finante si al BNR nr. 568/3/2005 privind completarea
Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva Comunitatilor
Economice Europene nr. 86/635/CEE si cu Standardele Internationale
de Contabilitate aplicabile institutiilor de credit, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice si al guvernatorului Bancii Nationale a
Romaniei nr. 1.982/5/2001, cu modificarile si completarile ulterioare,
publicat in M. Of. nr. 419 din 18 mai 2005.
191

SOVA & ASOCIATII
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.276/2002 privind aprobarea termenului de
depunere a situatiilor financiare retratate in conformitate cu Reglementarile contabile
armonizate cu directivele europene si Standardele Internationale de Contabilitate,
publicat in M.Of. nr. 728/07.10.2002
Ordonanta de Urgenta nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicata
in M. Of. nr. 598 din 22 august 2003, cu modificarile si completarile ulterioare:
Ordonanta Guvernului nr. 37/2004 pentru modificarea si completarea
reglementarilor privind auditul intern, publicata in M. Of. nr. 91 din 31
ianuarie 2004.
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor
generale privind exercitarea activitatii de audit public intern, publicat in M.Of. nr.
130/27.02.2003, cu modificarile si completarile ulterioare:
Ordinul ministrului finantelor nr. 423/2004 pentru modificarea si completarea
Normelor generale privind exercitarea activitatii de audit public intern,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 38/2003, publicat in
M. Of. nr. 245 din 19 martie 2004.
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1829/2003 privind aprobarea Reglementarilor
contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial, publicat in M.Of. nr.
66/27.01.2004
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1826/2003 pentru aprobarea Precizarilor
privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune,
publicat in M.Of. nr. 23/12.01.2004
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.040/2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida
simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil in conformitate cu
prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat in M. Of. nr. 642 din 16
iulie 2004
Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, publicata in M. Of. nr.
664 din 23 iulie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare
Ordonanta de Guvern nr. 5 din 20 ianuarie 2005 pentru modificarea alin. (1)
al art. 6 din Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale,
publicata in M. Of. nr. 84 din 25 ianuarie 2005
Legea nr. 101/2005 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 5/2005
pentru modificarea alin. (1) al art. 6 din Legea nr. 348/2004 privind
denominarea monedei nationale, publicata in M. Of. nr. 378 din 5 mai 2005
Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal, publicata in M.Of. nr. 927/23.12.2003, cu modificarile
si completarile ulterioare
Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in M.Of. nr. 112/06.02.2004 , cu
modificarile si completarile ulterioare
Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, publicata in
M.Of. nr. 941/29.12.2003, cu modificarile si completarile ulterioare
192

SOVA & ASOCIATII
Ordonanta Guvernului nr. 53/2005 privind reglementarea unor masuri financiare in
domeniul bugetar si al contabilitatii publice, publicata in M. Of. nr. 796 din 1 septembrie
2005, cu modificarile si completarile ulterioare:
Ordonanta nr. 28 din 26/2006 privind reglementarea unor masuri financiarfiscale,
publicata in M.Of. nr. 89 din 31 ianuarie 2006;
Lege nr. 142/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 53/2005
privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar si al
contabilitatii publice, publicata in M.Of. nr. 431 din 18 mai 2006
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.121 din 4 iulie 2006 privind aplicarea
Standardelor Internationale de Raportare Financiara, publicat in M.Of. nr. 602 din 12
iulie 2006
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.001 din 22 noiembrie 2006 privind
modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005
pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene
Ordonanta nr. 17 din 31 ianuarie 2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei
Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a
contabililor autorizati.
I. Obligatia tinerii contabilitatii
Conform art. 1 din Legea contabilitatii – Legea nr.82/1991, republicata - obligatia organizarii
si conducerii contabilitatii proprii revine:
societatilor comerciale;
societatilor/companiilor nationale;
regiilor autonome;
institutelor nationale de cercetare-dezvoltare;
societatilor cooperatiste si celorlalte persoane juridice cu scop lucrativ;
institutiilor publice;
asociatiilor si celorlalte persoane juridice cu si fara scop lucrativ;
persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente.
Societatile comerciale, societatile/ companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale
de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice au obligatia ca,
incepand cu exercitiul financiar al anului 2006, sa aplice reglementarile contabile conforme
cu directivele europene. Aceasta obligatie se aplica si sediilor permanente din Romania care
apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul in strainatate.
Persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre urmatoarele trei
criterii, denumite in continuare criterii de marime:
cifra de afaceri neta - peste 7.300.000 euro;
total active - peste 3.650.000 euro;
numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar – 50,
aplica in contabilitate Reglementarile contabile conforme cu directivele europene aprobate
prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005,
193

SOVA & ASOCIATII
II.
Organizarea si conducerea contabilitatii
Persoanele prevazute la punctul anterior organizeaza si conduc contabilitatea, de regula, in
partida dubla, in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilulsef
sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie
sa aiba studii economice superioare si raspund impreuna cu personalul din subordine de
organizarea si conducerea contabilitatii, in conditiile legii.
Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii si
de persoane juridice autorizate sau de persoane fizice care au calitatea de expert contabil,
respectiv contabil autorizat.
Pentru persoanele juridice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte
si care nu au personal calificat incadrat, potrivit legii, sau contracte de prestari de servicii
in domeniul contabilitatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate, Ministerul
Finantelor Publice stabileste, in functie de evolutia inflatiei si de dezvoltarea profesiei, limite
valorice privind nivelul cifrei de afaceri de la care exista obligatia de a incheia contracte pentru
intocmirea situatiilor financiare anuale, numai de catre persoane fizice sau juridice calificate,
autorizate.
Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine administratorului,
ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective.
III.
Aspecte privind inregistrarile in contabilitate
Operatiunile patrimoniale se inregistreaza in contabilitate cronologic.
Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei
intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de
document justificativ.
Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala.
Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in
valuta, potrivit reglementarilor elaborate in acest sens.
Pentru necesitatile proprii de informare, persoanele care au obligatia tinerii contabilitatii, cu
exceptia institutiilor publice, pot opta pentru intocmirea situatiilor financiare si intr-o moneda
stabila.
Inregistrarea in contabilitate a elementelor de activ se face la costul de achizitie, de productie
sau la valoarea justa pentru alte intrari decat cele prin achizitie sau productie, dupa caz.
Creantele si datoriile se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor nominala.
Valoarea actiunilor emise sau a altor titluri, precum si varsaminte efectuate in contul capitalului
subscris se reflecta distinct in contabilitate.
Contabilitatea clientilor si furnizorilor, a celorlalte creante si datorii se tin pe categorii, precum
si pe fiecare persoana fizica sau juridica.
194

SOVA & ASOCIATII
Persoanele care au obligatia tinerii contabilitatii sunt obligate totodata sa efectueze
inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv detinute la inceputul activitatii, cel
putin o data pe an pe parcursul functionarii lor, in cazul fuziunii sau incetarii activitatii, precum
si in alte situatii prevazute de lege.
Ministerul Finantelor Publice poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru
unele bunuri cu caracter special aflate in administrarea institutiilor publice, la propunerea
ordonatorilor principali de credite.
Rezultatul inventarierii se inregistreaza in contabilitate potrivit reglementarilor contabile
elaborate in acest sens de catre Ministerul Finantelor Publice.
In contabilitate profitul sau pierderea se stabileste lunar, cumulat de la inceputul anului.
Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia.
Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatiile prevazute de lege, dupa
aprobarea situatiilor anuale.
Pierderea contabila se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve,
capital social si din alte resurse financiare proprii, potrivit hotararii adunarii generale a
actionarilor sau asociatilor si in conformitate cu metodologia emisa de Ministerul Finantelor
Publice.
IV.
Registrele de contabilitate
Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea
mare.
Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate, lunar se
intocmeste balanta de verificare.
Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare, precum si documentele justificative care
stau la baza inregistrarilor in contabilitatea financiara se pastreaza in arhiva persoanelor
prevazute la primul punct, timp de 10 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului
financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii, care se pastreaza
timp de 50 de ani.
In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua masuri
de reconstituire a acestora in termen de maximum 30 de zile de la constatare.
V. Situatii financiare anuale
Documentele oficiale de prezentare a situatiei economico-financiare a persoanelor care au
obligatia tinerii contabilitatii sunt situatiile financiare anuale.
Societatile comerciale care detin participatii in capitalul altor societati comerciale, denumite
societati comerciale de grup, vor intocmi si vor prezenta si situatii financiare anuale
consolidate, in conformitate cu reglementarile specifice elaborate de Ministerul Finantelor
Publice in acest scop.
195

SOVA & ASOCIATII
Intocmirea situatiilor financiare anuale trebuie sa fie precedata obligatoriu de inventarierea
generala a elementelor de activ si de pasiv si a celorlalte bunuri si valori aflate in gestiune si
administrare, potrivit normelor emise in acest scop de Ministerul Finantelor Publice.
Eventualele erori constatate in contabilitate, dupa aprobarea si depunerea situatiilor financiare
anuale, vor fi corectate in anul in care acestea se constata.
Situatiile financiare anuale sunt insotite de raportul administratorilor.
1. Pentru persoanele juridice care aplica Reglementarile contabile armonizate cu
directivele Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de
Contabilitate, situatiile financiare anuale se compun din: bilant, cont de profit si
pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie,
politici contabile si note explicative.
Situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice care aplica Reglementarile contabile
armonizate sunt supuse auditului financiar, care se efectueaza de catre auditori financiari,
persoane fizice sau juridice autorizate, potrivit legii.
Un exemplar al situatiilor financiare anuale va fi depus la directia generala a finantelor
publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti in termen de 150 de zile de la incheierea
exercitiului financiar.
2. Persoanele juridice care nu indeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea
Reglementarilor armonizate intocmesc situatii financiare anuale simplificate,
armonizate cu directivele europene, care se compun din: bilant, cont de profit si
pierdere, politici contabile si note explicative.
Un exemplar al situatiilor financiare anuale va fi depus la directia generala a finantelor
publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti in termen de 120 de zile de la incheierea
exercitiului financiar.
3. Situatiile financiare anuale, pentru toate celelalte persoane prevazute la art. 1 din
Legea nr. 81/1992, cu exceptia celor mentionate la lit. a) si b), se compun din: bilant
si cont de profit si pierdere.
4. Situatiile financiare anuale pentru microintreprinderi se compun din: bilant si cont de
profit si pierdere.
VI.
Organizarea si conducerea contabilitatii in partida simpla
Sunt obligati sa organizeze contabilitatea in partida simpla:
contribuabilii care obtin venituri din activitati independente;
Veniturile din activitati independente cuprind:
veniturile comerciale; sunt considerate venituri comerciale veniturile din
fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii, precum si
din practicarea unei meserii;
veniturile din profesii libere; constituie venituri din profesii libere
veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar,
expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori
196

SOVA & ASOCIATII
mobiliare, arhitect sau a altor profesii asemanatoare, desfasurate in
mod independent, in conditiile legii;
veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod
individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati
adiacente.
contribuabilii care obtin venituri din activitati agricole si opteaza pentru determinarea
venitului net in sistem real.
Evidenta contabila in partida simpla se va conduce in conformitate cu Normele metodologice
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1040/2004.
VII.
Inspectia fiscala
Sunt supuse inspectiei fiscale toate persoanele, indiferent de forma lor de organizare, care
au obligatii de stabilire, retinere si plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume
datorate bugetului general consolidat prevazute de lege.
1. Obligatiile fiscale
Obligatiile fiscale cuprind:
obligatia de a declara bunurile si veniturile impozabile sau, dupa caz, impozitele,
taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat;
obligatia de a calcula si de a inregistra in evidentele contabile si fiscale impozitele,
taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat;
obligatia de a plati la termenele legale impozitele, taxele, contributiile si alte sume
datorate bugetului general consolidat;
obligatia de a plati dobanzi si penalitati de intarziere, aferente impozitelor, taxelor,
contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligatii
de plata accesorii;
obligatia de a calcula, de a retine si de a inregistra in evidentele contabile si de plata,
la termenele legale, impozitele si contributiile care se realizeaza prin stopaj la sursa;
orice alte obligatii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, in aplicarea
legilor fiscale.
2. Organele de control fiscal
Inspectia fiscala se exercita exclusiv, nemijlocit si neingradit de Agentia Nationala de
Administrare Fiscala, sau dupa caz, de compartimentele de specialitate ale autoritatilor
administratiei publice locale, conform dispozitiilor prezentului titlu, ori de alte autoritati care
sunt competente, potrivit legii, sa administreze impozite, taxe, contributii sau alte sume
datorate bugetului general consolidat.
3. Perioada supusa inspectiei fiscale
Potrivit Codului de procedura fiscala inspectia fiscala se efectueaza in cadrul termenului
de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale. Perioada supusa inspectiei fiscale se
determina astfel:
197

SOVA & ASOCIATII
in cazul contribuabililor mari incepe de la sfarsitul perioadei controlate anterior;
la celelalte categorii de contribuabili inspectia fiscala se efectueaza asupra creantelor
nascute in ultimii 3 ani fiscali pentru care exista obligatia depunerii declaratiilor
fiscale. Inspectia fiscala se poate extinde pe perioada de prescriptie a dreptului de
a stabili obligatii fiscale, daca: a) exista indicii privind diminuarea impozitelor si
taxelor; b) nu au fost depuse declaratii fiscale; nu au fost indeplinite obligatiile de
plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general
consolidat.
Inaintea desfasurarii inspectiei fiscale, organul fiscal are obligatia sa instiinteze contribuabilul
in legatura cu actiunea care urmeaza sa se desfasoare, prin transmiterea unui aviz de
inspectie fiscala, care se comunica contribuabilului, in scris, inainte de inceperea inspectiei
fiscale, astfel:
cu 30 de zile pentru marii contribuabili;
cu 15 zile pentru ceilalti contribuabili.
Comunicarea avizului de inspectie fiscala nu este necesara:
pentru solutionarea unor cereri ale contribuabilului;
in cazul unor actiuni indeplinite ca urmare a solicitarii unor autoritati, potrivit legii;
in cazul controlului inopinat si al controlului incrucisat.
4. Locul si timpul de desfasurare a inspectiei fiscale
Inspectia fiscala se desfasoara, de regula, in spatiile de lucru ale contribuabilului. Contribuabilul
trebuie sa puna la dispozitie un spatiu adecvat, precum si logistica necesara desfasurarii
inspectiei fiscale. Daca nu exista un spatiu de lucru adecvat pentru derularea inspectiei fiscale,
atunci activitatea de inspectie se va putea desfasura la sediul organului fiscal sau in orice alt
loc stabilit de comun acord cu contribuabilul.
Inspectia fiscala se desfasoara, de regula, in timpul programului de lucru al contribuabilului.
In afara programului de lucru al contribuabilului inspectia se va desfasura cu acordul scris al
contribuabilului si cu aprobarea conducatorului organului fiscal.
Inspectia fiscala se efectueaza o singura data pentru fiecare impozit, taxa, contributie si alte
sume datorate bugetului general consolidat si pentru fiecare perioada supusa impozitarii. Prin
exceptie, conducatorul inspectiei fiscale competent poate decide reverificarea unei anumite
perioade daca, de la data incheierii inspectiei fiscale si pana la data implinirii termenului
de prescriptie, apar date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuarii
verificarilor sau erori de calcul care influenteaza rezultatele acestora.
5. Obligatia de colaborare a contribuabilului
Contribuabilul are obligatia sa colaboreze la constatarea starilor de fapt fiscale. Acesta
este obligat sa dea informatii, sa prezinte la locul de desfasurare a inspectiei fiscale toate
documentele, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din
punct de vedere fiscal. La inceperea inspectiei fiscale, contribuabilul va fi informat ca poate
numi persoane care sa dea informatii. Daca informatiile contribuabilului sau cele ale persoanei
numite de acesta sunt insuficiente, atunci inspectorul fiscal se poate adresa si altor persoane
pentru obtinerea de informatii.
198

SOVA & ASOCIATII
6. Drepturile contribuabililor
La incheierea inspectiei fiscale, organul fiscal va prezenta contribuabilului constatarile si
consecintele lor fiscale, acordandu-i acestuia posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere,
cu exceptia cazului in care bazele de impozitare nu au suferit nici o modificare in urma
inspectiei fiscale sau a cazului in care contribuabilul renunta la acest drept si notifica acest
fapt organelor de inspectie fiscala. Data, ora, locul si problematica discutiei vor fi comunicate
contribuabilului in timp util. Contribuabilul are dreptul sa prezinte, in scris, punctul de vedere
cu privire la constatarile inspectiei fiscale.
7. Rezultatul inspectiei fiscale
Rezultatul inspectiei fiscale va fi consemnat intr-un raport scris, in care se vor prezenta
constatarile inspectiei, din punct de vedere faptic si legal. Daca, ca urmare a inspectiei, se
modifica baza de impunere, raportul intocmit va sta la baza emiterii deciziei de impunere.
In cazul in care baza de impunere nu se modifica, acest fapt va fi comunicat in scris
contribuabilului.
VIII.
Regim sanctionator
Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat,
potrivit legii, sa fie considerate infractiuni:
detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi
si obligatii, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in
contabilitate;
nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice cu privire la:
utilizarea si tinerea registrelor de contabilitate;
intocmirea si utilizarea documentelor justificative si contabile pentru
toate operatiunile efectuate, inregistrarea in contabilitate a acestora in
perioada la care se refera, pastrarea si arhivarea acestora, precum si
reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse;
efectuarea inventarierii;
intocmirea si auditarea situatiilor financiare anuale;
intocmirea si depunerea situatiilor financiare periodice stabilite de
Ministerul Finantelor Publice;
nedepunerea declaratiei din care sa rezulte ca persoanele prevazute la
art. 1 nu au desfasurat activitate;
prezentarea de situatii financiare care contin date eronate sau necorelate, inclusiv cu
privire la identificarea persoanei raportoare.
Contraventiile prevazute se sanctioneaza cu amenda al carei cuantum variaza de la 10 RON
la 100.000 RON.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de persoanele cu atributii de control
financiar si de alte persoane anume imputernicite de Ministerul Finantelor Publice.
199

SOVA & ASOCIATII
Precizare:
Efectuarea cu stiinta de inregistrari inexacte, precum si omisiunea cu stiinta a inregistrarilor
in contabilitate, avand drept consecinta denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor
financiare, precum si a elementelor de activ si de pasiv ce se reflecta in bilant, constituie
infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform legii.
IX.
Aplicarea Standardelor internationale de Raportare Financiara
Pentru asigurarea conformitatii reglementarilor nationale in domeniul contabilitatii cu
reglementarile Uniunii Europene, in exercitiul financiar al anului 2007, in Romania se continua
implementarea graduala a Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS).
1. Aplicare obligatorie
Societaile comerciale ale caror valori mobiliare la data bilantului sunt admise la tranzactionare
pe o piata reglementata si care intocmesc situatii financiare consolidate au obligatia ca,
incepand cu exercitiul financiar al anului 2007, sa aplice Standardele Internationale de
Raportare Financiara.
2. Aplicare facultativa
Pentru anul 2007, celelalte entitati de interes public definite conform Ordinului ministrului
finantelor publice nr. 907/2005 privind aprobarea categoriilor de persoane juridice care aplica
reglementari contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara,
respectiv reglementari contabile conforme cu directivele europene, pot aplica Standardele
Internationale de Raportare Financiara (IFRS) la intocmirea situatiilor financiare individuale
sau consolidate, pentru necesitati proprii de informare.
Toate entitatile care au obligatia sa aplice sau au optat pentru aplicarea Standardelor
Internationale de Raportare Financiara, intocmesc situatii financiare anuale conforme cu
directivele europene.
200

SOVA & ASOCIATII
AMORTIZAREA CAPITALULUI IMOBILIZAT
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale
si necorporale, republicata in M.Of. nr. 242 din 31 mai 1999, cu modificarile si
completarile ulterioare:
Ordonanta Guvernului nr. 5/2000 pentru completarea Legii nr. 15/1994
privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale,
publicata in M. Of. nr. 26 din 25 ianuarie 2000;
Ordonanta Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea si amortizarea
activelor fixe aflate in patrimoniul institutiilor publice, publicata in M. Of. nr.
624 din 31 august 2003.
Hotararea Guvernului nr. 909/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active
corporale si necorporale, publicata in M. Of. nr. 4 din 8 ianuarie 1998, cu modificarile
si completarile ulterioare:
Hotararea Guvernului nr. 568/2000 pentru modificarea si completarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994, publicata in M. Of.
nr. 333 din 18 iulie 2000;
Hotararea Guvernului nr. 22/2003 pentru abrogarea unor dispozitii legale,
precum si pentru modificarea si completarea unor metodologii fiscale si
contabile, publicata in M. Of. nr. 44 din 7 ianuarie 2003.
Hotararea Guvernului nr. 1553/2003 privind reevaluarea imobilizarilor corporale si
stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, publicata in M. Of. nr. 21 din 12 ianuarie
2004, cu modificarile si completarile ulterioare:
Hotararea Guvernului nr. 105/2007 privind stabilirea valorii de intrare a
mijloacelor fixe, publicata in Monitorul Oficial nr. 103 din 12 februarie 2007.
I. Domeniul de aplicare al dispozitiilor legale in materia amortizarii
capitalului imobilizat in active corporale si necorporale
Amortizarea capitalului imobilizat poate fi efectuata de :
unitatile care desfasoara activitati economice si care imobilizeaza capital in
active corporale si necorporale supuse deprecierii, prin utilizare sau in timp,
in scopul refacerii capitalului angajat;
persoanele juridice fara scop lucrativ, care au dreptul potrivit legii, sa
desfasoare activitati economice; acestea vor amortiza capitalul imobilizat
numai pentru activitatile desfasurate in scopul obtinerii de profit, si pentru
care, potrivit legii, acestea sunt platitoare de impozit pe profit;
201

SOVA & ASOCIATII
persoanele fizice si asociatiile fara personalitate juridica care desfasoara
activitati in scopul realizarii de venituri, si care, potrivit legii sunt obligate sa
conduca evidenta in partida simpla;
sucursalele si alte subunitati cu sediul in Romania, apartinand unor persoane
juridice cu sediul in strainatate.
II.
Capitalul imobilizat supus amortizarii
Capitalul imobilizat supus amortizarii se materializeaza prin bunurile si valorile destinate sa
deserveasca activitatea pe o perioada mai mare de un an si care se consuma treptat. Capitalul
imobilizat supus amortizarii cuprinde 2 grupe:
1. activele corporale;
2. activele necorporale.
1. Activele corporale
Potrivit Legii nr.15/1994 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, activele
corporale aferente capitalului imobilizat sunt:
terenurile, inclusiv investitiile pentru amenajarea acestora;
mijloacele fixe.
Sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de obiecte care se utilizeaza ca atare si
indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a
Guvernului, care poate fi actualizata anual, in functie de indicele de inflatie
comunicat de Comisia Nationala pentru Statistica;
are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Categorii de active corporale nesupuse amortizarii
Active corporale nesupuse amortizarii sunt:
bunurile aflate in proprietatea publica, incluse in aceasta categorie in baza
prevederilor legale;
mijloacele fixe aflate in administrarea institutiilor publice;
lacurile, baltile, iazurile, care nu sunt rezultatul unor investitii;
terenurile, inclusiv cele impadurite;
2. Activele necorporale
Potrivit legii in aceasta categorie intra urmatoarele:
cheltuielile de constituire;
cheltuielile de cercetare-dezvoltare;
cheltuielile cu descoperirea rezervelor de substante minerale utile,
neconcretizate in mijloace fixe, la zacamintele puse in exploatare;
concesiunile, imobilizarile necorporale de natura superficiei si a uzufructului,
brevetele si alte drepturi si valori asimilate;
202

SOVA & ASOCIATII
alte imobilizari necorporale, inclusiv programe informatice create de agentii
economici sau achizitionate de la terti.
III.
Calcularea amortizarii
Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii
de intrare a mijloacelor fixe si se include la cheltuielile de exploatare.
Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza incepand cu luna urmatoare punerii lor in functiune,
pana la recuperarea integrala a valorii de intrare, conform duratelor normale de functionare.
Data punerii in functiune a mijloacelor fixe este reglementata prin H.G. nr. 909/1997 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.15/1994.
Precizari:
amortizarea mijloacelor fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de gestiune
este in sarcina proprietarului acestora. Aceasta amortizare se recupereaza prin
redeventa, chirie sau prin pretul locatiei;
amortizarea mijloacelor fixe date in folosinta asocierilor in participatie se calculeaza
de asociatul care le are in patrimoniu si se transmite asociatului care contabilizeaza
operatiunile asociatiei, in vederea inregistrarii pe cheltuieli;
amortizarea cheltuielilor de investitii si a modernizarilor la mijloacele fixe concesionate,
inchiriate sau date in locatie de gestiune este in sarcina agentului economic, a
persoanei fizice sau a asociatiei fara personalitate juridica, care desfasoara activitate
in scopul realizarii de venituri, care a efectuat investitia.
a) scutirea de la calculul amortizarii:
Agentii economici, persoanele fizice si asociatiile fara personalitate juridica, care desfasoara
activitati in scopul realizarii de venituri, sucursalele si alte subunitati cu sediul in Romania,
apartinand unor persoane juridice cu sediul in strainatate sunt scutiti de la calculul amortizarii,
in situatii justificate, cu avizul directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de
stat, pentru urmatoarele active corporale:
minele trecute in conservare sau scoase definitiv din functiune, precum si sondele
de titei si gaze care nu se dau in productie, la propunerea Agentiei Nationale pentru
Resurse Minerale; pentru minele trecute in conservare sunt scutiti pe o perioada
egala cu durata de conservare, iar pentru minele scoase definitiv din functiune pentru
durata de functionare ramasa de la scoaterea lor din functiune;
mijloacele fixe din patrimoniul agentilor economici trecute in conservare pe o durata
mai mare de 30 de zile; scutirea se realizeaza pe o perioada egala cu durata de
conservare.
Cheltuielile ocazionate de trecerea si mentinerea in conservare a mijloacelor fixe sunt cheltuieli
de exploatare, deductibile din punct de vedere fiscal.
lucrarile de imbunatatiri funciare si de gospodarire a apelor, cu caracter general
de deservire, destinate apararii impotriva inundatiilor si inlaturarii excesului de
umiditate.
In cazul persoanelor fizice si al asociatiilor fara personalitate juridica, care desfasoara activitati
in scopul realizarii de venituri, amortizarea aferenta perioadelor de scutire pentru activele
203

SOVA & ASOCIATII
corporale prevazute la primele doua puncte se va inregistra ca cheltuiala deductibila la data
expirarii duratelor normale de utilizare prevazute de lege si a casarii efective.
a) amortizarea activelor necorporale:
cheltuielile de constituire si cele de cercetare-dezvoltare se amortizeaza intr-o
perioada de cel mult cinci ani;
brevetele, licentele, know-how, marcile de fabrica, de comert si de servicii si
alte drepturi de proprietate industriala si comerciala similare, subscrise ca aport,
achizitionate pe alte cai, se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de
catre agentul economic care le detine;
alte imobilizari necorporale, precum: concesiunile, superficia, uzufructul se
amortizeaza pe durata contractului;
programele informatice create de agentul economic sau achizitionate de la terti
se amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi o
perioada de cinci ani.
IV.
Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe
Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe cu valoarea de intrare complet amortizata sau cu
valoarea de intrare ramasa nerecuperata se face cu aprobarea consiliului de administratie al
agentului economic, respectiv a responsabilului cu gestiunea patrimoniului in cazul persoanelor
juridice fara scop lucrativ.
Dupa aprobarea scoaterii din functiune a mijloacelor fixe se va proceda la valorificarea acestora.
Procedura de valorificare prin vanzare sau prin casare va fi aprobata de catre consiliul de
administratie sau de catre responsabilul cu gestiunea patrimoniului.
V. Valoarea neamortizata
Prin valoare neamortizata se intelege diferenta dintre valoarea de intrare a mijloacelor fixe
si valoarea amortizarii, recuperata prin includerea in cheltuielile de exploatare, din care se
deduc sumele rezultate in urma valorificarii.
Durata si modul de recuperare a valorii neamortizate se stabilesc de consiliul de administratie
al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, in cazul
persoanelor juridice fara scop lucrativ.
Astfel, daca prin amortizare nu se va recupera integral valoarea de intrare a mijloacelor fixe
scoase din functiune, agentii economici asigura acoperirea valorii neamortizate din sumele
rezultate in urma valorificarii acestora. Diferenta ramasa neacoperita se include in cheltuieli
exceptionale, nedeductibile fiscal, pe o perioada de maximum 5 ani, sau prin diminuarea
capitalurilor proprii, cu respectarea dispozitiilor legale.
In cazul persoanelor fizice si al asociatiilor fara personalitate juridica, care desfasoara activitati
in scopul realizarii de venituri, valoarea ramasa neamortizata a mijloacelor fixe scoase din
functiune, determinata prin deducerea din valoarea de intrare a amortizarii inclusa pe costuri
in cursul exploatarii, este deductibila in limita veniturilor realizate din valorificare.
204

SOVA & ASOCIATII
VI.
Regimuri de amortizare
In vederea amortizarii mijloacelor fixe, agentii economici vor utiliza unul din urmatoarele
regimuri de amortizare:
1. Amortizarea liniara
Aceasta se realizeaza prin includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume
fixe, stabilite proportional cu numarul de ani a duratei normale de utilizare a mijlocului
fix. Amortizarea liniara se calculeaza prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea
de intrare a mijloacelor fixe. Calculul amortizarii in sistem liniar se aproba de consiliul de
administratie al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, la
data punerii in functiune.
Pentru constructii amortizarea se va calcula intotdeauna in regim liniar.
2. Amortizarea degresiva
Aceasta se realizeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre urmatorii
coeficienti:
1,5 – daca durata normala de utilizare a mijlocului fix de amortizat este intre 2 si 5 ani;
2,0 – daca durata normala de utilizare a mijlocului fix de amortizat este intre 5 si 10 ani;
2,5 – daca durata normala de utilizare a mijlocului fix de amortizat este mai mare de
10 ani.
Utilizarea acestui mod de calcul se aproba de consiliul de administratie al agentului economic,
respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, la data punerii in functiune.
a. amortizarea accelerata:
Aceasta consta in includerea in primul an de functionare, in cheltuielile de exploatare a unei
amortizari de pana la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv.
Valoarea ramasa de amortizat, dupa primul an de functionare, se recupereaza dupa regimul
liniar, prin raportare la numarul de ani de utilizare ramasi.
Utilizarea regimului de amortizare accelerata se aproba de directia generala a finantelor
publice si controlului financiar de stat, la propunerea scrisa a consiliului de administratie al
agentului economic sau a responsabilului cu gestiunea patrimoniului, in cazul persoanelor
juridice fara scop lucrativ, pe baza unei documentatii de fundamentare.
3. Stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe
Hotararea Guvernului nr. 105/2007 stabileste ca valoarea minima de intrare a mijloacelor fixe
stabilita in conditiile Legii nr. 15/1994, este de 1800 lei.
Pe de alta parte, valoarea ramasa neamortizata a mijloacelor fixe cu valoarea de intrare
cuprinsa intre 1500 lei si 1800 lei, existente in patrimoniul operatorilor economici, fie se va
205

SOVA & ASOCIATII
recupera integral odata cu intrarea in vigoare a HG nr. 105/2007, fie se poate opta pentru
recuperarea acestei valori, pe durata normala de functionare ramasa, potrivit prevederilor
legale in vigoare.
4. Regim sanctionator
Incalcarea obligatiilor privind calcularea si inregistrarea amortizarii capitalului imobilizat in
active corporale sau necorporale se sanctioneaza conform prevederilor Legii nr. 15/1994
privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale.
Potrivit legii, constituie contraventii la normele privind calcularea si inregistrarea amortizarii
capitalului imobilizat in active corporale sau necorporale urmatoarele fapte, daca nu sunt
savarsite in astfel de conditii, incat potrivit legii penale sa fie considerate infractiuni:
a) inregistrarea ca mijloace fixe a unor obiecte care, conform Legii nr.15/1994
republicata, nu se incadreaza in aceasta categorie;
b) calcularea si inregistrarea in contabilitate a amortizarii mijloacelor fixe exceptate;
c) aplicarea unor durate normale de utilizare a mijloacelor fixe altele decat cele stabilite
conform prevederilor legale;
d) inregistrarea unor valori de intrare a mijloacelor fixe altele decat cele stabilite conform
prevederilor legale;
e) modificarea pe parcursul duratei de functionare a mijlocului fix, a duratei si a regimului
de amortizare.
Contraventiile prevazute la lit. a), b) si e) se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 1500 lei,
iar cele prevazute la lit. c) si d) se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 1000 lei.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre organele de specialitate
ale Ministerului Finantelor.
206

SOVA & ASOCIATII
CONVENTII DE EVITARE A DUBLEI IMPUNERI
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in M.Of. nr. 927/23.12.2003, cu
modificarile si completarile ulterioare
Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in M.Of. nr. 112/06.02.2004, cu
modificarile si completarile ulterioare:
Hotararea Gvernului nr. 1861/2006 pentru modificarea si completarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind
codul fiscal, aprobate prin HG nr. 44/2004, publicata in M. Of. Nr.
1044/29.12.2006
Ordinul Ministerului Finantelor nr. 1798 din 14.09.1998 pentru aprobarea
formularisticii referitoare la aplicarea conventiilor de evitare a dublei impuneri si
stabilirea competentelor privind semnarea acestor formulare, publicat in M.Of. nr.
358 din 22.09.1998, cu modificarile ulterioare
Conventiile fiscale internationale de evitare a dublei impuneri
I. Dubla impunere fiscala internationala
Dubla impunere fiscala internationala reprezinta supunerea la impozit a aceleiasi materii
impozabile si pentru aceeasi perioada de timp de catre doua autoritati fiscale din tari
diferite.
Aparitia dublei impuneri se datoreaza modului in care sunt aplicate criterii care stau la baza
impunerii veniturilor sau averii. In practica fiscala internationala criteriile care stau la baza
impunerii veniturilor sau averii sunt:
criteriul rezidentei (sau al domiciliului fiscal), potrivit caruia impunerea
veniturilor sau averii se realizeaza de autoritatea fiscala din tara careia
apartine rezidentul, indiferent daca veniturile sau averea, care fac
obiectul impunerii, sunt obtinute sau se afla pe teritoriul acelei tari sau
in afara acesteia;
criteriul nationalitatii, potrivit caruia o tara impune rezidentii sai, care
realizeaza venituri sau poseda avere din (in) tara respectiva, indiferent
daca acestia locuiesc sau nu in tara lor;
criteriul originii veniturilor (teritorialitatii), potrivit caruia impunerea
se efectueaza de catre organele fiscale din tara pe al carei teritoriu s-
au realizat veniturile sau se afla averea, indiferent de rezidenta sau
nationalitatea beneficiarilor de venituri.
207

SOVA & ASOCIATII
Efectele negative pe care dubla impunere le are asupra dezvoltarii relatiilor economice si
financiare dintre diferite tari au determinat gasirea unor solutii pentru inlaturarea ei. Dubla
impunere poate fi evitata, fie pe baza unor masuri legislative unilaterale, fie prin incheierea
unor acorduri bilaterale sau multilaterale intre diferite tari.
1. Metode/procedee pentru evitarea dublei impuneri
Pentru evitarea propriu-zisa a dublei impuneri, in practica fiscala internationala se aplica mai
multe metode sau procedee tehnice, cum sunt:
metoda scutirii (exonerarii) totale;
metoda scutirii (exonerarii) progresive;
metoda „creditarii" (imputarii) obisnuite;
metoda „creditarii" integrale.
2. Modalitati de evitare a dublei impuneri
Ca modalitati de evitare a dublei impuneri se impun:
reglementarile fiscale continute in dreptul intern;
conventiile fiscale internationale.
Conventiile fiscale internationale sunt:
conventii bilaterale, care implica numai doua tari;
conventii multilaterale – care implica mai mult de doua tari participante.
3. Tari cu care Romania a incheiat conventii de evitare a dublei impuneri:
Africa de Sud
Albania
Algeria
Armenia
Austria
Bangladesh
Belgiei
Bulgaria
Canada
Cehia
China
Cipru
Costa Rica
Croatia
Coreea
Danemarca
Ecuador
Elvetia
Emiratele Arabe Unite
Egipt
Filipine
Finlanda
Franta
Germania
India
Indonezia
Irlanda
Israel
Italia
Iugoslavia – incetat
aplicabilitatea
Iordania
Liban
Japonia
Kazahstan
Kuwait
Lituania
Macedonia
Malayezia
Malta
Marea Britanie
Marele Ducat de
Luxembourg
Maroc
Mexic
Moldova
Namibia
Nigeria
Norvegia
Olanda
Pakistan
Polonia
Portugalia
Qatar
Regatului Hasemit al
Iordaniei
Rusia
Siria
Slovacia
Slovenia
Spania
Sri Lanka
Statele Unite ale Americii
Sudan
Suedia
Tunisia
Turcia
Thailanda
Ucraina
Ungaria
Uzbekistan
Vietman
Zambia
208

SOVA & ASOCIATII
II.
Conventiile bilaterale de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania
Conventiile bilaterale incheiate in acest sens de Romania se aplica persoanelor care sunt
rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante. Prin persoana se intelege o persoana
fizica, o societate si orice alta asociere de persoane. Termenul societate inseamna orice persoana
juridica sau orice entitate care este considerata persoana juridica in scopul impozitarii.
Majoritatea conventiilor incheiate in acest sens urmaresc acelasi model si multe din prevederile
lor sunt similare sau chiar identice, ceea ce se datoreaza faptului ca multe dintre ele sunt
negociate in baze generale recunoscute si in baza unor modele internationale similare.
Prin conventiile incheiate sunt vizate impozitele pe venit si pe capital stabilite in numele unui
stat contractant sau al subdiviziunilor sale politice, al unitatilor administrativ-teritoriale ori al
autoritatilor locale, indiferent de modul in care sunt percepute.
Sunt considerate impozite pe venit si pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe
capitalul total sau pe elementele de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe castigurile
provenite din instrainarea proprietatii mobiliare sau imobiliare, precum si impozitele asupra
cresterii capitalului.
1. Impunerea veniturilor obtinute din Romania de persoane fizice sau juridice
nerezidente
Veniturile obtinute din Romania de persoane fizice sau juridice nerezidente sunt impozabile
potrivit prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri, respectiv ale articolelor din
aceste conventii care reglementeaza impunerea categoriilor de venituri respective. Pentru
veniturile la care in conventiile de evitare a dublei impuneri este prevazut dreptul de impunere
in statul de sursa, fara a fi precizata in mod expres o cota de impunere, veniturile respective
sunt impozabile potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri coroborate cu legislatia
romana in domeniu.
Pentru persoanele rezidente ale statelor cu care Romania are incheiate conventii si care
realizeaza venituri din Romania, impozitul ce se retine la sursa pentru dividende, dobanzi,
comisioane, redevente este la nivelul cotei stabilite la paragraful 2 de la articolele: “Dividende”,
“Dobanzi”, “Comisioane”, “Redevente” din conventii. In cazul cand legislatia interna prevede
in mod expres exceptarea de la impunere, scutirea sau o cota de impozitare mai favorabila,
sunt aplicabile prevederile legislatiei interne – Normele Metodologice de aplicare a Codului
Fiscal referitoare la aplicarea conventiilor sau acordurilor de evitare a dublei impuneri.
Alineatul 2 al articolelor “Dividende”, “Dobanzi”, “Comisioane”, “Redevente” din conventiile
de evitare a dublei impuneri nu este anulat de alineatul 1 al acelorasi articole, care prevede
ca veniturile respective platite unui rezident se impun in statul sau de rezidenta. Aplicarea
alineatului 2 al articolelor “Dividende”, “Dobanzi”, “Comisioane”, “Redevente” din conventiile
de evitare a dublei impuneri care prevad impunerea in statul de sursa nu conduce la o dubla
impunere pentru acelasi venit, intrucat statul de rezidenta acorda credit fiscal pentru impozitul
platit in Romania, in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.
2. Certificatul de rezidenta fiscala
Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri beneficiarii veniturilor
din Romania, persoane rezidente ale celuilalt stat contractant, vor depune in anul realizarii
209

SOVA & ASOCIATII
venitului sau in anul urmator realizarii acestuia la platitorul de venituri originalul certificatului
de rezidenta fiscala sau al documentului prin care se atesta rezidenta fiscala, tradus si legalizat
de organul autorizat din Romania.
In cazul in care beneficiarul venitului, persoana rezidenta a celuilalt stat contractant, nu
prezinta originalul certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului care atesta rezidenta
fiscala, tradus si legalizat, se aplica cotele de impozit prevazute in Titlul V al Codului Fiscal si
nu cele stabilite prin conventie.
Dupa prezentarea certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului se aplica pentru
veniturile realizate in anul respectiv prevederile din conventiile de evitare a dublei impuneri
si se va proceda la regularizarea impozitului. Este insa necesar ca certificatul de rezidenta
fiscala sa mentioneaze ca beneficiarul venitului a avut, in termenul de prescriptie, rezidenta
fiscala in statul contractant cu care este incheiata conventia de evitare a dublei impuneri,
pentru toata perioada in care s-au realizat veniturile din Romania.
Un nerezident poate fi considerat rezident al unui stat si ca urmare a informatiilor primite pe
baza schimbului de informatii initiat/procedurii amiabile declansate de o tara partenera de
conventie de evitare a dublei impuneri.
Informatiile referitoare la eliberarea certificatului de rezidenta fiscala pentru persoanele fizice
si juridice romane, precum si cele privind eliberarea certificatului de atestare a impozitului
platit, conform conventiei de evitare a dublei impuneri, vor fi furnizate de:
serviciile de metodologie si asistenta pentru contribuabili si birourile (compartimentele)
administrare monopol de stat din cadrul directiilor generale ale finantelor publice si
controlului financiar de stat judetene; serviciul metodologie, relatii cu contribuabilii
si serviciul monopoluri (tigari, bauturi, jocuri etc.) din cadrul Directiei generale a
finantelor publice si controlului financiar de stat a municipiului Bucuresti; serviciile
(birourile, compartimentele) de aplicare a conventiilor de evitare a dublei impuneri
din cadrul directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, cu exceptia judetului Ilfov;
birourile de asistenta pentru contribuabili din cadrul administratiilor financiare
municipale; serviciile juridice si relatii cu contribuabilii si serviciile de licente,
marcare tigari si bauturi alcoolice din cadrul administratiilor financiare ale sectoarelor
municipiului Bucuresti;
si, respectiv, de Directia acorduri fiscale internationale din cadrul Ministerului
Finantelor.
Certificatul de rezidenta fiscala se elibereaza pe baza unei cereri formulata de persoana
interesata, al carei model este prevazut in Ordinul nr. 1798/1998 pentru aprobarea
formularisticii referitoare la aplicarea conventiilor de evitare a dublei impuneri si stabilirea
competentelor privind semnarea acestor formulare.
3. Restituirea impozitului
In cazul cand in Romania s-au facut retineri de impozit ce depasesc prevederile din conventiile
de evitare a dublei impuneri, suma impozitului retinut in plus poate fi rambursata la cererea
beneficiarului de venit, respectiv a persoanei nerezidente.
Cererea de rambursare a impozitului trebuie depusa de persoana nerezidenta in termenul
legal de prescriptie, stabilit prin legislatia statului roman. Rambursarea impozitului catre
persoana nerezidenta se va face prin intermediul rezidentului roman platitor al venitului.
210

SOVA & ASOCIATII
4. Nediscriminarea
Conventiile incheiate in vederea evitarii dublei impuneri cuprind si prevederi referitoare la
discriminare.
Astfel, se stipuleaza ca nationalii unui stat contractant nu vor fi supusi in celalalt stat
contractant nici unei impozitari sau obligatii legate de aceasta, diferita sau mai impovaratoare
decat impozitarea sau obligatia la care sunt sau pot fi supusi nationalii celuilalt stat aflati in
aceeasi situatie, mai ales in ceea ce priveste rezidenta.
Aceleasi dispozitii se vor aplica, de asemenea, si persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia
sau ale ambelor state contractante.
Impunerea unui sediu permanent pe care o intreprindere a unui stat contractant il are
in celalalt stat contractant nu va fi stabilita in conditii mai putin favorabile in acel celalalt
stat decat impunerea stabilita intreprinderilor acelui celalalt stat, care desfasoara aceleasi
activitati. Aceasta prevedere nu va fi interpretata ca obligand un stat contractant sa acorde
rezidentilor celuilalt stat contractant vreo deducere personala, inlesnire si reducere in ceea
ce priveste impunerea pe considerente privind statutul civil sau responsabilitatile familiale pe
care le acorda rezidentilor sai.
Cu exceptiile prevazute in conventii, dobanzile, redeventele si alte plati facute de o intreprindere
a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant se vor deduce, in scopul
determinarii profiturilor impozabile ale unei asemenea intreprinderi, in aceleasi conditii ca si
cum ar fi fost platite unui rezident al primului stat mentionat. In mod similar, orice datorii ale
unei intreprinderi a unui stat contractant fata de un rezident al celuilalt stat contractant vor
fi deductibile, in vederea determinarii capitalului impozabil al acestei intreprinderi, in aceleasi
conditii ca si cand ar fi fost contractate fata de un rezident al primului stat mentionat.
Intreprinderile unui stat contractant, al caror capital este integral sau partial detinut ori
controlat, in mod direct sau indirect, de unul sau de mai multi rezidenti ai celuilalt stat
contractant, nu vor fi supuse in primul stat mentionat nici unei impuneri sau nici unei obligatii
legate de aceasta, care sa fie diferita sau mai impovaratoare decat impunerea si obligatiile
legate de aceasta, la care sunt sau pot fi supuse alte intreprinderi similare ale primului stat
mentionat.
5. Procedura amiabila
Cand o persoana considera ca datorita masurilor luate de unul sau de ambele state contractante
rezulta sau va rezulta pentru ea o impozitare care nu este conforma cu prevederile conventiei,
ea poate, indiferent de caile de atac prevazute de legislatia interna a acelor state, sa supuna
cazul sau autoritatii competente a statului contractant al carui rezident este sau, daca situatia
sa se incadreaza in prevederile legale, acelui stat contractant al carui national este. Cazul
trebuie prezentat in termen de 3 ani de la prima notificare a actiunii din care rezulta o
impunere contrara prevederilor conventiei.
211

SOVA & ASOCIATII
DISCIPLINA FINANCIARA
Legislatie aplicabila in domeniu:
Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 – Codul de procedura fiscala publicat in M.Of. nr.
941/29.12.2003, aprobata prin Legea nr. 174/2004, republicata in M. Of. nr. 863/
26.09.2005, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal, publicata in M.Of. nr. 927/23.12.2003, cu
modificarile si completarile ulterioare
Ordonanta Guvernului nr. 34/2003 privind masuri in domeniul disciplinei financiarvalutare
a agentilor economici, publicata in M.Of. nr. 62/01.02.2003, aprobata de
Legea nr. 237/2003
Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, publicata in M.Of. nr.
429/18.06.2003
Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in M.Of. nr. 112/06.02.2004, cu
modificarile si completarile ulterioare
Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare,
publicata in M.Of. 24/31.01.1996, cu modificarile si completarile ulterioare
Hotararea Guvernului nr. 2185/2004 privind aprobarea Normelor metodologice pentru
aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din O.G. nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei
financiar-valutare, publicata in M. Of. nr. 1224 din 20 decembrie 2004
Ordonanta de urgenta nr. 15/2004 privind reglementarea unor masuri financiare,
publicata in M. Of. nr. 313 din 8 aprilie 2004
Ordonanta Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare,
publicata in Monitorul Oficial nr. 803 din 31 august 2004, aprobata prin Legea nr.
507/2004, cu modificarile si completarile ulterioare
Ordonanta de urgenta nr. 26/2005 privind abrogarea dispozitiilor legale referitoare
la acordarea inlesnirilor la plata obligatiilor bugetare restante, publicata in M. Of. nr.
296 din 8 aprilie 2005
Hotararea Guvernului nr. 873/2005 privind aprobarea unor masuri speciale pentru
prevenirea si combaterea faptelor de evaziune fiscala in domeniul alcoolului etilic de
origine agricola, bauturilor spirtoase, produselor din tutun si al uleiurilor minerale,
publicata in M. Of. nr. 739 din 15 august 2005
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1521 din 10 octombrie 2005 pentru
completarea continutului declaratiilor fiscale si utilizarea formularului “Ordin de plata
213

SOVA & ASOCIATII
pentru Trezoreria Statului” (OPT) pentru declararea obligatiilor de plata la bugetul
general consolidat, publicat in M. Of. nr. 1055 din data de 26 noiembrie 2005
Ordonanta Guvernului nr. 28 din 26 ianuarie 2006 privind reglementarea unor masuri
financiar-fiscale, publicata in Monitorul Oficial nr. 83 din 31 ianuarie 2006
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 421 din 17 martie 2006 privind stabilirea
categoriilor de obligatii fiscale pentru care organul fiscal transmite contribuabililor,
prin posta, formularele de declaratii, publicat in Monitorul Oficial nr. 275 din 27 martie
2006
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 409 din 17 martie 2006 privind depunerea
declaratiilor fiscale cu codificarea informatiei prin cod de bare, publicat in Monitorul
Oficial nr. 286 din 30 martie 2006
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 262 din 19 februarie 2007 pentru aprobarea
formularelor de inregistrare fiscala a contribuabililor, publicat in Monitorul Oficial nr.
175 din 13 martie 2007
I. Domeniul de aplicare a dispozitiilor legale in materia disciplinei
financiare
Intarirea disciplinei financiare are ca efect cresterea incasarilor bugetare, inclusiv prin
recuperarea creantelor statului de la debitorii rau platnici, precum si la reducerea evaziunii
fiscale si combaterea coruptiei in domeniul financiar.
Intarirea disciplinei financiare se poate realiza atat prin stimularea achitarii la timp si in
cuantumul legal a obligatiilor bugetare ale agentilor economici, cat si prin sanctionarea ferma
a contribuabililor rau-platnici.
In acest scop se urmareste indeplinirea obligatiilor fiscale ale unitatii, aplicarea de masuri de
sanctionare ferma a celor ce nu se achita de obligatiile financiare (rai platnici).
Desele schimbari de legislatie au subminat disciplina financiara, oferind adesea scutiri fiscale
unor anumite grupuri economice producand distorsiuni in sistem.
II.
Autoritati cu atributii in domeniu
Autoritatea competenta, careia ii revin atributii si responsabilitati in domeniul disciplinei
financiare este Ministerul Finantelor Publice prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala si
unitatile sale teritoriale.
III.
Obligatiile ce revin agentilor economici legate de inregistrarea fiscala
Sunt obligate sa se inregistreze fiscal:
societatile comerciale, inclusiv organizatiile cooperatiste;
214

SOVA & ASOCIATII
asociatiile familiale;
persoanele fizice autorizate care desfasoara activitati in mod independent.
1. Depunerea declaratiei de inregistrare fiscala
Termenul de depunere a declaratiei de inregistrare fiscala este de 30 de zile si se calculeaza
astfel:
de la data infiintarii potrivit legii, in cazul persoanelor juridice, asocierilor si altor
entitati fara personalitate juridica;
data eliberarii actului legal de functionare, inceperii activitatii, data obtinerii primului
venit sau dobandirii calitatii de angajator, dupa caz, in cazul persoanelor fizice.
In termen de 15 zile de la data depunerii declaratiei de inregistrare fiscala organul fiscal
competent elibereaza certificatul de inregistrare fiscala, care va cuprinde codul de identificare
fiscala. Eliberarea certificatelor de inregistrare fiscala nu este supusa taxelor de timbru.
Infiintarea de sedii secundare va fi declarata organului fiscal competent din subordinea
Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in termen de 30 de zile. Contribuabilii cu domiciliul
fiscal in Romania au obligatia de a declara in termen de 30 de zile infiintarea de filiale si sedii
secundare in strainatate.
Conform dispozitiilor Ordinului ministrului finantelor publice nr. 409/2006, platitorii de impozite,
taxe si contributii sociale, care se afla in administrarea administratiilor finantelor publice
municipale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si cei aflati in administrarea
directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, au obligatia
depunerii declaratiilor fiscale cu codificarea informatiei prin cod de bare.
2. Depunerea declaratiilor de mentiuni
In cazul in care intervin modificari in datele declarate cu prilejul inregistrarii fiscale, contribuabilii
trebuie sa depuna la organul fiscal competent, in termen de 30 de zile de la data producerii
acestora, o declaratie de mentiuni.
La incetarea conditiilor care au general inregistrarea fiscala, contribuabilii au obligatia de
a preda organelor fiscale, in vederea anularii, certificatul de inregistrare fiscala, o data cu
depunerea declaratiei de mentiuni.
3. Inregistrarea fiscala ca platitor de T.V.A.
Inregistrarea ca platitor de taxa pe valoare adaugata va fi solicitata de catre orice persoana
impozabila care realizeaza operatiuni taxabile si/sau scutite de taxa pe valoarea adaugata cu
drept de deducere in urmatoarele situatii:
la infiintare, in mod obligatoriu, daca declara ca urmeaza sa realizeze o cifra de afaceri
peste plafonul de scutire prevazut de Codul fiscal referitoare la taxa pe valoarea
adaugata. In acest caz data inregistrarii ca platitor de taxa pe valoarea adaugata este
data comunicarii certificatului de inregistrare fiscala;
a infiintare, daca declara ca doreste sa opteze pentru aplicarea regimului normal de
taxa pe valoarea adaugata. In acest caz data comunicarii certificatului de inregistrare
este si data inregistrarii ca platitor de taxa pe valoarea adaugata;
215

SOVA & ASOCIATII
ulterior infiintarii, daca cifra de afaceri realizata este sub plafonul de scutire prevazut
de dispozitiile Codului fiscal privitoare la taxa pe valoarea adaugata, dar doreste sa
opteze pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata. In acest caz
data inregistrarii ca platitor de taxa pe valoarea adaugata este data de intai a lunii
urmatoare celei in care persoana impozabila face optiunea pentru taxare;
dupa infiintare, in mod obligatoriu, daca depaseste plafonul de scutire prevazut de
dispozitiile Codului fiscal privitoare la taxa pe valoarea adaugata, in termen de 10
zile de la sfarsitul lunii in care a depasit acest plafon. In acest caz data inregistrarii ca
platitor de taxa pe valoarea adaugata este data intai a lunii urmatoare celei in care
persoana impozabila are obligatia sa solicite luarea in evidenta ca platitor de taxa pe
valoarea adaugata.
Persoanele care realizeaza in exclusivitate operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata,
iar potrivit Codului fiscal pot opta pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea
adaugata, trebuie sa solicite inregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata.
Orice persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata care, ulterior
inregistrarii, realizeaza exclusiv operatiuni care nu dau drept de deducere trebuie sa solicite
scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, in termen de 10 zile de la
sfarsitul lunii in care realizeaza exclusiv astfel de operatiuni.
Scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in caz de incetare a activitatii
va fi solicitata in termen de 15 zile de la data actului in care se consemneaza situatia
respectiva.
4. Sanctiuni aplicabile in cazul incalcarii prevederilor legale in materia
inregistrarii fiscale
Incalcarea prevederilor legale in materia inregistrarii fiscale este sanctionata potrivit
dispozitiilor Codului de procedura fiscala.
Exemplificam:
Nedepunerea in termen a declaratiei de inregistrare fiscala sau a declaratiei de mentiuni
constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 50 lei lei la 1.500 lei , pentru
persoanele fizice, si cu amenda de la 500 lei lei la 10.000 lei, pentru persoanele juridice.
5. Obligatiile ce revin agentilor economici legate de intocmirea si depunerea
declaratiilor fiscale
Sunt obligati sa depuna declaratii fiscale toti agentii economici – societati comerciale, asociatii
familiale, persoane fizice autorizate – carora le revin obligatii de plata a impozitelor si taxelor
catre bugetul de stat si bugetele locale.
Declaratiile fiscale se depun in conditiile prevazute de Codul fiscal si Codul de procedura
fiscala.
Declaratia fiscala se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie platitorilor,
in mod gratuit, de organul fiscal. Obligatia de a depune declaratie fiscala se mentine si in
cazurile in care:
a fost efectuata plata obligatiei fiscale;
216

SOVA & ASOCIATII
obligatia fiscala respectiva este scutita la plata, conform reglementarilor legale;
organul fiscal a stabilit din oficiu baza de impunere si obligatia fiscala.
In declaratia fiscala contribuabilul trebuie sa calculeze cuantumul obligatiei fiscale, daca acest
lucru este prevazut de lege. Declaratia fiscala trebuie insotita de documentatia ceruta de
prevederile legale.
Declaratia fiscala se depune la registratura organului fiscal competent sau la posta prin
scrisoare recomandata. Data depunerii declaratiei fiscale este data inregistrarii acesteia la
organul fiscal sau data depunerii la posta, dupa caz.
Nedepunerea declaratiei fiscale da dreptul organului fiscal sa procedeze la stabilirea din oficiu
a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat.
Stabilirea din oficiu a obligatiilor fiscale nu se poate face inainte de implinirea unui termen
de 15 zile de la instiintarea contribuabilului privind depasirea termenului legal de depunere a
declaratiei fiscale.
Declaratiile fiscale pot fi corectate de catre contribuabil, din proprie initiativa.
6. Sanctiuni aplicabile in cazul incalcarii prevederilor legale in materia
declaratiilor fiscale
Incalcarea prevederilor legale privind depunerea declaratiilor fiscale este sanctionata potrivit
dispozitiilor Codului de procedura fiscala.
Exemplificam:
Nedepunerea in termen a declaratiei fiscale constituie contraventie si se sanctioneaza cu
amenda de la 50 lei la 1.500 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 500 lei la 10.000
lei pentru persoanele juridice.
7. Controlul fiscal
Verificarea bazelor de impunere, a legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii
si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei
fiscale si contabile, stabilirea diferentelor obligatiilor de plata, precum si a accesoriilor aferente
acestora sunt supuse inspectiei fiscale.
Inspectia fiscala se exercita asupra tuturor persoanelor, indiferent de forma lor de organizare,
care au obligatii de stabilire, retinere si plata a impozitelor si taxelor si a altor obligatii fiscale
prevazute de lege.
Inspectia fiscala poate fi:
generala, care reprezinta activitatea de verificare a tuturor obligatiilor fiscale ale unui
contribuabil, pentru o perioada de timp determinata;
partiala, care reprezinta activitatea de verificare a uneia sau mai multor obligatii
fiscale, pentru o perioada de timp determinata.
Inspectia fiscala se efectueaza in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de a stabili
obligatii fiscale (5 ani). La contribuabilii mari perioada supusa inspectiei fiscale incepe de la
217

SOVA & ASOCIATII
momentul finalizarii controlului anterior. La celelalte categorii de contribuabili inspectia fiscala
se efectueaza asupra creantelor nascute in ultimii 3 ani fiscali pentru care exista obligatia
depunerii declaratiilor fiscale.
Inspectia fiscala se poate extinde pe perioada de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii
fiscale, daca:
exista indicii privind diminuarea impozitelor si taxelor;
nu au fost depuse declaratii fiscale;
nu au fost indeplinite obligatiile de plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si altor
sume datorate bugetului general consolidat.
Inspectia fiscala se exercita nemijlocit si neingradit prin Agentia Nationala de Administrare
Fiscala.
Contribuabilul trebuie instiintat cu privire la desfasurarea inspectiei fiscale. Instiintarea se
va realiza prin transmiterea catre acesta a unui aviz de inspectie fiscala. Avizul de inspectie
fiscala se comunica contribuabilului, in scris, astfel:
cu 30 de zile pentru marii contribuabili;
cu 15 zile pentru ceilalti contribuabili.
Nu exista necesitatea comunicarii avizului de inspectie fiscala:
pentru solutionarea unor cereri ale contribuabililor;
in cazul unor actiuni indeplinite ca urmare a solicitarii unor autoritati, potrivit legii;
in cazul controlului inopinat si al controlului incrucisat.
Contribuabilul va fi informat pe parcursul desfasurarii inspectiei fiscale asupra constatarilor
rezultate din inspectia fiscala.
La incheierea inspectiei fiscale, organul fiscal va purta o discutie finala cu contribuabilul
asupra constatarilor si consecintelor lor fiscale. Data, ora, locul si problematica discutiei vor
fi comunicate contribuabilului in timp util. Contribuabilul are dreptul sa prezinte, in scris,
punctul de vedere cu privire la constatarile inspectiei fiscale.
Rezultatul inspectiei fiscale va fi consemnat intr-un raport scris, in care se vor prezenta
constatarile inspectiei, din punct de vedere faptic si legal.
La finalizarea inspectiei fiscale, raportul întocmit va sta la baza emiterii deciziei de impunere
care va cuprinde i diferente în plus sau în minus, dup caz, fata de creanta fiscal existenta
la momentul începerii inspectiei fiscale.
Daca, ca urmare a inspectiei, se modifica baza de impunere, raportul intocmit va sta la baza
emiterii deciziei de impunere. In cazul in care baza de impunere nu se modifica, acest fapt va
fi comunicat in scris contribuabilului.
8. Colectarea creantelor fiscale
Colectarea creantelor fiscale se face in temeiul unui titlu de creanta sau al unui titlu executoriu,
dupa caz.
Contributiile la bugetul asigurarilor sociale de stat, la bugetul asigurarilor pentru somaj si
la fondul asigurarilor sociale de sanatate, dupa calcularea si retinerea acestora conform
218

SOVA & ASOCIATII
reglementarilor legale in materie, se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru
care se efectueaza plata drepturilor salariale.
9. Efectuarea platilor catre organele fiscale
Platile catre organele fiscale se efectueaza prin intermediul bancilor, trezoreriilor si al altor
institutii autorizate sa deruleze operatiuni de plata.
Plata obligatiilor fiscale se efectueaza de catre debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa sau
alte obligatii fiscale, inclusiv dobanzi si penalitati de intarziere.
Ordinea efectuarii platii obligatiilor fiscale este urmatoarea:
sume datorate in contul ratelor din graficele de plata a obligatiilor fiscale, pentru
care s-au aprobat esalonari si/sau amanari de plata, precum si dobanzile datorate pe
perioada esalonarii si/sau amanarii la plata si calculate conform legii;
obligatiile fiscale principale cu termene de plata in anul curent, precum si accesoriile
acestora, in ordinea vechimii;
obligatii fiscale datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, in
ordinea vechimii, pana la stingerea integrala a acestora;
dobanzi, penalitati de intarziere aferente obligatiilor fiscale prevazute la punctul
anterior;
obligatii fiscale cu termene de plata viitoare, la solicitarea debitorului.
10. Compensarea
Prin compensare se sting creantele administrate de Ministerul Finantelor Publice cu creantele
debitorului reprezentand sume de rambursat sau de restituit de la buget, pana la concurenta
celei mai mici sume, cand ambele parti dobandesc reciproc atat calitatea de creditor, cat si pe
cea de debitor, daca legea nu prevede altfel.
Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau inainte de
restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia, dupa caz.
Compensarea creantelor debitorului se va efectua cu obligatii datorate aceluiasi buget, urmand
ca din diferenta ramasa sa fie compensate obligatiile datorate altor bugete, in urmatoarea
ordine:
bugetul de stat;
fondul de risc pentru garantii de stat, pentru imprumuturi externe;
bugetul asigurarilor sociale de stat;
bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;
bugetul asigurarilor pentru somaj.
fonduri comunitare, cum ar fi PHARE, ISPA, fonduri structurale si fond de coeziune.
11. Restituiri de sume
Se restituie, la cerere, debitorului urmatoarele sume:
cele platite fara existenta unui titlu de creanta;
cele platite in plus fata de obligatia fiscala;
cele platite ca urmare a unei erori de calcul;
219

SOVA & ASOCIATII
cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale;
cele de rambursat de la bugetul de stat;
cele stabilite prin hotarari ale organelor judiciare sau ale altor organe competente
potrivit legii;
cele ramase dupa efectuarea distribuirii sumelor rezultate din executarea silita;
cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire,
precum si cautiunea depusa in conformitate cu prevederile legale, dupa caz, in
temeiul hotararii judecatoresti prin care se dispune desfiintarea executarii silite.
Daca debitorul inregistreaza obligaii fiscale restante, sumele prevazute mai sus se vor restitui
numai dupa efectuarea compensarii potrivit dispozitiilor Codului de procedura fiscala.
In cazul in care suma de rambursat sau de restituit este mai mare decat suma reprezentand
obligatii fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea pana la concurenta
obligatiilor fiscale restante, diferenta rezultata restituindu-se debitorului.
12. Plata dobanzilor si a penalitatilor de intarziere
Pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata, se datoreaza
dupa acest termen dobanzi si penalitati de intarziere. Nu se datoreaza majorari de intarziere
pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligatii fiscale accesorii stabilite
potrivit legii, cheltuieli de executare silita, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum si
sumele reprezentand echivalentul in lei al bunurilor si sumelor confiscate care nu sunt gasite
la locul faptei. Inlesnirile la plata se pot acorda de catre organul fiscal competent la cererea
temeinic justificata a contribuabililor, pentru obligatiile fiscale restante, atat inaintea inceperii
executarii silite, cat si in timpul efectuarii acesteia, in conditiile legii.
13. Obligatiile ce revin societatilor comerciale legate de operatiunile de
incasari si plati
Operatiunile de incasari si plati intre societatile comerciale se efectueaza numai prin
instrumente de plata fara numerar.
Exceptii:
Societatile comerciale pot efectua plati in numerar in urmatoarele cazuri:
plata salariilor si a altor drepturi de personal;
alte operatiuni de plati ale societatilor comerciale cu persoane fizice;
plati catre alte societati comerciale, in limita unui plafon zilnic de maximum 10.000 lei.
Precizare:
Se pot efectua plati in numerar catre societati comerciale, peste limita de 10.000 lei in
urmatoarele situatii:
depuneri in conturile bancare ale societatilor comerciale, care pot fi facute si de alte
persoane juridice, neplafonat;
cheltuielile de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata
transportului, a diurnei, a indemnizatiei si a cazarii pe timpul deplasarii, precum si a
cheltuielilor neprevazute, efectuate in acest sens;
cheltuielile de protocol ocazionate de organizarea de conferinte, de simpozioane si de
alte asemenea actiuni, in conditiile baremurilor stabilite de normele legale in vigoare.
220

SOVA & ASOCIATII
Incalcarea prevederilor legale referitoare la operatiunile de incasari si plati intre societatile
comerciale este sanctionata in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 15/1996
privind intarirea disciplinei financiar-valutare.
Exemplificam:
Efectuarea de plati in numerar catre societati comerciale peste plafonul de 10.000 lei constituie
contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5000 lei la 10.000 lei.
14. Obligatiile ce revin societatilor comerciale legate de tinerea Registrului
unic de control
Societatile comerciale au obligatia sa tina registrul unic de control.
Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate la societatea
comerciala de catre toate organele de control specializate, in domeniile: financiar-fiscal,
sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea in constructii, protectia consumatorului, protectia
muncii, inspectia muncii, protectia impotriva incendiilor, precum si in alte domenii prevazute
de lege.
Societatile comerciale sunt obligate ca, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii, sa
achizitioneze registrul unic de control.
Registrul unic de control se elibereaza, contra cost, de directiile generale ale finantelor publice
din raza teritoriala unde isi are sediul social societatea comerciala, pe baza certificatului de
inregistrare al acesteia.
Registrul unic de control se numeroteaza, se sigileaza si se pastreaza de reprezentantul legal
al societatii comerciale verificate sau de inlocuitorul acestuia.
Registrul unic de control se tine la sediul social si la fiecare sediu secundar pentru care s-au
eliberat avize/autorizatii si/sau acorduri de functionare.
Societatea comerciala controlata are obligatia de a prezenta organelor de control registrul
unic de control.
15. Sanctiunile aplicabile in cazul nerespectarii prevederilor legale privind
registrul unic de control
Neachizitionarea registrului unic de control in termen de 30 de zile de la inregistrare constituie
contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei. Neprezentarea registrului
unic de control la solicitarea organelor de control specializate constituie contraventie si se
sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei.
221

SOVA & ASOCIATII
FACILITATI FISCALE ACORDATE SOCIETATILOR
COMERCIALE IN DOMENIUL PETROLULUI
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea petrolului nr. 238/2004, publicata in M. Of. nr. 535 din 15 iunie 2004
Hotararea Guvernului nr. 2.075/2004 privind aprobarea Normelor metodologice
pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004, publicat in M. Of. nr. 1.170 din 10
decembrie 2004
Ordinul nr. 14/1997 privind stabilirea listei perimetrelor de dezvoltare-exploatare
si/sau exploatare ce urmeaza a fi date in administrarea in vederea desfasurarii
operatiunilor petroliere, publicat in M. Of. nr. 54/01.04.1997.
I. Operatiunile petroliere
Operatiunile petroliere se realizeaza de persoane juridice, romane sau straine, in conditiile legii,
numai in cadrul unor perimetre stabilite in acest scop de catre autoritatea competenta, care
este Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), agentie care reprezinta interesele
statului in domeniul resurselor de petrol, conform atributiilor stabilite de lege.
Legea nr. 238/2004 prevede ca prin operatiuni petroliere se intelege ansamblul de activitati
privind explorarea si dezvoltarea unui zacamant petrolier, inmagazinarea subterana, transportul
si tranzitul petrolului pe conducte magistrale, precum si operarea terminalelor petroliere.
Datele si informatiile, indiferent de modalitatea de stocare, obtinute ca urmare a efectuarii de
operatiuni asupra resurselor petroliere romanesti apartin statului roman. Acestea pot fi utilizate
de persoanele juridice care efectueaza operatiuni petroliere numai in interes propriu.
II. Dobandirea folosintei si accesul la terenurile pe care se efectueaza operatiuni
petroliere
Dreptul de folosinta a terenurilor necesare efectuarii operatiunilor petroliere se dobandeste prin:
vanzarea-cumpararea terenurilor si a constructiilor situate pe acestea, la pretul
convenit intre parti;
schimbul de terenuri, insotit de stramutarea proprietarului afectat si de reconstructia
cladirilor pe terenul nou acordat, pe cheltuiala titularului care beneficiaza de terenul
eliberat, conform conventiei partilor;
inchirierea terenului pe durata determinata, pe baza de contracte incheiate intre parti;
exproprierea pentru cauza de utilitate publica;
223

SOVA & ASOCIATII
concesionarea terenurilor;
asocierea dintre proprietarul terenului si titularul de acord;
alte proceduri prevazute de lege.
Terenurile necesare accesului in perimetrele de explorare sunt grefate de un drept de servitute
legala. Exercitarea acestui drept se face contra platii unei rente anuale catre proprietarii
terenurilor afectate de acesta, pe baza conventiei incheiate intre parti. Daca partile nu ajung
la un acord de vointa, cuantumul rentei se va stabili de catre instanta.
Dreptul de acces in perimetrul de operare a conductelor este diferentiat:
permanent, pentru verificarea zilnica a perimetrului de operare a conductelor
magistrale, cu informarea anuala a proprietarilor terenurilor;
ocazional, pentru lucrari de interventii in caz de avarii si de reparatii programate, cu
anuntarea proprietarilor de terenuri si plata despagubirilor potrivit legii.
Dreptul de proprietate asupra terenului nu confera dreptul de preemtiune asupra concesionarii
operatiunilor petroliere.
III. Autoritati cu atributii in domeniu
Autoritatea competenta insarcinata cu aplicarea dispozitiilor legale in domeniul petrolier este
Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, organ de specialitate al administratiei publice
centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului.
Organizarea si functionarea ANRM se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
In domeniul resurselor de petrol, Agentia Nationala pentru Resurse Minerale are competente
precum:
gestioneaza resursele de petrol ale statului;
negociaza clauzele si conditiile acordurilor petroliere si incheie astfel de acorduri;
reglementeaza operatiunile petroliere desfasurate in temeiul acestora, precum si al
normelor regulamentelor si instructiunilor tehnice emise in aplicarea legii;
primeste, verifica si inregistreaza datele si informatiile privind resursele si rezervele
de petrol, asigura stocarea, sistematizarea si valorificarea acestora;
efectueaza studii, pe baza carora fundamenteaza si stabileste pretul de referinta
al petrolului extras in Romania, tarifele de transport prin conductele magistrale al
titeiului si condensatului;
urmareste si verifica productia petroliera pentru calcularea redeventelor;
urmareste aplicarea masurilor stabilite pentru protectia suprafetei si a subsolului in
cursul operatiunilor petroliere;
controleaza respectarea de catre titular a prevederilor din acordul petrolier, precum
si a celor din normele, regulamentele si instructiunile din domeniu si dispune masuri
pentru respectarea acestora;
ordona sistarea lucrarilor geologice sau de exploatare executate in afara perimetrului
instituit, a celor fara documentatii tehnice aprobate, precum si a celor care, prin
modul de desfasurare, pot conduce la exploatarea nerationala si la degradarea
zacamintelor, pana la inlaturarea cauzelor care le-au produs;
emite norme si instructiuni tehnice cu caracter obligatoriu ;
elaboreaza si tine Cartea petroliera; actele juridice si documentele neinregistrate in
224

SOVA & ASOCIATII
Cartea petroliera nu sunt opozabile tertilor;
constata executarea de activitati fara permis sau acord petrolier si o aduce la
cunostinta organelor de stat competente ;
avizeaza planul de abandonare si aproba incetarea concesiunii in baza indeplinirii
prevederilor planului de refacere a mediului, aprobat de autoritatile abilitate prin
legislatia privind protectia mediului.
IV. Regimul concesiunilor petroliere
Operatiunile petroliere, inclusiv bunurile necesare realizarii acestor operatiuni aflate in
proprietate publica, se concesioneaza de catre autoritatea competenta.
Durata initiala a concesiunii poate fi pana la 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de pana
la 15 ani.
1. Initiativa concesiunii
Initiativa concesiunii operatiunilor petroliere poate apartine autoritatii competente ori
persoanelor juridice romane sau straine autorizate.
In vederea concesionarii, persoanele juridice romane si/sau straine vor fi selectionate prin
apel public de oferta, organizat de autoritatea competenta.
Pentru participarea la apelul public de oferta, persoanele juridice romane sau straine
vor depune ofertele intr-un termen care nu poate fi mai mic de 30 de zile si nu poate depasi
270 de zile. In ofertele prezentate, ofertantii vor face dovada capacitatii financiare si a
competentei tehnice necesare indeplinirii prestatiilor, asa cum sunt ele propuse prin apelul
public de oferta.
2. Acordul petrolier
Concesionarea operatiunilor petroliere se realizeaza prin acord petrolier, incheiat de Agentia
Nationala pentru Resurse Minerale cu persoane juridice romane sau straine.
Prin acord petrolier se intelege orice act juridic incheiat, potrivit prevederilor Legii nr.
238/2004, intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si una sau mai multe persoane
juridice romane ori straine in vederea efectuarii de operatiuni petroliere si a concesiunii
bunurilor necesare realizarii acestora.
Acordul petrolier se incheie in forma scrisa si intra in vigoare dupa aprobarea lui de catre
Guvern.
Prevederile acordului petrolier raman valabile pe toata durata acestuia, cu exceptia adoptarii
unor dispozitii legale favorabile titularului acordului petrolier.
Titularul unui acord petrolier poate transfera altei persoane juridice drepturile dobandite si
obligatiile asumate, numai cu aprobarea prealabila scrisa a Agentiei Nationale pentru Resurse
Minerale. Orice transfer facut fara aprobare este lovit de nulitate.
225

SOVA & ASOCIATII
Inceperea operatiunilor petroliere se autorizeaza in scris de ANRM, in baza autorizatiilor si
avizelor impuse de legislatia in vigoare.
Legea prevede obligatia persoanelor juridice straine care au obtinut dreptul de a efectua
operatiuni petroliere ca, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a acordului
petrolier, sa infiinteze si sa mentina, pe toata durata concesiunii si in conditiile acordului
petrolier, o sucursala sau o filiala cu sediul in Romania.
In cazul in care doi sau mai multi parteneri straini dobandesc drepturi petroliere cu privire la
acelasi perimetru, obligatia infiintarii si mentinerii unei sucursale sau filiale in Romania revine
numai companiei desemnate sa reprezinte interesele lor.
3. Regim sanctionator
Nerespectarea de catre persoanele juridice straine care au obtinut dreptul de a efectua
operatiuni petroliere a obligatiei de a infiinta, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare
a acordului petrolier, si de a mentine, pe toata durata concesiunii si in conditiile acordului
petrolier, o sucursala sau o filiala in Romania, constituie contraventie si se sanctioneaza cu
amenda de la 15.000 RON la 30.000 RON.
Nerespectarea de catre titularul acordului petrolier a obligatiilor privind:
elaborarea, pe baza acordului petrolier, de documentatii tehnice si economice
pentru realizarea operatiunilor petroliere si supunerea acestora aprobarii Autoritatii
competente;
obtinerea, intocmirea, tinerea la zi si transmiterea la termenele fixate a datelor,
informatiilor si documentatiilor stabilite de Autoritatea competenta referitoare la
operatiunile petroliere executate si la rezultatele obtinute;
indeplinirea, in termenele stabilite, a masurilor dispuse in scris de Autoritatea
competenta in exercitarea atributiilor ce-i revin potrivit legii,
constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 15.000 RON la 30.000 RON..
Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 30.000 RON la 70.000 RON:
titularul acordului petrolier pericliteaza, prin modul de executare a operatiunilor
petroliere, posibilitatea exploatarii viitoare a zacamantului, incalca normele privind
protectia si exploatarea in siguranta a zacamintelor;
titularul acordului petrolier nu-si indeplineste, din vina proprie, obligatiile asumate cu
privire la termenul de incepere a operatiunilor petroliere;
titularul acordului petrolier continua sistarea lucrarilor pe o perioada mai mare de 60
de zile fara acordul Autoritatii competente;
executa operatiuni petroliere fara autorizatie;
titularul acordului petrolier nu respecta normele si instructiunile emise conform
legii.
Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 70.000 RON la 100.000 RON:
incalcarea de catre titularul acordului petrolier a obligatiei de a pastra confidentialitatea
asupra datelor obtinute de la Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si din
activitatea proprie si sa nu le difuzeze fara acordul acesteia;
nerespectarea de catre titularul acordului petrolier a obligatiei de a inregistra in
evidenta contabila si de a deduce provizionul de abandonare.
226

SOVA & ASOCIATII
Realizarea de catre persoane juridice, romane si straine, de operatiuni petroliere in cadrul
altor perimetre decat cele stabilite in acest scop de catre autoritatea competenta, constituie
contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 70.000 RON la 100.000 RON.
De asemenea, in aceasta situatie se confisca instalatiile si echipamentele cu care se efectueaza
operatiunile petroliere si cantitatile de petrol extrase din cadrul altor perimetre decat cele
stabilite in acest sens de catre autoritatea competenta. Dupa caz, se pot percepe daune
reprezentand contravaloarea cantitatilor nerecuperate de la persoana juridica romana sau
straina care a comis contraventia.
Savarsirea pentru a doua oara a vreuneia dintre contraventiile sanctionate si pentru care legea
nu prevede revocarea concesiunii, se sanctioneaza cu amenda, limitele amenzii prevazute
pentru contraventia respectiva fiind fixata la dublu, fara a depasi 100.000 RON.
Executarea de operatiuni petroliere fara permis sau acord petrolier constituie infractiune si se
pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre agenti constatatori anume
desemnati de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale.
227

SOVA & ASOCIATII
FACILITATI FISCALE ACORDATE INVESTITORILOR
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere publicata in M. Of. nr. 182/30.07.1992,
cu modificarile si completarile ulterioare
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investitiilor directe,
publicata in M.Of. nr. 386/30.12.1997, modificata prin:
Legea nr. 312/2005 privind dobandirea dreptului de proprietate privata asupra
terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele
juridice straine, publicata in M. Of. nr. 1008 din 14 noiembrie 2005.
Legea nr. 241/1998 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 92/1997
privind stimularea investitiilor directe, publicata in M.Of. nr. 483/16.12.1998
Hotararea Guvernului nr. 94/1998 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare
a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investitiilor
directe, publicata in M.Of. nr. 89/25.02.1998, cu modificarile si completarile ulterioare
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate,
republicata in M. Of. nr. 545/08.11.1999, cu modificarile si completarile ulterioare
Ordinul Agentiei Nationale Pentru Dezvoltare Regionala nr. 1 din 24 ianuarie 2000
privind stabilirea activitatilor economice conform domeniilor de interes pentru realizarea
de investitii in zonele defavorizate, publicat in M.Of. nr. 230/25.05.2000
Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 382/2004 pentru aprobarea Ghidului
de aplicare a ajutoarelor de stat acordate in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, publicat in M.Of. nr. 988/27.10.2004
Ordonanta Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investitiilor straine in Romania,
realizate prin cumpararea de titluri de stat, publicata in M.Of. nr. 226/30.08.1997,
modificata prin:
Legea nr. 46/2006 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 66/1997
privind regimul investitiilor straine in Romania, realizate prin cumpararea de
titluri de stat, publicata in M. Of. nr. 238 din 16 martie 2006.
Legea nr. 792/2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 66/1997 privind
regimul investitiilor straine in Romania, realizate prin cumpararea de titluri de stat,
publicata in M.Of. nr. 23/16.01.2002
Legea nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in
economie, publicata in M.Of. nr. 356/03.07.2001
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
229

SOVA & ASOCIATII
I. Persoanele care pot investi in Romania
Potrivit reglementarilor legale in vigoare, poate fi investitor o persoana fizica sau juridica,
rezidenta sau nerezidenta, cu domiciliul sau sediul permanent in Romania sau in strainatate,
care investeste in Romania in oricare dintre modalitatile prevazute de lege (fie printr-o
investitie directa, fie printr-o investitie de portofoliu).
Investitorii straini au posibilitatea sa infiinteze societati comerciale cu capital integral strain
in Romania. Cu respectarea legii romane, investitorii straini au posibilitatea de a infiinta in
Romania filiale, precum si sucursale, reprezentante sau alte sedii secundare.
II.
Formele investitiilor in Romania
Conform legislatiei privind investitiile directe in Romania (Ordonanta de urgenta nr. 92/1997
cu modificarile si completarile ulterioare), o persoana fizica sau juridica poate face investitii
in Romania sub o varietate de forme legale.
Legea romana prevede doua tipuri de investitii in Romania: investitii directe si investitii de
portofoliu.
Prin investitie directa se intelege:
participarea la constituirea sau la extinderea unei intreprinderi in oricare dintre
formele juridice prevazute de lege;
dobandirea de actiuni sau de parti sociale ale unei societati comerciale, cu exceptia
investitiilor de portofoliu;
infiintarea si extinderea in Romania a unei sucursale de catre o societate comerciala
straina, prin:
aport financiar, in moneda nationala sau in valuta convertibila;
aport in natura de bunuri imobile sau/si bunuri mobile, corporale
si necorporale;
participarea la cresterea activelor unei intreprinderi, prin orice mod legal de
finantare.
Investitia de portofoliu semnifica dobandirea de valori mobiliare pe pietele de capital organizate
si reglementate si care nu permit participarea directa la administrarea societatii comerciale.
Constituie investitie de portofoliu cumpararea de titluri de stat, atat de pe piata primara, cat
si de pe piata secundara; acest tip de investitie este supus regimului juridic reglementat de
Ordonanta Guvernului nr. 66/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
III.
Precizari privind garantiile si facilitatile de care beneficiaza investitorii
in Romania
Investitorii au libera alegere a formelor juridice de efectuare a investitiilor, cu respectarea
prevederilor legale, dar si a tipurilor de aport la capitalul societatilor comerciale.
230

SOVA & ASOCIATII
Investitorii pot alege in mod liber tipul de activitate pe care o vor indeplini in Romania, prin
luarea in considerare a reglementarilor care stabilesc regimul de obtinere a autorizatiilor si a
monopolului de stat valabil pentru anumite activitati.
Persoanele fizice si juridice care investesc in Romania beneficiaza de tratament egal - just, echitabil
si nediscriminatoriu -, fara deosebire de nationalitate, sediu de activitate sau domiciliu.
Persoanele nerezidente care investesc in Romania beneficiaza de dreptul de a transfera in
strainatate veniturile obtinute, fara nici un fel de restrictii, dupa plata taxelor si impozitelor
prevazute de lege, potrivit reglementarilor privind regimul valutar.
Prin lege se prevede protectia investitiilor impotriva exproprierii, a nationalizarii sau a altor
masuri cu efecte similare, cu exceptia situatiei cand acestea sunt necesare pentru cauza de
utilitate publica, sunt nediscriminatorii, se efectueaza in conformitate cu prevederile exprese
ale legii si cu plata unei despagubiri prealabile, adecvate si efective.
Investitorii beneficiaza de asistenta privind parcurgerea formalitatilor administrative.
Persoanele nerezidente care investesc in Romania beneficiaza de dreptul la conversia in valuta
investitiei a sumelor in lei ce le revin din investitie, precum si la transferul valutei in tara de
origine, potrivit reglementarilor privind regimul valutar.
Legea prevede dreptul investitorilor de a alege instantele judecatoresti sau arbitrale
competente pentru solutionarea eventualelor litigii.
Potrivit legii, investitorii mai beneficiaza de urmatoarele facilitati:
posibilitatea reportarii pierderilor inregistrate in cursul unui exercitiu financiar pe
seama profitului impozabil al exercitiilor financiare urmatoare;
posibilitatea utilizarii amortizarii accelerate;
posibilitatea deducerii cheltuielilor pentru reclama si publicitate din profitul
impozabil;
posibilitatea angajarii de cetateni straini, in conformitate cu prevederile legale in
vigoare.
O societate comerciala, persoana juridica rezidenta sau nerezidenta, poate dobandi orice
drepturi reale asupra bunurilor imobile, cu respectarea dispozitiilor legale privind dobandirea
dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum
si de catre persoanele juridice straine.
Daca nu se prevede altfel, investitorii vor avea aceleasi drepturi si obligatii, indiferent daca
sunt rezidenti sau nerezidenti, romani sau straini.
Legea nr. 241/1998 prevede ca in cazul in care un acord bilateral de promovare si protejare
reciproca a investitiilor, ratificat potrivit legii, ori o alta lege ar indreptati un investitor, persoana
fizica sau juridica straina, la un tratament mai favorabil decat cel prevazut prin Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 92/1997, investitorul in cauza va beneficia de acel tratament.
Domeniile in care investitiile se pot efectua numai pe baza de licenta sau de autorizare, precum
si conditiile generale in care se pot acorda licentele sau autorizatiile se stabilesc prin lege.
Investitorii nerezidenti in Romania au dreptul de a transfera in strainatate, fara nici un fel
de restrictii, dupa plata impozitelor si a taxelor legale, urmatoarele venituri, in valuta liber
convertibila:
231

SOVA & ASOCIATII
dividendul sau beneficiul obtinut de la o societate comerciala, persoana juridica
romana, in cazul in care sunt actionari sau asociati;
venitul obtinut in cazul unei asociatii in participatiune precum si veniturile obtinute
din vanzarea actiunilor sau a partilor sociale;
sumele obtinute din lichidarea unei societati comerciale, potrivit Legii nr. 31/1990
privind societatile comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, ori din
lichidarea unei societati comerciale potrivit procedurii falimentului reglementata
prin Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, cu
modificarile si completarile ulterioare;
sumele obtinute cu titlu de despagubiri, ca urmare a unei exproprieri sau a aplicarii
unei alte masuri cu efect echivalent;
alte venituri, conform formei de realizare a investitiei.
IV.
Facilitati fiscale pentru investitori in zonele defavorizate
Scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi, pe perioada existentei zonei defavorizate
se aplica numai persoanelor juridice care au obtinut inainte de data de 1 iulie 2003 certificatul
permanent de investitor in zona defavorizata.
Agentii economici din zonele defavorizate pot beneficia, in scopul incurajarii efectuarii de
investitii in aceste zone, de ajutor de stat pentru investitia initiala si/sau de ajutor de stat
pentru crearea de locuri de munca, in conditiile stabilite prin Ghidul de aplicare a ajutoarelor
de stat acordate in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul
zonelor defavorizate.
V. Facilitati fiscale pentru investitori in zonele libere
Bunurile proprietate publica sau privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale,
aflate in administrarea zonei libere pot fi inchiriate sau concesionate pe baza de licitatie
publica. Pot fi de asemenea concesionate activitatile/serviciile publice de interes national sau
local aflate in administrarea zonei libere.
In zonele libere, marfurile, mijloacele de transport si alte bunuri se supun prevederilor Legii
nr. 86/2006 privind Codul Vamal al Romaniei. Astfel, marfurile straine sunt considerate, din
punct de vedere al aplicarii drepturilor de import si al masurilor de politica comerciala la
import, ca nu se afla pe teritoriul vamal al Romaniei, atat timp cat nu sunt puse in libera
circulatie, nici plasate sub un alt regim fiscal, nici utilizate sau consumate in alte conditii decat
cele prevazute de reglementarile vamale. Marfurile romanesti pot fi introduse in zonele libere
cu respectarea conditiilor stabilite pentru exportul de marfuri.
La lichidarea sau restrangerea activitatii desfasurate in zona libera, persoanele fizice sau
persoanele juridice straine pot transfera in strainatate capitalul si profitul, dupa plata tuturor
obligatiilor catre statul roman si partenerii contractuali.
Bunurile dintr-o zona libera pot fi transportate in alta zona libera fara plata de taxe vamale.
Aceste bunuri pot fi tranzitate pe teritoriul vamal al Romaniei, cu respectarea dispozitiilor
legale.
De asemenea, aceste bunuri pot fi introduse in tara cu indeplinirea conditiilor si formalitatilor
privind importul sau, dupa caz, primirea temporara.
232

SOVA & ASOCIATII
Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata urmatoarele operatiuni desfasurate intr-o zona
libera:
introducerea de bunuri straine, direct din strainatate in vederea simplei depozitari,
fara indeplinirea vreunei formalitati vamale;
operatiunile comerciale de vanzare-cumparare a marfurilor straine intre diversi
operatori din zona libera sau dintre acestia si alte persoane din afara zonei libere;
scoaterea de bunuri straine din zona libera in afara tarii, fara intocmirea de declaratii
vamale de export, bunurile fiind in aceeasi stare ca in momentul introducerii in zona
libera;
prestarile de servicii legate direct de operatiunile prevazute mai sus.
Scutirile de taxa pe valoarea adaugata nu se aplica bunurilor care sunt livrate pentru utilizare
sau consum in Romania, inclusiv in antrepozitul vamal, zona libera, sau portul liber, sau care
raman in Romania la incetarea situatiilor prevazute mai sus.
VI.
Investitie directa cu impact semnificativ in economie
1. Notiune
Potrivit Legii nr. 332/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, prin investitii directe cu
impact semnificativ in economie se inteleg investitiile cu o valoare care depaseste echivalentul
a 1 milion dolari S.U.A., realizate in formele si modalitatile prevazute de lege si care contribuie
la dezvoltarea si modernizarea infrastructurii economice a Romaniei, determina un efect
pozitiv de antrenare in economie si creeaza noi locuri de munca.
2. Domenii in care se pot realiza investitii directe cu impact semnificativ in
economie
Asemenea investitii pot fi efectuate in toate domeniile de activitate, cu exceptia sectoarelor
financiar, bancar, de asigurari-reasigurari, precum si a celor reglementate de legi speciale.
Realizarea acestor investitii se face cu respectarea urmatoarelor conditii:
sa nu incalce normele de protectie a mediului inconjurator;
sa nu aduca atingere intereselor de securitate si aparare nationala ale Romaniei;
sa nu dauneze ordinii, sanatatii sau moralei publice.
Investitiile directe noi, fundamentate ca fiind de interes major pentru economia nationala, vor
fi prezentate Departamentului pentru Relatia cu Investitorii Straini.
Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, in colaborare cu Departamentul pentru Relatia cu Investitorii
Straini, asigura coordonarea aplicarii uniforme a politicii Guvernului la nivel central si local in
domeniul stimularii si promovarii investitiilor directe.
Investitiile directe noi a caror valoare depaseste 1 milion dolari S.U.A. sau echivalentul in lei
ori alte valute convertibile si care se vor realiza efectiv intr-un termen de maximum 30 de luni
de la data inregistrarii statistice la Ministerul Dezvoltarii si Prognozei beneficiaza de anumite
facilitati mentionate in Legea nr. 332/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
Utilajele tehnologice, instalatiile, echipamentele, aparatele de masura si control, automatizari
si produse de software, achizitionate din import, care au fost produse cu cel mult un an
233

SOVA & ASOCIATII
inainte de intrarea lor in tara si nu au fost niciodata utilizate, necesare pentru realizarea
investitiei, sunt exceptate de la plata taxelor vamale conform listei aprobate prin ordin comun
al ministrului dezvoltarii si prognozei si al ministrului finantelor publice.
Pentru investitiile directe cu impact semnificativ in economie, realizate pana la data de 31
decembrie 2006, potrivit legii, contribuabilii pot deduce o cota suplimentara de 20% din
valoarea acestora. Deducerea se calculeaza in luna in care se realizeaza investitia.
Pentru investitiile realizate se poate calcula amortizare accelerata, cu exceptia investitiilor in
cladiri.
1. Drepturile investitorilor straini
Investitorii straini beneficiaza si de urmatoarele drepturi:
sa transfere integral in strainatate profiturile ce li se cuvin, in conditiile regimului
valutar din Romania, dupa plata impozitelor, taxelor si a altor obligatii prevazute de
legislatia romana;
sa transfere in strainatate, in valuta investitiei, sumele obtinute in urma vanzarii
actiunilor sau partilor sociale, precum si pe cele rezultate din lichidarea investitiilor,
in conditiile regimului valutar din Romania;
sa transfere in strainatate, in valuta investitiei, sumele obtinute cu titlu de despagubire,
in situatia in care investitia va fi expropriata. Exproprierea nu se va face decat pentru
cauza de utilitate publica.
Investitorii straini vor beneficia de toate drepturile prevazute in acordurile bilaterale de
promovare si garantare reciproca a investitiilor, semnate de Romania cu statele de origine ale
acestora.
1. Sanctiuni
Lichidarea voluntara intr-o perioada mai mica de 10 ani, a societatilor care au realizat investitii
directe cu impact semnificativ atrage obligatia acestora de a plati impozitele stabilite potrivit
legii pentru intreaga durata de functionare a investitiei, precum si majorarile de intarziere a
platii taxelor si impozitelor care ar fi trebuit platite in absenta existentei facilitatilor, calculate
conform legislatiei in vigoare.
Instrainarea de catre investitor a bunurilor noi, intr-un termen mai mic de 2 ani de la
introducerea in tara sau de la achizitionarea acestora va atrage plata contravalorii facilitatilor
de care a beneficiat, precum si majorarile de intarziere a platii taxelor si impozitelor care ar fi
trebuit platite in absenta existentei facilitatilor, calculate conform legislatiei in vigoare.
VII.
Investitiile straine in Romania realizate prin cumpararea de titluri de
stat
1. Notiuni generale
Investitorii nerezidenti pot achizitiona titluri de stat de pe piata primara prin dealerii primari,
in conformitate cu reglementarile in vigoare privind tranzactiile cu titluri de stat.
234

SOVA & ASOCIATII
Tranzactionarea titlurilor de stat pe piata secundara poate fi efectuata de persoanele
nerezidente, prin intermediarii pietei secundare a titlurilor de stat.
Dreptul de proprietate si tranzactiile cu titluri de stat sunt evidentiate prin inregistrarile
efectuate in conformitate cu reglementarile in vigoare privind tranzactiile cu titluri de stat.
2. Facilitati
Operatiunile de repatriere a capitalului investit si a veniturilor realizate in urma investitiei
de portofoliu obtinute prin cumpararea de titluri de stat se pot efectua incepand cu data
decontarii tranzactiei.
Tranzactiile valutare cu privire la investitiile straine in titluri de stat se vor supune reglementarilor
privind efectuarea operatiunilor valutare elaborate de Banca Nationala a Romaniei.
Repatrierea investitiei de portofoliu efectuate, a veniturilor realizate din tranzactiile cu titluri
de stat se efectueaza in valuta convertibila, este libera si nu face obiectul impozitarii in
Romania.
235

SOVA & ASOCIATII
REGIMUL ZONELOR LIBERE
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, publicata in M.Of. nr. 182/30.07.1992,
cu modificarile si completarile ulterioare:
Legea nr. 244/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.
84/1992 privind regimul zonelor libere, publicata in M. Of. nr.
543 din 17 iunie 2004.
Ordinul nr. 1431/2002 al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei,
pentru aprobarea Instructiunilor privind acordarea licentelor de lucru si a permiselor
de acces in zonele libere, publicat in M.Of. nr. 879/06.12.2002
I. Domeniul de aplicare al prevederilor legale privind zonele libere
Legea nr. 84/1992, cu modificarile ulterioare prevede posibilitatea instituirii regimului de
zona libera in porturile maritime si in cele fluviale ale Romaniei, in lungul Canalului Dunare-
Marea Neagra, al altor canale navigabile si in teritoriile din apropierea punctelor de trecere
a frontierei in scopul promovarii schimburilor internationale si al atragerii de capital strain
pentru introducerea tehnologiilor noi, precum si pentru sporirea posibilitatilor de folosire a
resurselor economiei nationale.
Zona libera este o zona geografica a teritoriului Romaniei in care operatorii desfasoara
activitati, iar marfurile, mijloacele de transport si alte bunuri se supun prevederilor Legii nr.
86/2006 privind Codul Vamal al Romaniei. Supravegherea vamala se face numai la limita
zonelor libere.
Operatorii sunt persoanele fizice sau juridice, romane ori straine care desfasoara activitati
in interiorul zonei libere.
Zonele libere sunt precis delimitate si imprejmuite fie prin ingradire, fie prin existenta unor
limite naturale, cum ar fi luciul sau cursul de apa.
Controlul accesului catre zonele libere se efectueaza de organele vamale si ale politiei de
frontiera.
In zonele libere sunt admise mijloace de transport, marfuri si alte bunuri, fara restrictii
privind tara de origine, de provenienta sau de destinatie.
Nu sunt admise bunurile al caror import este prohibit pe teritoriul Romaniei prin lege sau
prin conventiile internationale la care Romania este parte.
237

SOVA & ASOCIATII
II.
Infiintarea zonelor libere
Infiintarea si delimitarea teritoriala a zonelor libere, a birourilor vamale si ale punctelor politiei
de frontiera corespunzatoare se fac prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatilor
administratiei publice centrale si locale interesate. Prin hotararea Guvernului de infiintare
se aproba regulamentul de organizare si functionare a zonei libere, regimul de exploatare,
administrare si control, modul de percepere a taxelor si a tarifelor, precum si mijloacele
necesare supravegherii vamale si ale politiei de frontiera.
III.
Activitati ce se pot desfasura in zonele libere
In zonele libere se pot desfasura activitati prevazute de Clasificarea activitatilor din economia
nationala CAEN, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 657/1997, cu modificarile ulterioare.
In scopul desfasurarii de activitati proprii, administratiile zonelor libere si operatorii se pot
asocia cu persoane fizice sau juridice, romane sau straine.
Administratiile zonelor libere pot desfasura si activitati productive, comerciale si servicii, in
nume propriu sau in asociere, in afara perimetrelor declarate a fi zone libere, dar fara a
beneficia de facilitatile de zona libera.
Persoanele fizice si juridice, deci si societatile comerciale pot realiza activitatile enumerate
anterior, numai pe baza licentelor eliberate de administratia zonei libere, cu respectarea
principiilor liberei concurente.
1. Licenta de lucru
Licenta de lucru in zona libera este documentul in baza caruia Administratia Zonei Libere
permite unui agent economic, persoana fizica sau juridica romana sau straina, denumit si
utilizator sau tert utilizator, sa desfasoare activitati in baza contractelor incheiate.
Utilizatorul reprezinta agentul economic care are relatii contractuale, in mod direct, cu
administratia zonei libere.
Tert utilizator este agentul economic care are relatii contractuale, in subsidiar, cu administratia
zonei libere, avand, in principal, relatii contractuale cu utilizatorul.
Contractele se incheie de catre Regia Autonoma “Administratia Zonei Libere” cu utilizatorii sau
de catre utilizatori cu terti.
Contractele care se incheie pot fi de concesionare, de inchiriere, de asociere sau de prestari
de servicii. Sunt considerate contracte de prestari de servicii si comenzile confirmate, ofertele
confirmate, mandatele acordate si alte documente cu caracter similar.
a) procedura eliberarii licentei de lucru:
In vederea obtinerii licentei de lucru, utilizatorii sau tertii utilizatori adreseaza o cerere in acest
sens administratiei zonei libere, care este singura competenta sa elibereze licente de lucru.
Licentele de lucru se elibereaza pe baza documentelor stabilite de Consiliul de administratie
al Regiei Autonome “Administratia Zonei Libere ......... “, cu avizul Directiei generale Agentia
Zonelor Libere din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
238

SOVA & ASOCIATII
Licentele de lucru se vor elibera numai dupa prezentarea, de catre utilizatori, a aprobarilor
necesare desfasurarii activitatii respective, obtinute de la organele abilitate in acest sens.
Prezentarea acestor documente este obligatorie in cazul in care, prin acte normative, se
prevede expres obligatia obtinerii unor avize, acorduri, autorizatii din partea unor autoritati ale
statului pentru activitatea pe care solicitantul intentioneaza sa o desfasoare in zonele libere.
Licenta de lucru se va elibera pentru fiecare dintre activitatile ce urmeaza a fi desfasurate in
zona libera, in termen de cel mult 10 zile lucratoare de la data solicitarii.
In cazul pierderii licentei de lucru, utilizatorului i se va elibera o noua licenta de lucru
(duplicat), la cererea acestuia, consemnandu-se despre aceasta in registrul de evidenta a
licentelor eliberate. In vederea eliberarii unei noi licente de lucru, solicitantul va trebui sa
publice anuntul de pierdere intr-un ziar de mare tiraj. Pentru a i se elibera o noua licenta,
solicitantul va achita tariful pentru eliberarea licentei de lucru.
Daca in perioada de valabilitate a licentei de lucru intervin schimbari privind denumirea
utilizatorului sau tertului utilizator, dovedite cu documente legal intocmite, utilizatorului sau,
dupa caz, tertului utilizator i se va elibera un nou formular de licenta pana la expirarea
perioadei de valabilitate.
b) durata valabilitatii licentelor de lucru:
Licentele de lucru vor fi acordate pe o durata de o luna, 3 luni, 6 luni, 12 luni, dupa caz, si pot
fi reinnoite, la cerere, contra cost.
c) transmisibilitatea licentelor de lucru:
Licentele de lucru acordate nu sunt transmisibile de la un utilizator la alt utilizator sau de la
un utilizator la un tert utilizator si nu pot fi folosite in comun de mai multi utilizatori si/sau
terti utilizatori.
d) taxele si tarifele platite pentru eliberarea licentei de lucru:
Contravaloarea taxei de licenta de lucru va fi stabilita de catre fiecare administratie, conform
uzantelor internationale si cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
In fundamentarea acestor taxe se va tine seama de valoarea economica si sociala a activitatii
ce urmeaza a se desfasura.
Utilizatorul va achita tariful licentei de lucru, precum si tariful aferent serviciilor efectuate de
administratia zonei libere pentru eliberarea licentei de lucru. Tarifele licentelor de lucru vor
avea aceleasi valori pentru activitati identice.
e) refuzul eliberarii licentei de lucru:
In cazurile in care solicitantul nu prezinta autorizatiile si avizele obligatorii pentru desfasurarea
activitatii respective, are obligatii financiare sau contractuale neonorate la termen fata
de administratia zonei libere sau solicita licenta pentru activitati nepermise de legislatia
aplicabila, Administratia zonei libere poate refuza eliberarea licentei de lucru, pentru una
sau mai multe activitati propuse de solicitant. In aceasta situatie, solicitantul poate face
contestatie. Rezolvarea contestatiei se face in termenele si procedura stabilite prin Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004 astfel:
239

SOVA & ASOCIATII
in termen de 30 de zile de la data comunicarii refuzului dat de catre organul emitent,
Consiliul de administratie al Regiei Autonome "Administratia Zonei Libere" are
obligatia sa o rezolve in termen de 30 de zile de la inregistrarea ei;
in termen de 10 zile de la comunicarea deciziei Regiei Autonome "Administratia Zonei
Libere ......... " la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului - Directia
generala Agentia Zonelor Libere, care are obligatia sa o rezolve in termen de maximum
10 zile de la primire;
in termen de 30 de zile de la data cand s-a comunicat solutia de catre Directia
generala Agentia Zonelor Libere, la instanta de judecata competenta.
f) renuntarea de catre utilizator la una sau mai multe activitati pentru care a primit
licenta:
Daca utilizatorul renunta la una sau la mai multe activitati pentru care a primit licenta de
lucru, are obligatia sa notifice in scris intentia administratiei zonei libere cu 15 zile lucratoare
inainte de renuntarea la respectiva activitate.
In acest caz, administratia va retrage imediat licenta de lucru acordata pentru acea activitate,
fara returnarea contravalorii acesteia, indiferent de durata ramasa neexecutata.
g) retragerea sau anularea licentei de lucru:
In cazurile in care solicitantul nu prezinta autorizatiile si avizele obligatorii pentru desfasurarea
activitatii respective, are obligatii financiare sau contractuale neonorate la termen fata de
administratia zonei libere sau solicita licenta pentru activitati nepermise de legislatia aplicabila,
Administratia zonei libere are dreptul sa retraga licenta de lucru sau sa o anuleze. Retragerea
sau anularea licentei de lucru se va face fara returnarea contravalorii acesteia, indiferent de
durata ramasa neexecutata.
Utilizatorul poate face contestatie impotriva deciziei de retragere sau de anulare a licentei de
lucru. Termenul in care se poate face aceasta contestatie este de 30 de zile de la comunicare.
Contestatia se depune la Consiliul de administratie al Regiei Autonome “Administratia Zonei
Libere..................”. Solutionarea contestatiei urmeaza a se face in termenul si cu procedura
stabilita prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
2. Permisul de acces
Reprezinta documentul pe baza caruia este permis accesul persoanelor, al mijloacelor de
transport si al utilajelor in incinta zonei libere. Permisul de acces se elibereaza de administratia
zonei libere si cu achitarea tarifelor aferente.
Categoriile de permise si conditiile de acordare a acestora se stabilesc prin Regulamentul de
utilizare a zonei libere, aprobat de Consiliul de administratie al Regiei Autonome “Administratia
Zonei Libere ........... “ si avizat de Directia generala Agentia Zonelor Libere.
IV. Facilitati
Legiuitorul a prevazut anumite facilitati pentru persoanele fizice sau juridice care doresc sa
desfasoare o anumita activitate in zonele libere.
240

SOVA & ASOCIATII
Se pot concesiona bunurile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor
administrativ-teritoriale, precum si serviciile publice de interes national sau local, aflate in
administrarea zonelor libere pentru o perioada maxima de 49 de ani.
Se pot inchiria bunurile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativteritoriale
aflate in administrarea zonelor libere.
Activitatea de concesionare sau de inchiriere se desfasoara pe baza de licitatie publica.
La lichidarea sau restrangerea activitatii desfasurate in zona libera, persoanele fizice sau
persoanele juridice straine pot transfera in strainatate capitalul si profitul, dupa plata tuturor
obligatiilor catre statul roman si partenerii contractuali.
Bunurile dintr-o zona libera pot fi transportate in alta zona libera fara plata de taxe vamale.
Aceste bunuri pot fi tranzitate pe teritoriul vamal al Romaniei, cu respectarea dispozitiilor
legale.
Sunt scutite de la taxa pe valoarea adaugata urmatoarele operatiuni desfasurate in zona
libera sau intr-un port liber:
introducerea unor bunuri straine in aceasta zona, direct din strainatate, pentru a fi
depozitate, fara intocmirea de formalitati vamale;
operatiunile comerciale de vanzare-cumparare a marfurilor straine intre operatorii
din aceste zone, sau intre acestia si alte persoane din afara zonei libere;
scoaterea de bunuri straine din aceste zone, in afara tarii, fara intocmirea de declaratii
vamale de export, bunurile fiind in aceeasi stare ca in momentul introducerii lor in
zona libera sau intr-un port liber;
prestari de servicii legate direct de operatiunile mentionate mai sus.
Scutirile de taxa pe valoarea adaugata nu se aplica bunurilor care sunt livrate pentru utilizare
sau consum in Romania, inclusiv in antrepozitul vamal, zona libera sau portul liber, sau care
raman in Romania la incetarea situatiilor mentionate.
Potrivit Codului fiscal contribuabilii care isi desfasoara activitatea in zona libera pe baza de
licenta si care pana la data de 1 iulie 2002 au realizat investitii in zona libera, in active
corporale amortizabile utilizate in industria prelucratoare, in valoare de cel putin 1.000.000
dolari S.U.A., beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit, in continuare, pana la
data de 31 decembrie 2006. Aceste prevederi legale isi inceteaza aplicabilitatea in situatia
in care survin modificari in structura actionariatului contribuabilului. In intelesul prezentului
alineat, modificare de actionariat in cazul societatilor cotate se considera a fi o modificare
a actionariatului, in proportie de mai mult de 25% din actiuni, pe parcursul unui an
calendaristic.
V. Operatiuni financiare
Toate operatiunile financiare legate de activitatile desfasurate in zonele libere se fac in
valuta liber convertibila acceptata de Banca Nationala a Romaniei. Operatiunile financiare
care se efectueaza in perioada realizarii constructiilor si obiectivelor din zonele libere se pot
efectua si in lei.
241

SOVA & ASOCIATII
1. Resursele financiare ale administratiilor zonelor libere
Provin din:
venituri din aplicarea tarifelor de acordare a licentelor de desfasurare a activitatii;
venituri din aplicarea tarifelor de inchiriere si concesionare;
venituri din eliberarea permiselor de acces;
venituri din comisioane si prestari de servicii;
venituri din alte activitati;
venituri provenite din penalitati de intarziere a platilor prevazute in contractele
comerciale incheiate;
fonduri de la bugetul de stat sau de la bugetele locale pentru realizarea de investitii
pentru domeniul public;
alte venituri, credite bancare si resurse atrase.
Nivelul tarifelor pentru inchirieri, concesionari si prestari servicii se stabileste prin negociere
directa sau licitatie, prin contractele incheiate intre administratiile zonelor libere si persoanele
fizice si juridice, romane sau straine, care desfasoara activitati in zonele libere.
Expropierea, rechizitionarea sau luarea altor masuri cu efecte similare pentru investitiile
efectuate in zonele libere nu se va face decat in caz de interes public, cu respectarea
prevederilor legale si cu plata unei despagubiri corespunzatoare valorii investitiei, care trebuie
sa fie prompta, adecvata si efectiva.
Cladirile din interiorul zonelor libere nu pot fi folosite ca locuinte. Astfel, pentru personalul
care lucreaza in interiorul zonelor libere se pot prevedea numai spatii pentru desfasurarea
activitatii de paza, cantine si restaurante.
Bunurile fabricate in zonele libere, care intra in interiorul vamal al Romaniei, sunt supuse
taxelor vamale.
Mijloacele de transport, marfurile si alte bunuri care se introduc, se afla in sau se scot din
zonele libere, precum si activitatile desfasurate in aceste zone sunt supuse normelor sanitare,
fitosanitare, sanitar-veterinare si de protectie a mediului, dupa caz.
VI. Contraventii
Legea nr. 84/1992 prevede ca sunt contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii
incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni, urmatoarele fapte:
intrarea in zonele libere fara aprobarea administratiei, fara permis eliberat de
administratia zonei libere sau cu permis anulat, expirat ori suspendat;
introducerea in zonele libere de bunuri neinsotite de documente;
desfasurarea de activitati fara licente, cu licente expirate ori desfasurarea altor
activitati decat cele specificate in licente;
desfasurarea de activitati, altele decat cele prevazute in hotararea de infiintare a
zonei libere.
Contraventiile prevazute se sanctioneaza cu amenda, al carei cuantum variaza de la 250 euro
la 20.000 euro, iar bunurile ce fac obiectul lor se confisca.
242

SOVA & ASOCIATII
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de imputernicitii administratiei
zonei libere.
Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei se poate face plangere in termen de
15 zile de la data comunicarii acestuia. Plangerea se depune la administratia zonei libere si se
solutioneaza de judecatoria in a carei raza teritoriala a fost savarsita contraventia.
243

SOVA & ASOCIATII
PARCURI INDUSTRIALE
Legislatie aplicabila in domeniu:
Ordonanta Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea si functionarea parcurilor
industriale, publicata in M.Of. nr. 536/01.09.2001
Modificata prin Legea nr. 424 din 22 noiembrie 2006, publicata
in Monitorul Oficial nr. 968 din 04.12.2006
Legea nr. 490/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 65/2001
privind constituirea si functionarea parcurilor industriale, publicata in M.Of. nr.
533/22.07.2002
Ordin nr. 264/2002 privind aprobarea Instructiunilor de acordare si anulare a titlului
de parc industrial, publicate in M.Of. nr. 684/17.09.2002
Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
Hotararea Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului
Economiei si Comertului, publicata in M. Of. nr. 485 din 7 iulie 2003, cu modificarile
si completarile ulterioare.
I. Parc industrial – notiune
Parcul industrial reprezinta o zona delimitata in care se desfasoara activitati economice, de
cercetare stiintifica, de productie industriala si servicii, de valorificare a cercetarii stiintifice
si/sau de dezvoltare tehnologica, intr-un regim de facilitati specifice, in vederea valorificarii
potentialului uman si material al zonei. Astfel, in raport cu oportunitatile de dezvoltare specifice
fiecarei locatii de parc industrial se pot promova domenii variate de specializare ale acestora,
care se bazeaza pe industrii producatoare de bunuri si industrii producatoare de servicii.
Principalele domenii de specializare ale parcurilor industriale sunt urmatoarele:
industrie prelucratoare, in care predomina activitatile de prelucrare si/sau restabilire
a valorilor de intrebuintare pentru bunuri, cu posibilitatea concentrarii pe diverse
industrii de varf;
afaceri, in care predomina activitatile financiar-bancare, de consultanta, proiectare,
cercetare-dezvoltare, precum si activitati de administrare a afacerilor;
distributie, in care predomina activitatile de depozitare marfuri si logistica, desfasurate
in apropierea terminalelor de containere, a infrastructurii de transport (sosele, cai
ferate, aeriene, maritime, fluviale) si a punctelor vamale;
servicii, in care predomina industriile producatoare de servicii, astfel cum sunt definite
de Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala.
245

SOVA & ASOCIATII
In cadrul parcului industrial, pe langa activitatile care predomina si care confera domeniul
de specializare al parcului industrial, in vederea sprijinirii dezvoltarii acestor activitati, se pot
desfasura o serie de servicii conexe: furnizare de utilitati, curatenie si paza, servicii comerciale
si de alimentatie publica, activitati hoteliere, servicii de evidenta contabila, asistenta in afaceri,
servicii de asigurare si altele similare acestora sau in legatura directa cu acestea.
II.
Constituirea parcului industrial
Constituirea parcului industrial se bazeaza pe asocierea in participatiune dintre persoane fizice
si/sau juridice romane si/sau straine, care incheie in acest sens un contract de asociere.
Asocierea se dovedeste prin contractul de asociere sau prin actul constitutiv al societatii ce
administreaza parcul industrial si care are in proprietate sau folosinta, pe cel putin 30 de
ani, terenul si cladirile aferente parcului industrial, situatie in care societatea-administrator
depune cererea si obtine titlul de parc industrial.
In vederea constituirii unui parc industrial, O.G. nr. 65/2001, asa cum a fost modificata prin
Legea nr. 490/2002 a prevazut ca terenul aferent parcului industrial impreuna cu cladirile si
infrastructura privind utilitatile existente la momentul constituirii trebuie sa indeplineasca
cumulativ urmatoarele conditii:
terenul are acces la un drum national sau european si este racordat la infrastructura
utilitatilor publice;
terenul are o suprafata de cel putin 10 ha;
terenul se afla in proprietatea sau in folosinta, pe cel putin 30 de ani, a asocierii care
solicita titlul de parc industrial;
sunt libere de orice sarcini;
nu fac obiectul unor litigii in curs de solutionare la instantele judecatoresti cu privire
la situatia juridica;
indeplinesc conditiile tehnice privind protectia mediului.
III.
Titlul de parc industrial
Titlul de parc industrial se acorda prin ordin al ministrului economiei si comertului.
In vederea obtinerii titlului de parc industrial reprezentantul asocierii sau, dupa caz, al
societatii-administrator depune la Ministerul Economiei si Comertului o cerere insotita de
documentele prevazute la art. 4 din Instructiunile de acordare si anulare a titlului de parc
industrial.
Ministerul Economiei si Comertului realizeaza si publica pe pagina sa de Internet modelul
cererii pentru eliberarea titlului de parc industrial.
1. Acordarea titlului de parc industrial
Cererea pentru acordarea titlului de parc industrial si documentele ce o insotesc se depun la
sediul Ministerului Economiei si Comertului, in vederea analizei si evaluarii.
Ministerul Economiei si Comertului accepta sau respinge cererea de acordare a titlului de parc
industrial, in termen de 30 de zile de la depunerea acesteia.
246

SOVA & ASOCIATII
In situatia in care documentatia nu este completa, Ministerul Economiei si Cometului solicita
reprezentantului asocierii sau, dupa caz, al societatii-administrator prezentarea documentelor
si a declaratiilor necesare. Termenul de 30 de zile se suspenda in mod corespunzator
perioadei dintre solicitarea Ministerului Economiei si Comertului si raspunsul primit, insotit de
documentele si declaratiile solicitate.
Termenul prevazut nu poate fi suspendat mai mult de 20 de zile.
Titlul de parc industrial se acorda asocierii sau societatii-administrator, daca aceasta dovedeste
ca are in proprietate sau folosinta, pe cel putin 30 de ani, terenul si cladirile aferente parcului
industrial.
In situatia acceptarii cererii Ministerul Economiei si Comertului notifica Consiliului Concurentei
autorizarea parcului industrial din punct de vedere al efectelor asupra concurentei. Ulterior
autorizarii de catre Consiliul Concurentei, titlul de parc industrial se acorda prin ordin al
ministrului economiei si comertului, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
2. Respingerea cererii
Ministerul Economiei si Comertului aduce la cunostinta solicitantilor motivele care au
determinat respingerea cererii de acordare a titlului de parc industrial.
Se poate depune o noua cerere dupa cel putin 3 luni de la respingere, daca sunt realizate
conditiile neindeplinite la prima solicitare.
3. Anularea titlului de parc industrial
Ministrul economiei si comertului poate sa anuleze prin ordin titlul de parc industrial in situatia
in care in parcul industrial nu se realizeaza activitatile prevazute la sau nu mai sunt indeplinite
conditiile de acordare a titlului.
Anularea titlului se face daca asocierea a fost instiintata in scris, cu 3 luni inainte, de Ministerul
Economiei si Comertului.
In situatia anularii titlului de parc industrial asocierea plateste contravaloarea taxei in vigoare
pentru modificarea destinatiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent
parcului industrial, pentru care i s-a acordat scutirea prevazuta la pct. IV lit. a).
IV.
Facilitati pentru constituirea si dezvoltarea parcurilor industriale
prevazute de O.G. nr. 65/2001
Pentru constituirea si dezvoltarea unui parc industrial se acorda urmatoarele facilitati:
scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinatiei sau pentru
scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial, pentru asocierea
care detine titlul de parc industrial;
reduceri de impozite acordate de administratia publica locala pe baza de hotarari
ale consiliilor locale sau judetene in a caror raza administrativ-teritoriala se afla
parcul industrial respectiv, pentru bunurile imobile si terenurile transmise in folosinta
parcului industrial;
alte facilitati ce pot fi acordate, potrivit legii, de administratia publica locala.
247

SOVA & ASOCIATII
V. Functionarea parcului industrial
Administrarea parcului industrial se realizeaza pe baza contractului de administrare incheiat
intre membrii asocierii si o societate comerciala, numita societate-administrator.
Intinderea, conditiile, drepturile si obligatiile partilor contractului de administrare a parcului
industrial sunt stabilite prin acordul partilor. Contractul de administrare a parcului industrial
poate sa cuprinda clauze cu privire la obligatiile partilor privind reprezentarea, subcontractarea,
proiectarea, finantarea, constructia, exploatarea, intretinerea, inchirierea si subinchirierea.
Societatea-administrator este o societate comerciala infiintata in conformitate cu prevederile
Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Nu poate fi societate-administrator societatea comerciala care este in procedura de dizolvare
voluntara sau de drept, de lichidare, de reorganizare judiciara sau de faliment.
Nici un agent economic care detine cel putin jumatate din capitalul societatii-administrator nu
poate desfasura in interiorul parcului industrial activitati economice dintre cele care predomina
si care confera domeniul de specializare al parcului industrial, cu exceptia serviciilor conexe.
Societatea-administrator are urmatoarele obligatii:
sa furnizeze/presteze utilitatile si serviciile necesare activitatilor desfasurate in parcul
industrial;
sa asigure si sa garanteze nediscriminatoriu dreptul de folosinta asupra infrastructurii
si utilitatilor, potrivit contractelor incheiate cu beneficiarii acestora;
sa repare, sa intretina, sa modernizeze si sa dezvolte, dupa caz, infrastructura si
utilitatile din interiorul parcului industrial;
sa asigure accesul la utilizarea spatiilor din parcul industrial destinate folosintei
comune;
sa asigure administrarea spatiilor si cladirilor parcului industrial;
sa gestioneze sursele financiare proprii si atrase, in conformitate cu strategia de
functionare si dezvoltare a parcului industrial;
sa asigure selectarea solicitarilor de admitere de noi agenti economici in parcul
industrial; lista cuprinzand agentii economici selectionati se depune la Ministerul
Economiei si Comertului;
sa atraga investitori pentru dezvoltarea de activitati productive si servicii;
sa elaboreze strategia de functionare si dezvoltare a parcului industrial;
sa asigure sprijin pentru dezvoltarea parteneriatelor interne si internationale,
consultanta pentru afaceri, consultanta tehnologica;
sa asigure relatiile de colaborare cu autoritatile guvernamentale si cu autoritatile
administratiei publice locale si centrale.
Alte obligatii specifice ale societatii-administrator si ale agentilor economici sunt prevazute in
contractele incheiate intre acestia.
Pentru recuperarea investitiei, acoperirea costurilor de intretinere si realizarea unui profit se
percep tarife de utilizare si exploatare a parcului de catre societatea-administrator. Valoarea
tarifelor de utilizare si exploatare a parcului este stabilita de catre societatea-administrator de
comun acord cu membrii asocierii.
248

SOVA & ASOCIATII
CONVENTII PENTRU PROMOVAREA SI PROTEJAREA
RECIPROCA A INVESTITIILOR
Prin incheierea unor astfel de conventii se urmareste crearea si mentinerea conditiilor favorabile
pentru cresterea investitiilor investitorilor unei parti contractante pe teritoriul celeilalte parti
contractante, recunoscand ca promovarea si protejarea reciproca a unor astfel de investitii
in baza acordului vor conduce la stimularea initiativei in afaceri si vor spori prosperitatea
economica a ambelor state.
Majoritatea conventiilor incheiate in acest sens urmaresc acelasi model si multe din prevederile
lor sunt similare sau chiar identice.
I. Definirea unor termeni
Prin investitie, in sensul acordurilor incheiate, este desemnat orice fel de activ investit in
scopul avantajului economic sau intr-un alt scop de afaceri de catre un investitor al unei
parti contractante pe teritoriul celeilalte parti contractante, in conformitate cu legea si cu
reglementarile legale ale acesteia din urma, si va include, in special, dar nu exclusiv:
drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile si imobile, precum si orice alte
drepturi reale, cum ar fi: ipoteci, garantii sau gajuri si alte drepturi similare;
actiuni, parti sociale sau alta forma de participare la societati comerciale;
drepturi de creanta sau orice alte drepturi privind prestatii care au o valoare
economica;
drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturi de autor, brevete, desene
industriale, procedee tehnice, precum si marci de comert, goodwill si know-how;
concesiuni de afaceri acordate prin lege sau conform unui contract, incluzand
concesiuni privind prospectarea, cultivarea, extractia sau exploatarea resurselor
naturale.
Investitor este orice persoana fizica sau juridica a unei parti contractante, care investeste pe
teritoriul celeilalte parti contractante.
In ceea ce priveste Romania:
termenul persoana fizica va insemna orice persoana fizica care are cetatenia Romaniei,
in concordanta cu legile sale;
termenul persoana juridica va insemna orice entitate, cum ar fi: o societate
comerciala, organizatie sau asociatie inregistrata sau constituita in conformitate cu
legea in vigoare in Romania si care isi are sediul pe teritoriul Romaniei.
In ceea ce priveste cealalta tara cu care se incheie acordul se va desemna si in cazul acesteia
ce se intelege prin persoana fizica, respectiv prin persoana juridica, potrivit legislatiei statului
in cauza.
249

SOVA & ASOCIATII
II.
Prevederi ale conventiilor de promovare si protejare reciproca a
investitiilor
Orice acord incheiat in sensul promovarii si protejarii reciproce a investitiilor cuprinde prevederi
referitoare la obligatia fiecarei parti contractante de a incuraja si de a crea conditii favorabile
pentru investitorii celeilalte parti contractante pentru a investi capital pe teritoriul sau si, in
conformitate cu legile si cu reglementarile sale legale, sa admita astfel de investitii.
Investitiilor investitorilor fiecarei parti contractante li se va acorda intotdeauna un tratament
just si echitabil si ele se vor bucura de intreaga protectie si securitate pe teritoriul celeilalte
parti contractante.
1. Prevederi referitoare la nationalizare si expropriere
Conventiile cuprind prevederi referitoare la nationalizare si expropriere. Se stipuleaza expres
in conventii ca investitiile realizate in Romania nu pot fi nationalizate, expropriate sau supuse
unor masuri cu efect echivalent, decat atunci cand sunt indeplinite conditii precum:
masura este necesara pentru cauza de utilitate publica;
masura este nediscriminatorie;
masura este luata in conformitate cu prevederile exprese ale legii;
investitorului i se va plati o despagubire prealabila, adecvata si efectiva.
In ceea ce priveste despagubirea, aceasta va fi echivalenta cu valoarea de piata a investitiilor
afectate imediat inainte de expropriere sau inainte ca exproprierea iminenta sa devina
cunoscuta public, oricare dintre situatii intervine prima.
Despagubirea va include dobanda la o rata comerciala normala pana la data platii si va fi
platita si transferata fara intarziere in tara desemnata de solicitantii in cauza si in valuta
tarii ale carei persoane fizice sau juridice sunt acestia sau in orice valuta liber convertibila
acceptata de solicitanti.
2. Prevederi referitoare la repatrierea investitiilor
Investitorilor le este garantat transferul liber al platilor in legatura cu investitiile acestora.
Aceste transferuri vor include in special, dar nu exclusiv:
capitalul si fondurile suplimentare necesare pentru mentinerea si dezvoltarea
investitiei;
veniturile rezultate din investitie;
fondurile pentru rambursarea imprumuturilor referitoare la o investitie;
sumele rezultate din vanzarea totala sau partiala ori din lichidarea unei investitii;
despagubire pentru nationalizare sau expropriere, despagubire pentru pierderi;
sumele provenite din reglementarea unui diferend referitor la investitii;
castigurile sau altfel de remuneratie a cetatenilor straini angajati in legatura cu
investitia.
Transferurile vor fi efectuate fara nici o restrictie si fara intarziere nejustificata, intr-o valuta
liber convertibila, la cursul de schimb al principalei piete pentru tranzactii curente, aplicabil
la data transferului. Transferurile vor fi considerate ca fiind facute fara intarziere nejustificata
daca sunt facute intr-o perioada normala necesara pentru efectuarea transferurilor.
250

SOVA & ASOCIATII
3. Prevederi referitoare la reglementarea diferendelor dintre o parte
contractanta si un investitor al celeilalte parti contractante
In cazul aparitiei unui diferend intre o parte contractanta si un investitor al celeilalte parti
contractante in legatura cu o investitie de pe teritoriul acelei alte parti contractante va fi
reglementat pe cale amiabila, prin negocieri.
Daca un astfel de diferend nu poate fi reglementat astfel in termen de 6 luni de la data cererii
de reglementare, investitorul in cauza poate supune diferendul fie:
fie
fie
instantei judecatoresti sau tribunalului administrativ competent al partii contractante
pe teritoriul careia s-a efectuat investitia;
unui tribunal arbitral ad-hoc constituit pe baza Regulamentului de arbitraj al Comisiei
Natiunilor Unite pentru Drept Comercial International (UNCITRAL);
Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investitii
(denumit in cele ce urmeaza Centrul) pentru conciliere sau arbitraj, infiintat
conform Conventiei pentru reglementarea diferendelor relative la investitii intre
state si persoane ale altor state, deschisa pentru semnare la Washington D.C. la 18
martie 1965 (denumita in cele ce urmeaza conventie), in cazul in care ambele parti
contractante vor fi devenit membre ale conventiei.
III.
Sentinta arbitrala
Sentinta arbitrala se va baza pe:
prevederile acordului incheiat;
legile partii contractante pe teritoriul careia s-a efectuat investitia, inclusiv regulile
referitoare la conflictele de legi;
regulile si principiile universal acceptate de dreptul international.
Sentinta arbitrala va fi definitiva si obligatorie pentru ambele parti la diferend si va fi executata
in conformitate cu legea partii contractante in cauza.
1. Prevederi referitoare la reglementarea diferendelor dintre partile
contractante
Diferendele dintre partile contractante privind interpretarea si aplicarea prevederilor acordului
vor fi reglementate, pe cat posibil, prin consultari si negocieri pe cai diplomatice.
Daca in termen de 6 luni de la declansarea diferendului dintre ele, partile contractante nu
ajung la o intelegere, la cererea oricarei parti contractante diferendul va fi supus unui tribunal
arbitral.
a) constituirea tribunalului arbitral:
Tribunalul arbitral va fi constituit din 3 membri.
Tribunalul arbitral va fi constituit astfel: in termen de doua luni de la data primirii cererii
pentru arbitrare, fiecare parte contractanta va numi un arbitru, iar acesti 2 arbitri vor numi un
251

SOVA & ASOCIATII
presedinte care va fi un national al unui stat tert care intretine relatii diplomatice cu ambele
parti contractante.
In cazul in care una dintre partile contractante nu si-a numit arbitrul si nu a dat curs invitatiei
celeilalte parti contractante sa faca aceasta numire in termen de doua luni, arbitrul va fi
numit, la cererea acelei parti contractante, de presedintele Curtii Internationale de Justitie.
b) procedura de solutionare a litigiului de tribunalul arbitral:
Sub rezerva altor dispozitii date de partile contractante tribunalul isi va stabili propria
procedura.
c) hotararile tribunalului arbitral:
Hotararile tribunalului sunt adoptate cu majoritate de voturi.
Hotararile tribunalului sunt definitive si obligatorii pentru fiecare parte contractanta.
d) suportarea cheltuielilor in caz de solutionare a litigiului:
Fiecare parte contractanta va suporta cheltuielile propriului membru al tribunalului si ale
reprezentarii sale in procedurile arbitrale; cheltuielile presedintelui si celelalte cheltuieli vor fi
suportate in mod egal de partile contractante. Tribunalul poate sa decida totusi ca o proportie
mai mare a cheltuielilor sa fie suportata de una dintre partile contractante, iar aceasta hotarare
va fi obligatorie pentru ambele parti contractante.
252

SOVA & ASOCIATII
REEVALUAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si
necorporale, republicata in M.Of. 242/31.05.1999, cu modificarile si completarile
ulterioare
Ordonanta Guvernului nr. 5/2000 pentru completarea Legii nr. 15/1994 privind
amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, publicata in M.Of.
nr. 26 din 25 ianuarie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare
Ordonanta Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe
aflate in patrimoniul institutiilor publice, publicata in M.Of. nr. 624 din 31 august
2003, modificata prin:
Ordonanta Guvernului nr. 3/2005 pentru modificarea Ordonantei
Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe
aflate in patrimoniul institutiilor publice, publicata in M.Of. nr. 72 din 21
ianuarie 2005.
Hotararea Guvernului nr. 500/1994 privind reevaluarea imobilizarilor corporale si
modificarea capitalului social, publicata in M.Of. nr. 208/10.08.1994, modificata
prin:
Hotararea Guvernului nr. 593/1994 privind modificarea si completarea
Hotararii Guvernului nr. 500/1994 privind reevaluarea imobilizarilor
corporale si modificarea capitalului social, publicata in M.Of. nr. 274 din
28 septembrie 1994.
Hotararea Guvernului nr. 909/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale
si necorporale, publicata in M.Of. 4/08.01.1998, cu modificarile si completarile
ulterioare
Hotararea Guvernului nr. 1553/2003 privind reevaluarea imobilizarilor corporale si
stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, publicata in M.Of. 21/12.01.2004
Precizari:
Reevaluarea imobilizarilor corporale se efectueaza in vederea determinarii valorii juste a
acestora, tinandu-se seama de inflatie, utilitatea bunului, starea acestuia si de pretul pietei,
atunci cand valoarea contabila difera semnificativ de valoarea justa.
Reevaluarea se realizeaza in temeiul si dupa procedura reglementata prin acte normative
(ordonante, hotarari de guvern, etc.) emise in acest scop, la anumite intervale de timp.
Ultimele astfel de acte normative, prezentate in cele ce urmeaza, au fost Hotararea Guvernului
nr. 1553/2003 privind reevaluarea imobilizarilor corporale si stabilirea valorii de intrare a
253

SOVA & ASOCIATII
mijloacelor fixe, publicata in M.Of. nr. 21/12.01.2004 si Ordonanta Guvernului nr. 81/2003
privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in patrimoniul institutiilor publice,
publicata in M.Of. nr. 624 din 31 august 2003, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 3 din
13 ianuarie 2005, publicata in M.Of. nr. 72 din 21 ianuarie 2005.
A. Reevaluarea imobilizarilor corporale aflate in patrimoniul agentilor
economici
I. Domeniu de aplicare a dispozitiilor legale in materia imobilizarilor
corporale
Reevaluarea imobilizarilor corporale presupune actualizarea valorii elementelor patrimoniale
din raportarile contabile intocmite la data de 31 decembrie a anului precedent celui in care
se realizeaza reevaluarea.
Potrivit art. 1 alin. 1 din Hotararea Guvernului nr. 1553/2003 pot proceda la reevaluarea
imobilizarilor corporale aflate in patrimoniul lor la data de 31 decembrie 2003:
societatile comerciale, indiferent de forma de proprietate;
regiile autonome;
societatile si companiile nationale;
institutele de cercetare;
persoanele fizice si asociatiile fara personalitate juridica care realizeaza activitati in
scopul realizarii de venituri si care, potrivit legii, sunt obligate sa conduca evidenta
in partida simpla;
celelalte categorii de agenti economici,
astfel incat rezultatul reevaluarii sa fie cuprins in situatiile financiare ale anului 2003.
Nu pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale agentii economici care se afla in
procedura de dizolvare sau de lichidare administrativa conform Legii nr. 31/1990 privind
societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau in procedura
de lichidare judiciara conform Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
II.
Imobilizari corporale supuse reevaluarii
Potrivit art. 2 alin. 1 din Normele privind reevaluarea imobilizarilor corporale, prevazute in
Anexa care face parte integranta din HG nr. 1553/2003, se supun reevaluarii imobilizarile
corporale existente in patrimoniul persoanelor juridice si evidentiate in balanta contabila
intocmita la data de 31 decembrie 2003, dupa cum urmeaza:
imobilizarile corporale aflate in patrimoniu, astfel: terenuri; constructii; echipamente
tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru); aparate si instalatii de masurare,
control si reglare; mijloace de transport; animale si plantatii; mobilier, aparatura
birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active
corporale;
imobilizarile corporale date in locatie de gestiune, concesiune sau inchiriate, dupa caz,
si cele date in folosinta asocierilor in participatiune, conform contractelor incheiate,
se reevalueaza de catre persoanele juridice care le au evidentiate in patrimoniu;
254

SOVA & ASOCIATII
investitiile efectuate la imobilizarile corporale luate in concesiune, cu chirie sau
in locatie de gestiune se supun reevaluarii de catre persoanele juridice care le-au
efectuat si care le-au inregistrat in contabilitate;
capacitatile puse in functiune partial, de natura imobilizarilor corporale pentru care
nu s-au intocmit formele de inregistrare ca imobilizari corporale;
imobilizarile corporale la care in perioada 1 aprilie 1994 - 31 decembrie 2003 s-au
efectuat lucrari de modernizare care au majorat valoarea de inregistrare a acestor
imobilizari corporale. Pentru aceste active reevaluarea se efectueaza separat pentru
valorile reprezentand modernizari, prin aplicarea ratei inflatiei corespunzatoare
perioadei scurse dupa efectuarea modernizarii;
imobilizarile corporale predate in sistem de leasing se reevalueaza de persoanele
juridice care le au evidentiate in patrimoniu, avandu-se in vedere valoarea prevazuta
in contractul incheiat intre parti;
imobilizarile corporale aflate la sucursale, filiale si la subunitatile din strainatate se
reevalueaza de catre agentii economici din tara, in cazul in care sunt inregistrate in
patrimoniul acestora;
bunurile amortizabile, respectiv imobilizarile corporale, inregistrate in Registrulinventar,
in cazul persoanelor fizice autorizate care desfasoara activitati
independente.
Nu sunt supuse reevaluarii imobilizarile corporale trecute in conservare, precum si cele care
au iesit din patrimoniul agentilor economici intre data de 1 ianuarie 2004 si data aprobarii
situatiilor financiare ale anului 2003.
III.
Modul de reevaluare
Reevaluarea imobilizarilor corporale se efectueaza in vederea determinarii valorii juste a
acestora, tinandu-se seama de inflatie, utilitatea bunului, starea acestuia si de pretul pietei,
atunci cand valoarea contabila difera semnificativ de valoarea justa.
In vederea reevaluarii, persoanele juridice mentionate vor proceda la efectuarea inventarierii
imobilizarilor.
Inventarierea imobilizarilor se efectueaza de catre comisii de inventariere, formate din cel
putin doua persoane, numite prin decizie scrisa, emisa de administrator, ordonatorul de credite
sau alta persoana care are obligatia gestionarii patrimoniului, carora le revine si raspunderea
pentru buna desfasurare a lucrarilor de inventariere.
La unitatile mici, inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana.
Prin unitati mici la care inventarierea poate fi efectuata de o singura persoana, se intelege:
persoanele fizice care au calitatea de comerciant sau societatile comerciale al caror numar
de salariati este de pana la doua persoane, iar valorile materiale care trebuie inventariate nu
depasesc plafonul stabilit de administratorii unitatii.
Din comisia de inventariere nu pot face parte:
gestionarii depozitelor supuse inventarierii,
contabilii care tin evidenta gestiunii respective, cu exceptia unitatilor mici.
Precizari:
In conformitate cu prevederile art. 1 alin. 3 din Hotararea Guvernului nr. 1553/2003
imobilizarile corporale existente in patrimoniul persoanelor juridice prevazute in prima parte
255

SOVA & ASOCIATII
a acestei prezentari se pot reevalua in baza ratei inflatiei comunicate de Institutul National de
Statistica pentru luna decembrie 2003.
Valoarea reevaluata a imobilizarilor corporale se coreleaza cu utilitatea si cu valoarea de piata
a bunurilor respective.
Nu sunt supuse reevaluarii:
imobilizarile corporale a caror valoare de intrare a fost recuperata integral pe calea
amortizarii la data de 31 decembrie 2003;
imobilizarile corporale trecute in conservare;
imobilizarile corporale apartinand patrimoniului public, inscrise in activul bilantului la
agentii economici;
imobilizarile corporale in curs;
imobilizarile corporale evidentiate in conturi in afara bilantului;
imobilizarile corporale care au iesit din patrimoniul agentilor economici intre data de
1 ianuarie 2004 si data aprobarii situatiilor financiare ale anului 2003.
De asemenea, nu sunt supuse reevaluarii imobilizarile corporale trecute in conservare, precum
si cele care au iesit din patrimoniul agentilor economici intre data de 1 ianuarie 2004 si data
aprobarii situatiilor financiare ale anului 2003.
1. Reevaluarea activelor corporale
Pentru efectuarea reevaluarii imobilizarilor corporale se va stabili valoarea ramasa, actualizata
la data de 31 decembrie 2003, avandu-se in vedere:
valoarea de intrare a imobilizarilor corporale supuse reevaluarii, evidentiata in
contabilitate;
amortizarea calculata pana la data de 31 decembrie 2003, evidentiata in contabilitate
in creditul contului 281 "Amortizari privind imobilizarile corporale" si in debitul contului
8045 "Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe";
amortizarea aferenta imobilizarilor corporale pentru care s-au obtinut scutiri totale
sau pentru o perioada limitata la calculul amortizarii, potrivit art. 16 din Legea nr.
15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
rata inflatiei comunicata de Institutul National de Statistica pentru intervalul cuprins
intre:
sau
data inregistrarii in evidenta contabila a imobilizarilor corporale care
nu au fost reevaluate si luna decembrie 2003;
data ultimei reevaluari inregistrate in evidenta contabila pentru
imobilizarile corporale care au fost reevaluate si luna decembrie
2003.
2. Rezultatele reevaluarii
La terminarea actiunii de reevaluare, rezultatele acesteia se aproba de adunarea generala a
actionarilor sau asociatilor, respectiv de consiliul de administratie in cazul regiilor autonome,
si se reflecta in situatiile financiare incheiate la data de 31 decembrie 2003, potrivit
reglementarilor contabile aplicabile.
256

SOVA & ASOCIATII
Valorile reevaluate ale imobilizarilor corporale supuse reevaluarii devin valori amortizabile in
conditiile legislatiei aplicabile la data reevaluarii, respectiv la data de 31 decembrie 2003.
B. Reevaluarea activelor fixe aflate in patrimoniul institutiilor publice
OG 81/2003 a stabilit in sarcina institutiilor publice, indiferent de sursa de finantare a
cheltuielilor si de subordonare, obligatia de a inventaria si reevalua activele fixe corporale si
activele fixe corporale in curs, aflate in patrimoniul lor la data de 30 septembrie 2003, astfel
incat rezultatele reevaluarii sa fie cuprinse in bilantul contabil intocmit la 31 decembrie 2003.
Active fixe sunt activele detinute de catre institutiile publice in scopul utilizarii lor pe termen
lung si includ:
activele fixe necorporale - active fixe fara substanta fizica, ce se utilizeaza pe o
perioada mai mare de un an;
activele fixe necorporale - active fixe care indeplinesc cumulativ doua conditii: au
valoarea de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului si
durata normala de utilizare mai mare de un an.
Nu sunt supuse reevaluarii:
activele fixe corporale care au intrat in patrimoniul institutiilor publice in cursul anului
2003;
activele fixe corporale care la data de 30 septembrie 2003 au durata normala de
utilizare expirata;
activele fixe corporale aflate in conservare, precum si rezervele de mobilizare care
sunt evidentiate in contabilitate ca active fixe corporale;
activele fixe corporale pentru care au fost intocmite documentele, dar nu s-au obtinut
aprobarile legale de scoatere din functiune si care nu au fost demontate, demolate
sau dezmembrate;
activele fixe corporale care au fost reevaluate la data de 31 decembrie 1999 de catre
unitatile din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala;
activele fixe corporale care au fost reevaluate in baza prevederilor Ordonantei
Guvernului nr. 14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de institutiile publice
finantate integral din venituri extrabugetare, aprobata cu modificari prin Legea nr.
27/1999.
In conformitate cu modificarile aduse de O.G. nr. 3/2005, toate activele fixe corporale aflate in
proprietatea publica si care in prezent sunt inregistrate in evidenta tehnic-operativa in unitati
naturale sau natural-conventionale vor fi evaluate dupa metodologia stabilita de fiecare
minister, autoritate a administratiei publice centrale sau locale, dupa caz, si inregistrate in
contabilitate pana la finele anului 2007.
Bunurile din patrimoniul cultural national vor fi reevaluate de catre evaluatori autorizati
in conditiile legii, pana la data de 31 decembrie 2007, rezultatele reevaluarii urmand a fi
inregistrate in contabilitate pana la finele anului 2007.
257

SOVA & ASOCIATII
PARADISURILE FISCALE
I. Paradis fiscal
Paradisurile fiscale sunt tari sau teritorii in care persoanele fizice sau juridice stabilite aici
sunt supuse unui regim privilegiat, fie pentru ca nu sunt impozabile, fie pentru ca platesc
impozit pe venit sau pe beneficii mai putin ridicat decat cel platit in tara din care provin.
Paradisurile financiare sunt entitati sociale, economice si politice create pentru a atrage
investitiile.
Aceste tari se impart in cinci tipuri: se poate alege aici domiciliul fiscal, locul de instalare a
bazei de lucru, se poate trai aici, se pot castiga bani sau se poate obtine cetatenia. In prezent
exista aproximativ 70 de paradisuri fiscale.
1. Avantajele oferite de paradisurile fiscale
a) beneficii oferite de paradisurile fiscale persoanelor fizice: impozitarea nula sau
scazuta.
b) beneficii oferite de paradisurile fiscale persoanelor juridice:
in anumite tari, beneficiile sunt impozitate in anul imediat urmator realizarii lor,
impozitul fiind calculat pe ansamblul beneficiilor nationale si straine. Acest fapt permite
intreprinderilor care au filiale in strainatate sa intarzie impozitarea care este subordonata
repatrierii beneficiilor.
aceste tari sunt adesea folosite pentru a efectua tranzactii de brevete, marci si procedee
de fabricatie, care constituie bunuri incorporate.
folosirea unui paradis fiscal faciliteaza elaborarea si punerea in circulatie a documentelor
comerciale justificand respectarea reglementarilor comerciale;
investitiile realizate nu mai antreneaza impozite plus-valori in cazul cedarii lor;
conturile in monede convertibile si secretul bancar pot usura obligatiile gestionarilor in
perioada de fluctuatie a monedelor si a impozitelor pe dobanzi;
infiintarea unei filiale intr-o asemenea tara permite o mai mare suplete si o discretie
marita in gestiune;
o filiala infiintata intr-o asemenea tara poate fi utilizata de o intreprindere ca punct de
cumparare pentru propriile sale marfuri, care vor fi revandute uzinelor din strainatate,
profitandu-se de remizele obtinute fara a pierde beneficiul vanzarii;
infiintarea unei filiale intr-un paradis fiscal permite cumpararea de material la pretul
pietei locale, fapt care permite realizarea de beneficii neimpozabile.
firmele mutinationale interesate sa devina propriul lor asigurator, infiinteaza companii
de asigurari captive, datorita costurilor ridicate ale asigurarilor, precum si datorita
caracterului neasigurabil al unora dintre activitatile lor.
259

SOVA & ASOCIATII
2. Sisteme de impozitare
In functie de sistemul de impunere practicat, paradisurile fiscale pot fi clasificate in trei categorii:
tari in care veniturile realizate in strainatate sunt scutite total de impozitul pe profit.
In aceasta situatie se plateste o taxa anuala fixa. De exemplu Insulele Virgine, Belize etc.
tari in care baza de impozitare nu este profitul realizat ci valoarea capitalului social.
De exemplu Stiftungul din Liechtenstein datoreaza un impozit egal cu 0,1% din valoarea
capitalului social, dar nu mai putin de 1000 de franci elvetieni.
tari in care se impune un venit fix. Cel mai cunoscut paradis fiscal care utilizeaza
acest sistem este Cipru, unde firmele offshore platesc un impozit de 4,25% din
profitul realizat.
3. Compania offshore
Offshore - societate la limita - desemneaza o companie care nu desfasoara activitate
comerciala in tara in care a fost inmatriculata, ceea ce inseamna ca nu realizeaza venituri din
tara de rezidenta. Teoretic, companii offshore se pot inregistra in orice tara din lume, dar nu
peste tot se pot obtine si avantaje fiscale.
Companiile offshore pot fi folosite in foarte multe domenii: domeniul bancar, imobiliar,
transport maritim, asigurari, proprietate intelectuala, investitii, finante, servicii, comert, etc.
Cele mai des folosite forme de societati offshore sunt:
Compania nerezidenta (non-rezident)
International Business Company (I.B.C.)
Companiile exceptate (exempt)
L.L.C. (Limited Liability Company)
Trustul
a) avantajele companiilor offshore:
Fiscalitatea redusa. In toate paradisurile fiscale regimul usor de impozitare al companiilor
offshore este garantat prin lege. Fiscalitatea este zero sau aproape zero. Profitul acumulat de
companiile offshore se impoziteaza in statul de rezidenta, iar aceste state fie nu aplica nici un
impozit pe profitul obtinut, fie acest impozit este foarte mic (max. 5%).
Birocratie scazuta. Companiile offshore sunt scutite de obligatia de a tine contabilitatea,
registrele comerciale si nu sunt obligate la prezentarea bilantului contabil.
Anonimitate. Datele de identificare ale actionarilor si ale administratorilor nu sunt publice.
Protectia patrimoniului. Legea garanteaza dreptul de dispozitie absoluta a actionarului asupra
intregului patrimoniu al companiei. Profitul companiei offshore poate fi utilizat oricand dupa
vointa beneficiarului firmei.
Infrastructura bine dezvoltata. Paradisurile fiscale ofera servicii perfecte de telecomunicatii,
sistem bancar bine dezvoltat si stabil.
b) infiintarea unor firme offshore:
Companiile offshore sunt supuse reglementarilor din jurisdictia de origine.
260

SOVA & ASOCIATII
Numele. In unele paradisuri fiscale exista restrictii cu privire la numele unei companii
offshore. Nu vor fi acceptate nume care contin cuvinte precum Crown, Royal, iar cuvinte
precum International, European, National sunt acceptate numai in anumite conditii. Cuvinte
precum Bank, Asigurari, Investitii, Fond necesita o anumita procedura de acordare precum si
indeplinirea unor conditii materiale inainte de acordare.
Capitalul social. In ceea ce priveste capitalul social, trebuie facuta distinctia intre jurisdictia
bazata pe sistemul juridic anglo-saxon si cel continental.
Sistemul juridic anglo-saxon este mult mai flexibil. Aceasta flexibilitate este cea mai pronuntata
in Caraibe.
In sistemul juridic continental, marimea capitalului social si modul de punere la dispozitia firmei
este riguros reglementata. De exemplu, in Liechtenstein, actiunile firmei trebuie subscrise si
achitate. Actiunile companiei. Acestea pot fi inregistrate sau la purtator. Detinatorii de actiuni
inregistrate sunt inregistrati in documentele companiei, precum si in evidentele publice de la
Registrul Comertului. Actiunile la purtator nu sunt nominale.
Memorandumul de asociere. Acesta este un document semnat de catre actionarii firmei prin
care sunt stabilite domeniile in care aceasta isi va desfasura activitatea. Compania va fi
autorizata sa desfasoare doar activitatile nominalizate in acest document. In unele paradisuri
fiscale se permite inserarea in acest document a unui paragraf general in care se stipuleaza
ca firma are dreptul sa desfasoare acele activitati care din punctul de vedere al directorilor
pot aduce profituri insemnate.
Actionarii. Actionarii companiei pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice. Acestia sunt
detinatorii legali ai companiei.
Directorii. Acestia raspund de intreaga activitate a companiei, atat in fata actionarilor cat si
in fata autoritatilor.
Secretarul. Poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica. Acesta pastreaza toate
documentele companiei si este responsabil de relatiile companiei cu Registrul Comertului si
cu organizatiile guvernamentale.
Pentru infiintarea unei firme offshore este necesar:
sediu social in tara/teritoriul respectiv;
contabilitatea firmei sa se tina in tara/teritoriul respectiv (Andora, Hong Kong);
proprietarul sa fie non-rezident pentru a beneficia de avantajele fiscale oferite
(Bahamas, Jersey, Bermude);
tinerea unei adunari generale in fiecare an (Irlanda, Hong Kong, Nauru, Bermude);
un reprezentant in tara/teritoriul respectiv (Insulele Virgine Britanice);
instalarea administratiei si a conducerii in tara/teritoriul respectiv (Uruguay);
desfasurarea celei mai mari parti din activitate in strainatate;
dovada referintelor bancare ale actionarilor (Gibraltar);
cel putin un secretar rezident (Cook).
Inmatricularea companiei se poate face foarte rapid (24 ore) fara a fi necesara prezenta
proprietarului. Totusi, pentru a putea fi infiintate si pentru a putea functiona, aceste companii
trebuie sa respecte conditii suplimentare legate de extrateritorialitatea activitatilor lor si de
domiciliere.
261

SOVA & ASOCIATII
c) contabilitatea:
Din punctul de vedere al obligativitatii tinerii contabilitatii, in functie de locul unde isi au sediul
social firmele offshore se impart in:
firme care nu trebuie sa tina nici un fel de contabilitate, fiind obligate doar la plata
unei taxe fixe (Bahamas, Belize etc.);
firme care sunt obligate la tinerea contabilitatii. De exemplu Irlanda, Cipru, Uruguai
etc.
d) Organizarea companiilor offshore:
Desi, in majoritatea paradisurilor fiscale nu exista nici ingradire legala cu privire la proprietarii
sau directorii companiilor offshore, exista si unele jurisdictii care impun anumite conditii pe
care trebuie sa le indeplineasca proprietarii sau managerii acestor companii.
Astfel, in anumite tari care reprezinta paradisuri fiscale se stabileste prin lege numarul
proprietarilor/directorilor (de exemplu: in Panama, companiile trebuie sa aiba cel putin trei
directori).
Alte tari impun conditii cu privire la nationalitatea directorilor, urmarindu-se sa se asigure
locuri de munca cetatenilor statului in care firma este inmatriculata (in Liechtenstein de
exemplu, cel putin unul din directori trebuie sa fie cetatean al acestui stat).
e) publicitatea datelor directorilor/proprietarilor:
De cele mai multe ori proprietarii companiilor offshore folosesc directori si actionari imputerniciti
pentru a pastra anonimatul si confidentialitatea.
Anonimitate totala. Datele privind identitatea directorilor/proprietarilor nu trebuie comunicate
autoritatilor. De exemplu Bahamas, Belize, Insulele Virgine.
Publicitatea partiala. In Panama, de exemplu in registrul Comertului se inregistreaza numai
datele de identitate ale directorilor, dar nu si ale proprietarilor.
Publicitatea totala. Atat directorii, cat si proprietarii sunt trecuti in registre publice. De
exemplu Cipru. Atunci cand adevaratii proprietari nu doresc ca numele lor sa apara in actele
constitutive ale societatii se recurge la utilizarea proprietarilor/directorilor nominalizati.
Astfel, contra cost, una sau mai multe persoane accepta sa fie trecute in actele constitutive.
De obicei functionarii nominalizati apar numai in actele constitutive. Toate aceste operatii se
executa contra cost.
262

SOVA & ASOCIATII
DREPT FISCAL
Legislatie aplicabila in domeniu
Legea nr. 571/2003 – privind Codul fiscal, publicata in M. Of. nr. 927/23.12.2003,
modificata si completata de:
Ordonanta Guvernului nr. 83/2004 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial nr. 793 din
27 august 2004;
Legea nr. 494/2004 privind aprobarea OG nr. 83/2004 pentru modificarea
si completarea Codului fiscal, publicata in Monitorul Oficial nr. 1092 din 24
noiembrie 2004;
Ordonanta de urgenta nr. 123/2004 pentru modificarea si completarea
Legii 571/2003 privind Codul fiscal;
Ordonanta de urgenta nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea
Codului fiscal, publicata in Monitorul Oficial nr. 1281 din 30 decembrie
2004;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2005 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in M. Of. nr.
263 din 30 martie 2005;
Legea nr. 96/2005 pentru aprobare Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 123/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind
Codul Fiscal, publicata in M. Of. nr. 325 din 18 aprilie 2005;
Legea nr. 163/2005 privind aprobarea si completarea Ordonantei de
urgenta nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal, publicata in M. Of. nr. 466 din 1 iunie 2005;
Legea nr. 164/2005 privind respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 24/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, publicata in M. Of. nr. 467 din1 iunie 2005;
Legea nr.247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei,
precum si unele masuri adiacente, publicata in M. Of. nr. 653 din 22 iunie
2005;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 203 din 22 decembrie 2005 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata
in M. Of. nr. 1193 din 30 decembrie;
Ordonanta de urgenta nr. 21 din 16 martie 2006 pentru modificarea Legii
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in M. Of. nr. 269 din 24 martie
2006;
Ordonanta de urgenta nr. 33/2006 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in M. Of. nr. 374 din 2 mai
2006
Legea nr. 343/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal, publicata in M. Of. nr 662 din data de 1 august 2006
Ordonanta Guvernului nr. 43/2006 pentru modificarea art. 199 alin. (1) lit.
d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in M. Of. nr 722
din data de 23 august 2006
263

SOVA & ASOCIATII
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2006 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in M. Of. nr
1028 din data de 27 decembrie 2006
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1848/2003 privind stabilirea baremului
lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si pensii pentru anul fiscal 2004
potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat in M.Of. nr.
4/06.01.2004
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 19/2005 privind aprobarea deducerilor
personale lunare pentru contribuabilii care realizeaza venituri din salarii la functia de
baza incepand cu luna ianuarie 2005, potrivit prevederilor art. 56 alin. (2) din Legea
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in M. Of. nr. 39 din 12 ianuarie 2005.
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1016/2005 privind aprobarea deducerilor
personale lunare pentru contribuabilii care realizeaza venituri din salarii la functia
de baza incepand cu luna iulie 2005, potrivit prevederilor Legii nr.571/2003 privind
Codul fiscal si ale Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, publicat
in M. Of. nr. 668 din 27 iulie 2005.
Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 – Codul de procedura fiscala publicat in M.Of. nr.
941/29.12.2003, aprobat cu modificari prin:
Legea nr. 174/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003
privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial nr. 465 din
25 mai 2004;
Ordonanta Guvernului nr. 20/2005 pentru modificarea si completarea
Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala,
publicata in M. Of. nr. 101 din 31 ianuarie 2005;
Legea nr. 210/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 20/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedura fiscala;
Ordonanta de urgenta nr. 129/2005 pentru modificarea si completarea
Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala,
publicata in Monitorul Oficial nr. 887 din 4 octombrie 2005;
Ordonanta de urgenta nr. 165/2005 pentru modificarea Ordonantei
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala publicata in
Monitorul Oficial nr. 1.100 din 6 decembrie 2005;
Ordonanta de urgenta nr. 22 din 22 martie 2006 pentru completarea
Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala
publicata in Monitorul Oficial nr. 271 din 27 martie 2006;
Legea nr. 166/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 129/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedura fiscala, publicata in: M. Of. nr. 436
din 19 mai 2006
Ordonanta Guvernului nr. 35/2006 pentru modificarea si completarea
Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala,
publicata in Monitorul Oficial nr.675 din data de 7 august 2006
Legea nr. 343/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial nr.662 din data de 1
august 2006
Legea nr. 505/2006 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 35/2006
pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003
264

SOVA & ASOCIATII
privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial nr.1054
din data de 30 decembrie 2006
Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in M.Of. nr. 112/06.02.2004,
modificata si completata de:
Hotararea Guvernului nr. 1840/2004 pentru modificarea si completarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, aprobate prin HG nr. 44/2004, publicata in Monitorul Oficial nr. 1074
din 18 noiembrie 2004
Hotararea Guvernului nr. 580/2006 pentru completarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate
prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, publicata in Monitorul Oficial nr.
400 din 9 mai 2006;
Hotararea Guvernului nr. 1861/2006 pentru modificarea si completarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004 publicata in Monitorul
Oficial nr. 1044 din data de 29 decembrie 2006
Hotararea Guvernului nr. 213/2007 pentru modificarea si completarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, publicata in Monitorul
Oficial nr.153 din data de 2 martie 2007
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 546 din 28 aprilie 2005 privind modelul si continutul
fisei fiscale publicat in Monitorul Oficial nr. 414 din 17 mai 2005. modificat de:
Ordinul nr. 425 din 20 martie 2006 pentru modificarea Ordinului
ministrului finantelor publice nr. 546/2005 privind modelul sii continutul
fisei fiscale publicat in Monitorul Oficial nr. 298 din 3 aprilie 2006
Ordinul nr. 2198 din 20 decembrie 2006 pentru modificarea si completarea
Ordinului ministrului finantelor publice nr. 546/2005 privind modelul si
continutul fisei fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, publicat
in Monitorul Oficial nr. 3 din data de 3 ianuarie 2007
Ordonanta Guvernului nr. 28 din 26 ianuarie 2006 privind reglementarea unor masuri
financiar-fiscale, publicata in Monitorul Oficial nr. 83 din 31 ianuarie 2006
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 409 din 17 martie 2006 privind depunerea
declaratiilor fiscale cu codificarea informatiei prin cod de bare, publicat in Monitorul
Oficial nr. 286 din 30 martie 2006, modificat de:
Ordinul nr. 830 din 23 mai 2006 pentru modificarea Ordinului ministrului
finantelor publice nr. 409/2006 privind depunerea declaratiilor fiscale cu
codificarea informatiei prin cod de bare, publicat in Monitorul Oficial 517
din data de 15 iunie 2006
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 411 din 17 martie 2006 privind procedura de
declarare si stabilire a impozitului pe veniturile din activitati agricole impuse pe baza
de norme de venit, publicat in Monitorul Oficial nr. 294 din 31 martie 2006;
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 421 din 17 martie 2006 privind stabilirea
categoriilor de obligatii fiscale pentru care organul fiscal transmite contribuabililor, prin
posta, formularele de declaratii, publicat in Monitorul Oficial nr. 275 din 27 martie 2006.
265

SOVA & ASOCIATII
In cele ce urmeaza vom face o scurta prezentare a taxelor si impozitelor ce se platesc in
Romania si care constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale (impozitul pe profit;
impozitul pe venit; impozitul pe veniturile microintreprinderilor; impozitul pe veniturile
obtinute din Romania de nerezidenti; impozitul pe reprezentante; taxa pe valoarea adaugata;
accizele; impozitele si taxele locale) avand in vedere dispozitiile Codului fiscal.
I. Impozitul pe profit
Persoanele obligate la plata impozitului pe profit
Sunt obligate la plata impozitului pe profit:
persoanele juridice romane;
persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu
permanent in Romania;
persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate
in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;
persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati
imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare
detinute la o persoana juridica romana;
persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile
realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica;
in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa
de catre persoana juridica romana.
Profitul impozabil si plata impozitului pe profit
Profitul impozabil reprezinta diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile
efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se
iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
Anul fiscal este anul calendaristic. Cand un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai
existe in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru
care contribuabilul a existat.
Plata impozitului se face in lei. Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial, pana la
data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.
Cota de impozitare
Asupra profitului impozabil se aplica o cota de impozit pe profit de 16%, exceptiile fiind
prevazute de Codul Fiscal. Intre acestea enumeram cu titlu de exemplu :
persoanele juridice care au obtinut, inainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent
de investitor in zona defavorizata, beneficiaza in continuare - pe perioada existentei
zonei defavorizate - de scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi;
contribuabilii direct implicati in productia de filme cinematografice beneficiaza
pana la data de 31 decembrie 2006 de scutirea de la plata impozitului pe profit a
cotei-parti din profitul brut reinvestit in domeniul cinematografiei, precum si de
reducerea impozitului pe profit in proportie de 20% in cazul in care se creeaza
266

SOVA & ASOCIATII
noi locuri de munca si se asigura cresterea numarului scriptic de angajati, cu cel
putin 10% fata de anul financiar precedent.
Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,
discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza
aceste venituri in baza unui contract de asociere, si la care impozitul pe profit datorat pentru
activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt
obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.
II. Impozitul pe venit
Persoane obligate la plata impozitului pe venit
Potrivit prevederilor legale in vigoare, impozitul pe venit se plateste de catre:
persoanele fizice rezidente;
persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin
intermediul unui sediu permanent in Romania;
persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;
persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art. 89 din Codul
Fiscal.
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit sunt urmatoarele (art. 41 Codul fiscal):
venituri din activitati independente. Veniturile din activitati independente cuprind
veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de
proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de
asociere, inclusiv din activitati adiacente;
venituri din salarii;
venituri din cedarea folosintei bunurilor;
venituri din investitii. Veniturile din investitii cuprind: dividende; venituri
impozabile din dobanzi; castiguri din transferul titlurilor de valoare; venituri
din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract,
precum si orice alte operatiuni similare; venituri din lichidare/dizolvare fara
lichidare a unei persoane juridice;
venituri din pensii;
venituri din activitati agricole. Veniturile din activitati agricole sunt venituri
din urmatoarele activitati: cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si
zarzavaturilor, in sere si solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem
irigat; cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor;
exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea;
veniturile din premii si din jocuri de noroc. Veniturile din premii cuprind veniturile
din concursuri, altele decat cele prevazute la art. 42; veniturile din jocuri de
noroc cuprind castigurile realizate ca urmare a participarii la jocurile de noroc,
inclusiv cele de tip jack-pot definite conform normelor metodologice, altele decat
cele realizate la jocuri de tip cazino si masini electronice cu castiguri;
venituri din transferul proprietatilor imobiliare. Veniturile din transferul
proprietatilor imobiliare reprezinta veniturile realizate din transferul dreptului de
proprietate asupra constructiilor de orice fel si terenul aferent acestora, care se
267

SOVA & ASOCIATII
instraineaza in termen de pana la 3 ani inclusiv, de la data dobandirii, precum si
veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor de
orice fel, fara constructii, dobandite dupa 1 ianuarie 1990;
venituri din alte surse. In aceasta categorie se includ, insa nu sunt limitate,
urmatoarele venituri: prime de asigurari suportate de o persoana fizica
independenta sau de orice alta entitate, in cadrul unei activitati pentru o persoana
fizica in legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din
salarii; castiguri primite de la societatile de asigurari, ca urmare a contractului de
asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de amortizare; venituri primite
de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite
bunuri, servicii si alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului
de munca sau in baza unor legi speciale; venituri primite de persoanele fizice
reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial.
Perioada impozabila
Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
III. Cotele de impozitare
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
activitati independente
salarii
cedarea folosintei bunurilor
investitii
pensii
activitati agricole
premii
alte surse
este de 16% aplicat asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din categoria
respectiva.
Fac exceptie cotele de impozit prevazute in categoriile de venituri din jocuri de noroc si din
transferul proprietatilor imobiliare.
Cota de impozitare pentru veniturile din premii este de 16% pentru veniturile sub forma
de premii dintr-un singur concurs, impozitul retinandu-se la sursa. Veniturile din jocuri de
noroc se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 20% aplicata asupra venitul net care
nu depaseste cuantumul de 100 de milioane de lei si cu o cota de 25% aplicata asupra
venitului net care depaseste cuantumul de 100 de milioane lei.
Cota de impozitare pentru veniturile obtinute din transferul proprietatii imobiliare difera
in functie de modalitatea de dobandire a imobilelor, respectiv prin acte juridice intre vii
sau mortis causa. Astfel, in cazul transferului privind constructiile de orice fel cu terenurile
aferente acestora, precum si terenurile de orice fel fara constructii, dobandite intr-un
termen de pana la 3 ani inclusiv se datoreaza:
3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
peste 200.000 lei, 6.000 lei+2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000
lei inclusiv.
268

SOVA & ASOCIATII
In ceea ce priveste imobilele dobandite la o data mai mare de 3 ani, se datoreaza:
2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
peste 200.000 lei, 4.000+1% calculate la valoarea ce depaseste 200.000
inclusiv.
Se mai datoreaza impozit in cazul nefinalizarii procedurii succesorale intr-un termen de
2 ani de la data decesului autorului succesiunii. Acest impozit este de 1% calculat la
valoarea masei succesorale.
Venitul net anual impozabil
Venitul net anual impozabil se stabileste pe fiecare sursa din categoriile de venituri mentionate
la art. 41 lit. a, c si f prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.
IV. Persoanele obligate la plata impozitului pe venitul net anual impozabil
persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati in mod independent,
indiferent daca obtin exclusiv venituri din activitatile independente comerciale
desfasurate sau obtin si venituri din alte surse, cum ar fi: salarii, venituri din
cedarea folosintei bunurilor, venituri de aceeasi natura din strainatate.
asociatiile familiale care desfasoara activitati comerciale.
V. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor
Este microintreprindere orice persoana juridica romana care indeplineste cumulativ
urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
realizeaza venituri, altele decat din consultanta si management, in proportie de
peste 50% din veniturile totale;
are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;
a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;
capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul,
autoritatile locale si institutiile publice.
Impozitul pe veniturile microintreprinderilor asa cum este reglementat de Titlul IV din Codul
fiscal este optional. Nu pot opta pentru acest sistem de impunere persoanele juridice romane
care:
desfasoara activitati in domeniul banca;
desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital,
cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in
aceste domenii;
desfasoara activitati in domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive,
cazinourilor;
au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste
250 de angajati.
Procedura de declarare a optiunii (art. 109 Codul Fiscal)
269

SOVA & ASOCIATII
Optiunea de a fi impozitate ca microintreprinderi trebuie sa fie comunicata de catre persoanele
juridice platitoare de impozit pe profit organelor fiscale teritoriale la inceputul anului fiscal
pana la data de 31 ianuarie inclusiv.
Persoanele juridice care se infiinteaza in cursul unui an fiscal inscriu optiunea in cererea de
inregistrare la registrul comertului. Optiunea este definitiva pentru anul fiscal respectiv.
Cota de impozitare. Plata impozitului
Cota de impozit pe veniturile microintreprinderilor este de 2% in anul 2007, 2,5% in anul
2008, 3% in anul 2009..
Calculul si plata impozitului pe venitul microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana
la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.
Microintreprinderile au obligatia de a depune, pana la termenul de plata a impozitului,
declaratia de impozit pe venit.
VI. Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti
Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti, se aplica asupra
veniturilor brute impozabile obtinute din Romania.
Venituri impozabile obtinute din Romania
Veniturile impozabile obtinute din Romania, indiferent daca veniturile sunt primite in Romania
sau in strainatate, sunt:
dividende de la o persoana juridica romana;
dobanzi de la un rezident;
dobanzi de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca
dobanda este o cheltuiala a sediului permanent;
redevente de la un rezident;
redevente de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca
redeventa este o cheltuiala a sediului permanent;
comisioane de la un rezident;
comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca
comisionul este o cheltuiala a sediului permanent;
venituri din activitati sportive si de divertisment desfasurate in Romania,
indiferent daca veniturile sunt primite de catre persoanele care participa efectiv
la asemenea activitati sau de catre alte persoane;
venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanta din orice
domeniu, daca aceste venituri sunt obtinute de la un rezident sau daca veniturile
respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent in Romania;
venituri reprezentand remuneratii primite de nerezidenti ce au calitatea de
administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei
persoane juridice romane;
venituri din servicii prestate in Romania, exclusiv transportul international si
prestarile de servicii accesorii acestui transport;
venituri din profesii independente desfasurate in Romania - doctor, avocat, inginer,
dentist, arhitect, auditor si alte profesii similare, in cazul cand sunt obtinute in
alte conditii decat prin intermediul unui sediu permanent sau intr-o perioada sau
in mai multe perioade care nu depasesc in total 183 de zile pe parcursul oricarui
interval de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic vizat;
270

SOVA & ASOCIATII
venituri din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la bugetul de
stat, in masura in care pensia lunara depaseste plafonul prevazut de art. 69 din
Codul Fiscal;
venituri din premii acordate la concursuri organizate in Romania;
venituri obtinute la jocurile de noroc practicate in Romania, de la fiecare joc de
noroc, obtinute de la acelasi organizator intr-o singura zi de joc;
venituri realizate de nerezidenti din lichidare si dizolvare fara lichidare a unei
persoane juridice romane. Venitul brut realizat din lichidare sau dizolvare
fara lichidare a unei persoane juridice romane reprezinta suma excedentului
distributiilor in bani sau in natura care depaseste aportul la capitalul social al
persoanei fizice/juridice beneficiare;
venituri realizate de nerezidenti din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei
persoane juridice romane.
Impozitul datorat de nerezidenti pentru veniturile impozabile obtinute din Romania se
calculeaza, se retine si se varsa la bugetul de stat de catre platitorii de venituri.
VI. Impozitul pe reprezentante
Are obligatia de a plati un impozit anual orice persoana juridica straina, care are o reprezentanta
autorizata sa functioneze in Romania, potrivit legii.
Potrivit art. 123 din Codul Fiscal impozitul pe reprezentanta pentru un an fiscal este egal cu
echivalentul in lei al sumei de 4.000 euro, stabilita pentru un an fiscal, la cursul de schimb al
pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua in care se efectueaza
plata impozitului catre bugetul de stat.
In cazul unei persoane juridice straine, care in cursul unui an fiscal infiinteaza sau desfiinteaza
o reprezentanta in Romania, impozitul datorat pentru acest an se calculeaza proportional cu
numarul de luni de existenta a reprezentantei in anul fiscal respectiv.
Plata impozitului si depunerea declaratiei fiscale
Impozitul pe reprezentante se plateste la bugetul de stat, in doua transe egale, pana la datele
de 20 iunie si 20 decembrie.
Orice persoana juridica straina care datoreaza impozitul pe reprezentanta are obligatia de a
depune o declaratie anuala la autoritatea fiscala competenta, pana la data de 28, respectiv
29 februarie a anului de impunere.
Orice persoana juridica straina, care infiinteaza sau desfiinteaza o reprezentanta in cursul
anului fiscal, are obligatia de a depune o declaratie fiscala la autoritatea fiscala competenta,
in termen de 30 de zile de la data la care reprezentanta a fost infiintata sau desfiintata.
VII. Taxa pe valoarea adaugata
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat.
Cota de impozitare a T.V.A. este de 19% si se aplica asupra preturilor bunurilor si tarifelor
serviciilor prestate si facturate beneficiarilor de catre societatile comerciale inregistrate ca
platitoare de T.V.A.
271

SOVA & ASOCIATII
Persoane impozabile
Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera
independenta si indiferent de loc, activitati economice oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei
activitati. Prin activitati economice se inteleg activitatile producatorilor, comerciantilor sau
prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere
sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor
corporale sau necorporale, in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.
Operatiuni supuse taxei pe valoarea adaugata
Acestea sunt prevazute de Capitolul IV al Titlului VI din Codul fiscal si constau in livrari de
bunuri, prestari de servicii, schimburi de bunuri si servicii, achizitiile intracomunitare de
bunuri, importul de bunuri.
1. Livrarile de bunuri
Prin livrare de bunuri se intelege transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un
proprietar.
Se considera ca o persoana impozabila, care actioneaza in nume propriu, dar in contul
altei persoane, in calitate de intermediar, intr-o livrare de bunuri, a achizitionat si livrat
bunurile respective ea insasi, in conditiile stabilite prin norme.
2. Prestarile de servicii
Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri.
Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt:
inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract
de leasing;
transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor,
marcilor comerciale si a altor drepturi similare;
angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu alta
persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie;
prestarile de servicii efectuate in baza unui ordin emis de/sau in numele unei
autoritati publice sau potrivit legii;
servicii de intermediere efectuate de persoane care actioneaza in numele si in
contul altei persoane, atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare
de servicii.
3. Schimburi de bunuri sau servicii
In cazul unei operatiuni care implica o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii in schimbul
unei livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, fiecare persoana impozabila se considera ca
a efectuat o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii cu plata.
4. Achizitiile intracomunitare de bunuri
Reprezinta achizitie intracomunitara de bunuri obtinerea dreptului de a dispune, ca si un
proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de
272

SOVA & ASOCIATII
cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, in contul
furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a
transportului sau de expediere a bunurilor.
Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc bunurile in
momentul in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
5. Importul de bunuri
Se considera import de bunuri:
intrarea in Comunitate de bunuri care nu indeplinesc conditiile prevazute la art.
9 si 10 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene sau care, in conditiile
in care bunurile sunt supuse Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a
Carbunelui si Otelului, nu sunt puse in circulatie libera;
intrarea in Comunitate de bunuri dintr-un teritoriu tert, altele decat bunurile
prevazute anterior.
Platitorii taxei pe valoarea adaugata
Codul fiscal enumera si descrie in mod amanuntit persoanele care sunt obligate la plata taxei pe
valoarea adaugata, daca aceasta este datorata in comformitate cu dispozitiile Codului fiscal.
Orice persoana care inscrie taxa pe o factura sau in orice alt document care serveste ca
factura este obligata la plata acesteia.
Persoana impozabila care este stabilita in Romania si realizeaza sau intentioneaza sa realizeze
o activitate economica ce implica operatiuni taxabile si/sau scutite de taxa pe valoarea
adaugata cu drept de deducere trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA la organul
fiscal competent.
Facturile fiscale
Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, are obligatia
sa emita factura fiscala pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate, catre
fiecare beneficiar.
Evidenta operatiunilor
Persoanele impozabile stabilite in Romania trebuie sa tina evidente corecte si complete ale
tuturor operatiunilor efectuate in desfasurarea activitatii lor economice.
Persoanele obligate la plata taxei pentru orice operatiune sau care se indentifica drept persoane
inregistrate in scopuri de TVA, conform Codului Fiscal, in scopul desfasurarii oricarei operatiuni,
trebuie sa tina evidente pentru orice operatiune reglementata de titlul referitor la TVA.
Evidentele trebuie intocmite si pastrate astfel incat sa cuprinda informatiile, documentele si
conturile, inclusiv registrul nontransferurilor si registrul bunurilor primite din alt stat membru,
in conformitate cu prevederile din norme.
In cazul asociatiilor in participatiune care nu constituie o persoana impozabila, drepturile si
obligatiile legale privind taxa revin asociatului care contabilizeaza veniturile si cheltuielile,
potrivit contractului incheiat intre parti.
273

SOVA & ASOCIATII
VIII. Accizele
Accizele reprezinta taxe speciale de consumatie care se datoreaza bugetului de stat pentru
anumite produse din tara si din import.
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat, pentru
urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import: bere, vinuri, bauturi
fermentate, altele decat bere si vinuri, produse intermediare; alcool etilic; tutun prelucrat;
produse energetice si energie electrica..
Acciza este exigibila in momentul eliberarii pentru consum sau cand se constata pierderi sau
lipsuri de produse accizabile.
Productia si/sau depozitarea produselor accizabile, acolo unde acciza nu a fost platita, poate
avea loc numai intr-un antrepozit fiscal. Un antrepozit fiscal poate functiona numai pe baza
autorizatiei valabile emise de autoritatea fiscala competenta. Autoritatea fiscala competenta
va notifica in scris autorizarea ca antrepozit fiscal, in termen de 60 de zile de la data depunerii
documentatiei complete de autorizare.
Obligatiile platitorilor de accize
1. Plata accizelor la bugetul de stat
Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plata al accizelor este pana la data de
25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila.
Prin derogare, in cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat intr-un regim
suspensiv, momentul platii accizelor este momentul inregistrarii declaratiei vamale de
import.
2. Depunerea declaratiilor de accize
Orice platitor de accize are obligatia de a depune lunar la autoritatea fiscala competenta o
declaratie de accize, indiferent daca se datoreaza sau nu plata accizei pentru luna respectiva.
Prin exceptie, operatorul neinregistrat are obligatia de a depune declaratia de accize pentru
fiecare operatiune in parte.
Declaratiile de accize se depun la autoritatea fiscala competenta de catre antrepozitarii
autorizati pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera declaratia.
3. Documente fiscale
Pentru produsele accizabile, altele decat cele marcate, care sunt transportate sau detinute
in afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie sa fie dovedita
folosindu-se un document care nu poate fi mai vechi de 5 zile. Aceasta prevedere nu este
aplicabila pentru produsele accizabile transportate sau detinute de catre alte persoane decat
comerciantii, in masura in care aceste produse sunt ambalate in pachete destinate vanzarii
cu amanuntul.
Toate transporturile de produse accizabile sunt insotite de un document, astfel:
274

SOVA & ASOCIATII
miscarea produselor accizabile in regim suspensiv este insotita de documentul
administrativ de insotire;
miscarea produselor accizabile eliberate pentru consum este insotita de factura fiscala
ce va reflecta cuantumul accizei, modelul acesteia fiind precizat in norme;
transportul de produse accizabile, cand acciza a fost platita, este insotit de factura
sau aviz de insotire, precum si de documentul de insotire simplificat.
4. Evidente contabile
Orice platitor de accize are obligatia de a tine registre contabile precise, conform legislatiei
in vigoare, care sa contina suficente informatii pentru ca autoritatile fiscale sa poata verifica
respectarea dispozitiilor legale.
Scutiri la plata accizelor
5. Scutiri generale
Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor, atunci cand sunt destinate pentru: a)
livrarea in contextul relatiilor consulare sau diplomatice; b) organizatiile internationale
recunoscute ca atare de catre autoritatile publice ale Romaniei, si membrii acestor organizatii,
in limitele si in conditiile stabilite prin conventiile internationale, care pun bazele acestor
organizatii, sau prin acorduri incheiate la nivel statal sau guvernamental; c) fortele armate
apartinand oricarui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu exceptia Fortelor Armate
ale Romaniei, precum si pentru personalul civil care le insoteste sau pentru aprovizionarea
popotelor ori cantinelor acestora; d) consumul aflat sub incidenta unui acord incheiat intre
tari nemembre sau organizatii internationale, cu conditia ca un astfel de acord sa fie permis
sau autorizat cu privire la scutirea de taxa pe valoarea adaugata.
6. Scutiri speciale
Pe langa scutirile generale, in Codul fiscal sunt prevazute si situatiile de scutire pentru alcool
etilic si alte produse alcoolice, tutun prelucrat,, pentru uleiuri minerale..
IX. Impozite si taxe locale
Impozitele si taxele locale sunt dupa cum urmeaza:
impozitul pe cladiri;
impozitul pe teren;
taxa asupra mijloacelor de transport;
taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate;
impozitul pe spectacole;
taxa hoteliera;
taxe speciale;
alte taxe locale.
275

SOVA & ASOCIATII
1. Impozitul si taxa pe cladiri
Orice persoana care are in proprietate o cladire situata in Romania datoreaza pentru aceasta
un impozit anual, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
In cazul persoanelor fizice impozitul se determina pe baza de cota de impozitare, indiferent
de locul unde se afla cladirea, in mediu urban sau rural, prin aplicarea cotei de impozitare de
0,1% la valoarea impozabila a cladirii
In cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de
impozitare asupra valorii de inventar a cladirii. Cota de impozit se stabileste prin hotarare a
consiliului local si poate fi cuprinsa intre 0,25% si 1,5%, inclusiv. Valoarea de inventar a cladirii
este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului
cladirii, conform prevederilor legale in vigoare.
Impozitul pe cladiri se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30
septembrie, inclusiv.
2. Impozitul si taxa pe teren
Orice persoana care are in proprietate teren situat in Romania datoreaza pentru acesta un
impozit anual, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul
localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului,
conform incadrarii facute de consiliul local.
Impozitul pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30
septembrie, inclusiv.
3. Taxa asupra mijloacelor de transport
Orice persoana care are in proprietate un mijloc de transport care trebuie inmatriculat in
Romania datoreaza o taxa anuala pentru mijlocul de transport, cu exceptia cazurilor prevazute
de lege.
In cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe
intreaga durata a acestuia, taxa asupra mijlocului de transport se datoreaza de locatar.
Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaza in functie de tipul mijlocului de transport,
conform celor prevazute in Codul Fiscal.
4. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si a autorizatiilor
Orice persoana care trebuie sa obtina un certificat, aviz sau alta autorizatie dintre cele prevazute
in Capitolul V din Titlul IX al Codului Fiscal trebuie ca, anterior eliberarii documentului necesar,
sa plateasca o taxa la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice.
5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate
a) Taxa pentru serviciile de reclama si publicitate
Are obligatia de a plati o astfel de taxa orice persoana, care beneficiaza de servicii de reclama
si publicitate in Romania in baza unui contract sau a unui alt fel de intelegere incheiata cu alta
276

SOVA & ASOCIATII
persoana. Aceasta taxa nu este datorata pentru serviciile de reclama si publicitate realizate
prin mijloacele de informare in masa scrise si audiovizuale.
Taxa pentru servicii de reclama si publicitate se calculeaza prin aplicarea cotei taxei respective
la valoarea serviciilor de reclama si publicitate. Cota taxei se stabileste de consiliul local, fiind
cuprinsa intre 1% si 3%. Valoarea serviciilor de reclama si publicitate cuprinde orice plata
obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta pentru serviciile de reclama si publicitate, cu exceptia
taxei pe valoarea adaugata.
Taxa pentru servicii de reclama si publicitate se varsa la bugetul local, lunar, pana la data
de 10 a lunii urmatoare celei in care a intrat in vigoare contractul de prestari de servicii de
reclama si publicitate.
b) Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate
O astfel de taxa va fi platita de orice persoana care utilizeaza un panou, afisaj sau structura
de afisaj pentru reclama si publicitate intr-un loc public. Taxa se plateste catre bugetul local
al autoritatii administratiei publice locale in raza careia este amplasat panoul, afisajul sau
structura de afisaj respectiva.
Taxa pentru afisajul in scop de reclama si publicitate se plateste anual, anticipat sau trimestrial, in
patru rate egale, pana la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.
6. Impozitul pe spectacole
Are obligatia de plati un astfel de impozit orice persoana care organizeaza o manifestare
artistica, o competitie sportiva sau alta activitate distractiva in Romania.
Impozitul pe spectacole se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza
careia are loc manifestarea artistica, competitia sportiva sau alta activitate distractiva.
Impozitul pe spectacole nu se aplica spectacolelor organizate in scopuri umanitare.
7. Taxa hoteliera
Taxa hoteliera poate fi instituita de catre Consiliul local pentru sederea intr-o unitate de
cazare, intr-o localitate asupra careia consiliul local isi exercita autoritatea.
Taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare se incaseaza de catre persoanele juridice prin
intermediul carora se realizeaza cazarea, o data cu luarea in evidenta a persoanelor cazate.
Taxa hoteliera se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare practicate de
unitatile de cazare. Cota taxei se stabileste de consiliul local si este cuprinsa intre 0,5% si
5%. in cazul unitatilor de cazare amplasate intr-o statiune turistica, cota taxei poate varia in
functie de clasa cazarii in hotel.
8. Taxe speciale
Taxele speciale pot fi adoptate de catre consiliile locale, judetene si Consiliul General al
Municipiului Bucuresti pentru functionarea unor servicii publice locale create in interesul
persoanelor fizice si juridice.
277

SOVA & ASOCIATII
Precizare:
Scutirile de plata tuturor taxelor prevazute in prezentul capitol sunt infatisate de Codul
Fiscal.
X. Reglementarea unor masuri financiar-fiscale
Ordonanta nr. 28/2006 cuprinde dispozitii privind activitatea de creditare desfasurata de
institutii financiare nebancare.
Activitatea de creditare reprezinta orice forma de finantare, realizata de institutiile financiare
nebancare. Astfel de activitati de creditare sunt:
acordarea de credite, incluzand, fara a se limita la: credite de consum, credite
ipotecare, credite imobiliare, microcredite, finantarea tranzactiilor comerciale,
operatiuni de factoring, scontare, forfetare;
leasing financiar;
emiterea de garantii si asumare de angajamente, inclusiv garantarea creditului;
acordarea de credite cu primire de bunuri spre pastrare, respectiv amanetare prin
case de amanet;
acordarea de credite catre membrii unor asociatii fara scop patrimonia, organizate
pe baza liberului consimtamant al salariatilor/pensionarilor, in vederea sprijinirii prin
imprumuturi financiare a membrilor lor, respectiv case de ajutor reciproc;
alte forme de finantare.
Institutiile financiare nebancare pot desfasura activitatile specifice prevazute in obiectul de
activitate numai dupa primirea de la Banca Nationala a Romaniei a documentului care atesta
inscrierea in Registrul general.
278

SOVA & ASOCIATII
PROPRIETATEA INTELECTUALA
DREPTURI DE AUTOR SI DREPTURI CONEXE
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, publicata in M.Of. nr.
60/26.03.1996, modificata si completata de:
Legea nr. 285/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996
privind dreptul de autor si drepturile conexe, publicata in M. Of. nr. 587 din
30 iunie 2004;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe,
publicata in M. Of. nr. 843 din 19 septembrie 2005;
Ordonanta de urgenta nr. 190/2005 pentru realizarea unor masuri necesare
in procesul de integrare europeana, publicata in M. Of. nr. 1.179 din 28
decembrie 2005;
Legea nr. 329/2006 privind aprobarea OUG nr. 123/2005 pentru modificarea
si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe,
publicata in M. Of. nr. 657/31.07.2006
Hotararea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, functionarea, structura
personalului si dotarile necesare indeplinirii atributiilor Oficiului Roman pentru
Drepturile de Autor, publicata in M. Of. nr. 292 din 31 martie 2006.
I. Dreptul de autor
In Romania dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice si asupra
oricaror asemenea opere de creatie intelectuala, precum si drepturile conexe sunt recunoscute
si garantate prin Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe.
Cat priveste opera de creatie intelectuala, dispozitiile legale precizeaza ca aceasta este
recunoscuta si protejata, independent de aducerea la cunostinta publica, prin simplul fapt al
realizarii ei, chiar in forma nefinalizata.
1. Subiectul dreptului de autor
Subiect al dreptului de autor este persoana fizica sau persoanele fizice care au creat opera.
Se prezuma a fi autor, pana la proba contrara, persoana sub numele careia opera a fost adusa
pentru prima data la cunostinta publica.
Cand opera a fost adusa la cunostinta publica sub forma anonima sau sub un pseudonim
care nu permite identificarea autorului, dreptul de autor se exercita de catre persoana fizica
279

SOVA & ASOCIATII
sau juridica ce o face publica numai cu consimtamantul autorului, atat timp cat acesta nu-si
dezvaluie identitatea. In cazurile expres prevazute de lege, pot beneficia de protectia acordata
autorului persoanele juridice si persoanele fizice, altele decat autorul.
Opera comuna - este opera creata de mai multi coautori, in colaborare. Dreptul de autor
asupra operei comune apartine coautorilor acesteia, intre care unul poate fi autorul principal.
In lipsa unei conventii contrare, coautorii nu pot exploata opera decat de comun acord.
Opera colectiva - este opera in care contributiile personale ale coautorilor formeaza un tot, fara
a fi posibil, data fiind natura operei, sa se atribuie un drept distinct vreunuia dintre coautori
asupra ansamblului operei create. In lipsa unei conventii contrare, dreptul de autor asupra
operei colective apartine persoanei fizice sau juridice din initiativa, sub responsabilitatea si
sub numele careia a fost creata.
2. Obiectul dreptului de autor
Potrivit legii, constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala
in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma
concreta de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, cum sunt:
scrierile literare si publicistice, conferintele, predicile, pledoariile, prelegerile si orice
alte opere scrise sau orale, precum si programele pentru calculator;
operele stiintifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicarile, studiile, cursurile
universitare, manualele scolare, proiectele si documentatiile stiintifice;
compozitiile muzicale cu sau fara text;
operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice si pantomimele;
operele cinematografice, precum si orice alte opere audiovizuale;
operele fotografice, precum si orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog
fotografiei;
operele de arta grafica sau plastica, cum ar fi: operele de sculptura, pictura, gravura,
litografie, arta monumentala, scenografie, tapiserie, ceramica, plastica sticlei si a
metalului, desene, design, precum si alte opere de arta aplicata produselor destinate
unei utilizari practice;
operele de arhitectura, inclusiv plansele, machetele si lucrarile grafice ce formeaza
proiectele de arhitectura;
lucrarile plastice, hartile si desenele din domeniul topografiei, geografiei si stiintei in
general.
Constituie, de asemenea, obiect al dreptului de autor operele derivate care au fost create
plecand de la una sau mai multe opere preexistente, si anume:
traducerile, adaptarile, adnotarile, lucrarile documentare, aranjamentele muzicale si
orice alte transformari ale unei opere literare, artistice sau stiintifice care reprezinta
o munca intelectuala de creatie;
culegerile de opere literare, artistice sau stiintifice, cum ar fi: enciclopediile si
antologiile, colectiile sau compilatiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv
bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creatii
intelectuale.
Nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor:
ideile, teoriile, conceptele, descoperirile si inventiile, continute intr-o opera, oricare
ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;
280

SOVA & ASOCIATII
textele oficiale de natura politica, legislativa, administrativa, judiciara si traducerile
oficiale ale acestora;
simbolurile oficiale ale statului, ale autoritatilor publice si ale organizatiilor, cum ar fi:
stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul si medalia;
mijloacele de plata;
stirile si informatiile de presa;
simplele fapte si date.
3. Drepturile autorului unei opere
Continutul dreptului de autor este constituit de regula din drepturi morale si drepturi
patrimoniale.
a) drepturile morale:
Intre drepturile morale se inscriu dreptul de a decide daca, in ce mod si cand va fi adusa
opera la cunostinta publica, dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei,
dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta publica, dreptul de a pretinde
respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei modificari, precum si oricarei atingeri
aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau reputatia sa si dreptul de a retracta opera,
despagubind, daca este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare, prejudiciati prin exercitarea
retractarii. Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renuntari sau instrainari.
b) drepturi patrimoniale:
Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide daca, in ce mod si cand va
fi utilizata sau exploatata opera sa, inclusiv de a consimti la utilizarea operei de catre altii.
Utilizarea sau exploatarea unei opere da nastere la drepturi distincte si exclusive ale autorului
de a autoriza, intre altele: reproducerea operei; difuzarea operei; importul in vederea
comercializarii pe teritoriul Romaniei a copiilor de pe opera, realizate cu consimtamantul
autorului; transmiterea unei opere catre public prin fir, prin cablu, prin fibra optica sau prin
orice alt procedeu; comunicarea publica prin intermediul inregistrarilor sonore si audiovizuale;
difuzarea secundara; prezentarea intr-un loc public.
4. Durata protectiei dreptului de autor
Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice se naste din momentul
crearii operei, oricare ar fi modul sau forma concreta de exprimare.
Durata protectiei drepturilor patrimoniale:
in cazul operelor publicate de autor in timpul vietii si sub numele sau: tot timpul vietii
autorului, iar pentru mostenitori este de 70 de ani;
in cazul persoanei care aduce la cunostinta publica opera nedivulgata de autor sau de
succesorii lui in termenul de protectie, este de 25 de ani din momentul in care a fost
adusa la cunostinta prima oara in mod legal;
asupra operelor aduse la cunostinta publica sub pseudonim sau fara indicarea
autorului este de 70 de ani de la data aducerii la cunostinta publica a acestora;
asupra operelor realizate in colaborare este de 70 de ani de la moartea ultimului coautor.
In cazul in care contributiile coautorilor sunt distincte, durata drepturilor patrimoniale
pentru fiecare dintre acestea este de 70 de ani de la moartea fiecarui coautor;
281

SOVA & ASOCIATII
asupra operelor colective este de 70 de ani de la data aducerii operelor la cunostinta
publica;
asupra operelor de arta este de 25 de ani de la data crearii acestora;
asupra programelor pentru calculator dureaza tot timpul vietii autorului, iar dupa
moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe o perioada
de 50 de ani.
Efectele expirarii duratei de protectie a drepturilor de autor sunt urmatoarele:
caderea operei in domeniul public, urmand ca ea sa faca parte din patrimoniul comun
al umanitatii;
exploatarea ei in mod liber si gratuit de catre oricine.
5. Dreptul de suita
Legea nr. 8/1996 instituie dreptul de suita in favoarea autorului unei opere originale de arta
garfica sau plastica ori al unei opere fotografice. Dreptul de suita reprezinta dreptul de a
incasa o cota din pretul net de vanzare obtinut la orice revanzare a operei, ulterioara primei
instrainari de catre autor. Totodata, in dreptul de suita este inclus si dreptul autorului de a fi
informat cu privire la locul unde se afla opera sa.
6. Limitele exercitarii dreptului de autor
Nu este necesar consimtamantul autorului si nici plata catre acesta a unei remuneratii in cazul
utilizarii unei opere aduse anterior la cunostinta publica, intr-una din formele prevazute de
art. 33 alin. 1 din Legea nr. 8/1996:
reproducerea unei opere in cadrul procedurilor judiciare sau administrative, in masura
justificata de scopul acestora;
utilizarea de scurte citate dintr-o opera, in scop de analiza, comentariu sau critica ori
cu titlu de exemplificare, in masura in care folosirea lor justifica intinderea citatului;
utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere in publicatii, in emisiuni
de radio sau de televiziune ori in inregistrari sonore sau audiovizuale, destinate
exclusiv invatamantului, precum si reproducerea pentru invatamant, in cadrul
institutiilor publice de invatamant sau de ocrotire sociala, de articole izolate sau de
scurte extrase din opere, in masura justificata de scopul urmarit.
reproducerea pentru informare si cercetare de scurte extrase din opere, in cadrul
bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor, arhivelor institutiilor publice culturale
sau stiintifice, care functioneaza fara scop lucrativ; reproducerea integrala a
exemplarului unei opere este permisa, pentru inlocuirea acestuia, in cazul distrugerii,
al deteriorarii grave sau al pierderii exemplarului unic din colectia permanenta a
bibliotecii sau a arhivei respective;
reproducerile specifice realizate de catre biblioteci accesibile publicului, de catre
institutii de invatamant sau muzee ori de catre arhive, care nu sunt realizate in
scopul obtinerii unui avantaj comercial sau economic direct ori indirect;
reproducerea, cu excluderea oricaror mijloace care vin in contact direct cu opera,
distribuirea sau comunicarea catre public a imaginii unei opere de arhitectura, arta
plastica, fotografica sau arta aplicata, amplasata permanent in locuri publice, in afara
cazurilor in care imaginea operei este subiectul principal al unei astfel de reproduceri,
distribuiri sau comunicari si daca este utilizata in scopuri comerciale;
282

SOVA & ASOCIATII
reprezentarea si executarea unei opere in cadrul activitatilor institutiilor de invatamant,
exclusiv in scopuri specifice si cu conditia ca atat reprezentarea sau executarea, cat
si accesul publicului sa fie fara plata;
utilizarea operelor in timpul celebrarilor religioase sau al ceremoniilor oficiale
organizate de o autoritate publica;
utilizarea, in scopuri publicitare, a imaginilor operelor prezentate in cadrul expozitiilor
cu acces public sau cu vanzare, al targurilor, licitatiilor publice de opere de arta, ca
mijloc de promovare a evenimentului, excluzand orice utilizare comerciala.
Indiferent de forma de utilizare a operei, dintre cele prevazute de art. 33 alin. 1 din Legea nr.
8/1996, vor trebui indeplinite urmatoarele conditii: utilizarea sa fie conforma bunelor uzante,
sa nu contravina exploatarii normale a operei, sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularii
drepturilor de exploatare.
7. Cesiunea drepturilor de autor
Pot fi cedate prin contract, de catre autorul sau titularul dreptului de autor, altor persoane
numai drepturile sale patrimoniale. Cesiunea drepturilor patrimoniale ale autorului poate fi
limitata la anumite drepturi, pentru un anumit teritoriu si pentru o anumita durata.
In cazul operelor create in cadrul contractului individual de munca, drepturile patrimoniale
apartin autorului operei, cu exceptia situatiei in care in contract s-a prevazut o clauza
contrara.
In absenta precizarii termenului pentru care au fost cesionate drepturile patrimoniale,
acesta este de 3 ani de la data predarii operei. La expirarea acestui termen drepturile
patrimoniale revin autorului.
Cesiunea unuia dintre drepturile patrimoniale ale titularului dreptului de autor nu are nici un
efect asupra celorlalte drepturi ale sale, daca nu s-a convenit altfel.
Nu se pot cesiona drepturile patrimoniale privind totalitatea operelor viitoare ale autorului,
nominalizate sau nenominalizate. O astfel de cesiune este lovita de nulitate absoluta.
Cesiunea poate fi exclusiva ori neexclusiva.
Cesiunea exclusiva - titularul dreptului de autor nu mai poate utiliza opera in modalitatile, pe
termenul si pentru teritoriul convenite cu cesionarul si nici nu mai poate transmite dreptul
respectiv unei alte persoane. Caracterul exclusiv al cesiunii trebuie sa fie expres prevazut in
contract.
Cesiunea neexclusiva - titularul dreptului de autor poate utiliza el insusi opera si poate
transmite dreptul neexclusiv si altor persoane. Cesionarul neexclusiv nu poate ceda dreptul
sau unei alte persoane decat cu consimtamantul expres al cedentului. Acest consimtamant
nu este necesar in cazul in care cesionarul este persoana juridica si se transforma prin una
dintre modalitatile prevazute de lege.
a) forma contractului de cesiune de drepturi de autor:
Legea 8/1996 prevede drept conditie pentru validitatea contractului de cesiune a drepturilor de
autor, incheierea acestuia in forma scrisa si includerea unor mentiuni obligatorii a caror lipsa
este sanctionata cu nulitatea contractului. Contractele de cesiune a drepturilor patrimoniale
283

SOVA & ASOCIATII
trebuie sa prevada drepturile patrimoniale transmise si sa mentioneze, pentru fiecare dintre
acestea, modalitatile de utilizare, durata si intinderea cesiunii si remuneratia titularului
dreptului de autor. Absenta oricareia dintre aceste prevederi da dreptul partii interesate de a
cere rezilierea contractului.
b) pretul contractului:
Remuneratia cuvenita in temeiul unui contract de cesiune a drepturilor patrimoniale se
stabileste prin acordul partilor. Cand remuneratia nu a fost stabilita prin contract, autorul
poate solicita organelor jurisdictionale competente, potrivit legii, stabilirea remuneratiei.
c) desfiintarea contractului de cesiune a dreptului de autor:
Desfiintarea contractului de cesiune poate fi solicitata de autor daca:
cesionarul nu il utilizeaza sau il utilizeaza intr-o masura insuficienta,
motivele de neutilizare sau utilizare insuficienta nu se datoreaza propriei culpe, faptei
unui tert, unui caz fortuit sau de forta majora,
prin neutilizarea sau utilizarea insuficienta interesele justificate ale autorului sunt
afectate considerabil.
Desfiintarea contractului de cesiune, nu poate fi solicitata inainte de expirarea a 2 ani de
la data cesionarii dreptului patrimonial asupra unei opere. In cazul operelor cedate pentru
publicatiile cotidiene, acest termen va fi de 3 luni, iar in cazul publicatiilor periodice, de un
an. Autorul nu poate renunta anticipat la exercitarea dreptului sau de a solicita desfiintarea
contractului de cesiune.
II. Drepturile conexe dreptului de autor
Sunt considerate drepturi conexe drepturile:
artistilor interpreti sau executanti pentru propriile interpretari ori executii;
producatorilor de inregistrari sonore si producatorilor de inregistrari audiovizuale,
pentru propriile inregistrari;
organismelor sau societatilor de radiodifuziune si televiziune pentru propriile emisiuni
si servicii de programe.
Drepturile conexe dreptului de autor nu aduc atingere drepturilor autorilor.
Artistul interpret sau executant are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza ori de a interzice
urmatoarele:
fixarea interpretarii sau a executiei sale;
reproducerea interpretarii sau a executiei fixate;
distribuirea interpretarii sau a executiei fixate;
inchirierea interpretarii sau a executiei fixate;
imprumutul interpretarii sau al executiei fixate;
importul in vederea comercializarii pe piata interna a interpretarii sau a executiei
fixate;
radiodifuzarea si comunicarea publica a interpretarii sau a executiei sale, in afara
cazului in care interpretarea ori executia a fost deja fixata sau radiodifuzata;
284

SOVA & ASOCIATII
in situatia de la lit.g au dreptul numai la remuneratie echitabila;
punerea la dispozitia publicului a interpretarii sau a executiei sale fixate, astfel incat
sa poata fi accesata in orice loc si in orice moment ales, in mod individual, de catre
public ;
retransmiterea prin cablu a interpretarii sau a executiei fixate.
Durata drepturilor patrimoniale ale artistilor interpreti sau executanti este de 50 de ani de
la data interpretarii sau executiei. Totusi, daca fixarea interpretarii sau executiei in decursul
acestei perioade face obiectul unei publicari licite sau al unei comunicari publice licite, durata
drepturilor este de 50 de ani de la data la care a avut loc pentru prima oara oricare dintre
acestea
Producatorul de inregistrari sonore are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza sau de a
interzice urmatoarele:
reproducerea prin orice mijloc si sub orice forma a propriilor inregistrari sonore;
distribuirea propriilor inregistrari sonore;
inchirierea propriilor inregistrari sonore;
imprumutul propriilor inregistrari sonore;
importul, in vederea comercializarii pe piata interna, a copiilor legal realizate ale
propriilor inregistrari sonore;
radiodifuzarea si comunicarea publica a propriilor inregistrari sonore, cu exceptia celor
publicate in scop comercial, caz in care are dreptul doar la remuneratie echitabila;
punerea la dispozitia publicului a propriilor inregistrari sonore, astfel incat sa poata fi
accesate, in orice loc si in orice moment ales, in mod individual, de catre public ;
retransmiterea prin cablu a propriilor inregistrari sonore.
De asemenea, are dreptul patrimonial exclusiv de a impiedica importul de copii ale propriilor
inregistrari sonore realizate fara autorizarea sa.
Durata drepturilor patrimoniale ale producatorilor de inregistrari sonore este de 50 de ani,
incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a avut loc prima fixare.
Producatorul unei inregistrari audiovizuale are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza sau
de a interzice urmatoarele:
reproducerea prin orice mijloc si sub orice forma a propriilor inregistrari audiovizuale;
distribuirea originalului sau a copiilor a propriilor inregistrari audiovizuale;
inchirierea propriilor inregistrari audiovizuale;
imprumutul propriilor inregistrari audiovizuale;
importul, in vederea comercializarii pe piata interna, a propriilor inregistrari
audiovizuale;
radiodifuzarea si comunicarea publica a propriilor inregistrari audiovizuale ;
punerea la dispozitia publicului a propriilor inregistrari audiovizuale, astfel incat sa
poata fi accesate, in orice loc si in orice moment ales, in mod individual, de catre
public ;
retransmiterea prin cablu a propriilor inregistrari audiovizuale.
Autorii operelor susceptibile de a fi reproduse prin inregistrari sonore sau audiovizuale pe
orice tip de suport, precum si cei ai operelor susceptibile de a fi reproduse pe hartie, direct ori
indirect, au dreptul, impreuna cu editorii, producatorii si cu artistii interpreti sau executanti,
dupa caz, la o remuneratie compensatorie pentru copia privata, efectuata in conditiile legii.
Dreptul la remuneratia compensatorie pentru copia privata nu poate face obiectul unei
renuntari din partea beneficiarilor.
285

SOVA & ASOCIATII
Remuneratia compensatorie va fi platita de fabricantii si/sau importatorii de suporturi
utilizabile pentru reproducerea operelor si de catre fabricantii sau importatorii de aparate
ce permit reproducerea acestora. Remuneratia prevazuta se repartizeaza, prin intermediul
organismelor de gestiune colectiva a drepturilor de autor, intre autori, artisti interpreti sau
executanti, editori si producatori.
Organismele de radiodifuziune si de televiziune au dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza
sau de a interzice, cu obligatia pentru cel autorizat de a mentiona numele organismelor,
urmatoarele:
fixarea propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau de
televiziune;
reproducerea prin orice mijloc si sub orice forma a propriilor emisiuni si servicii de
programe de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de suport, indiferent
daca au fost transmise prin fir ori fara fir, inclusiv prin cablu sau satelit;
distribuirea propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau de
televiziune fixate pe orice fel de suport;
importul, in vederea comercializarii pe piata interna, a propriilor emisiuni si servicii
de programe de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de suport;
retransmiterea sau remiterea propriilor emisiuni si servicii de programe de
radiodifuziune sau de televiziune prin mijloace fara fir, prin fir, prin cablu, prin satelit
sau prin orice alt procedeu similar, precum si prin orice alt mod de comunicare catre
public, inclusiv retransmiterea pe Internet;
comunicarea publica a propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune
sau de televiziune in locuri accesibile publicului, cu plata intrarii;
inchirierea propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau de
televiziune, fixate pe orice tip de suport;
imprumutul propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau de
televiziune fixate pe orice fel de suport;
punerea la dispozitia publicului a propriilor emisiuni si servicii de programe de
radiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de suport, indiferent daca au
fost emise prin fir sau fara fir, inclusiv prin cablu sau satelit, astfel incat sa poata fi
accesate in orice loc si in orice moment ales, in mod individual, de catre public.
III. Gestiunea si apararea dreptului de autor si a drepturilor conexe
Titularii dreptului de autor si ai drepturilor conexe isi pot exercita drepturile recunoscute prin
lege in mod individual sau, pe baza de mandat, prin organismele de gestiune colectiva.
Gestiunea colectiva a drepturilor de autor se poate face numai pentru operele aduse anterior
la cunostinta publica, iar gestiunea colectiva a drepturilor conexe numai pentru interpretari
sau executii fixe ori radiodifuzate anterior, dar si pentru fonograme ori videograme aduse
anterior la cunostinta publica.
Cat priveste organismele de gestiune colectiva, dispozitiile legale le definesc ca ersoane
juridice constituite prin libera asociere, care au ca obiect de activitate, in principal, colectarea
si repartizarea drepturilor a caror gestiune le este incredintata de catre titulari.
286

SOVA & ASOCIATII
IV. Regim sanctionator
Incalcarea drepturilor recunoscute si garantate prin Legea nr. 8/1996 atrage raspunderea
civila, contraventionala sau penala, dupa caz. Contraventiile si infractiunile in domeniul
dreptului de autor si al drepturilor conexe sunt prevazute de Legea nr. 8/1996, impreuna cu
procedura de constatare si de sanctionare a acestora.
Exemplificam:
„Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 5 ani sau cu amenda de
la 25.000.000 lei la 500.000.000 lei fapta persoanei care isi insuseste, fara drept, calitatea de
autor al unei opere sau fapta persoanei care aduce la cunostinta publica o opera sub un alt
nume decat acela decis de autor, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.”
Totodata, titularii drepturilor recunoscute si protejate prin prezenta lege pot solicita instantelor
de judecata sau altor organisme competente, dupa caz, recunoasterea drepturilor lor si
constatarea incalcarii acestora si pot pretinde acordarea de despagubiri pentru repararea
prejudiciului cauzat.
287

SOVA & ASOCIATII
PROPRIETATE INDUSTRIALA SI MARCI
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicata in M.Of. nr.
752/15.10.2002
Hotararea Guvernului nr. 499/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii
nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, publicata in M.Of. nr. 348/22.05.2003
Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, republicata
in M.Of. nr. 193/26.03.2003
modificata prin Legea nr. 585 din 29 octombrie 2002 pentru modificarea
si completarea Legii nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor
industriale, publicata in M. Of. nr. 810 din 7 noiembrie 2002
Hotararea Guvernului nr. 1171/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
Legii nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, republicata,
publicat in M.Of. nr. 741/23.10.2003
Legea nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, publicata in M.Of. nr.
161/23.04.1998
Hotararea Guvernului nr. 833 din 19 noiembrie 1998 pentru aprobarea Regulamentului
de aplicare a Legii nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, publicata in M.
Of. nr. 455 din 27 noiembrie 1999
Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 212/2004 privind
aprobarea Listei cuprinzand indicatiile geografice si denumirile de origine protejate si
recunoscute in Romania pentru produsele alimentare, publicat in M. Of. nr. 313 din 8
aprilie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 16/1995 privind protectia topografiilor produselor semiconductoare,
republicata in M. Of. nr. 824 din 6 octombrie 2006
Ordinul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci nr. 6 din 10 ianuarie 2007 pentru
aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 16/1995 privind protectia topografiilor
produselor semiconductoare, publicat in M. Of. nr. 90 din 5 ianuarie 2007
Hotararea Guvernului nr. 573/1998 privind organizarea si functionarea Oficiului de
Stat pentru Inventii si Marci, publicata in M. Of. nr. 345/11.09.1998
Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal, publicata in M.Of. nr. 927-23.12.2003
In cadrul acestuia capitol vor fi analizate prevederile legale referitoare la: inventii, modele
de utilitate, desene si modele industriale, marci, indicatii geografice, topografii ale circuitelor
integrate.
289

SOVA & ASOCIATII
I. Inventiile
Inventia este o creatie tehnica prin care se gaseste o solutie pentru probleme specifice
in domeniul tehnologiei. Drepturile asupra unei inventii sunt recunoscute si aparate pe
teritoriul Romaniei prin acordarea unui brevet de inventie de catre Oficiul de Stat pentru
Inventii si Marci.
Pentru a fi brevetabila o inventie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: este noua,
rezulta dintr-o activitate inventiva, e susceptibila de aplicare industriala. Potrivit Legii nr.
64/1991 nu sunt inventii brevetabile:
ideile;
descoperirile;
teoriile stiintifice;
metodele matematice;
programele de calculator in sine;
solutiile cu caracter economic sau de organizare;
metodele de invatamant si instruire;
regulile de joc;
sistemele urbanistice;
planurile si metodele de sistematizare;
fenomenele fizice in sine;
retetele culinare;
realizarile cu caracter estetic.
Nu sunt brevetabile nici inventiile contrare ordinii publice si bunelor moravuri.
1. Brevetul de inventie
Dreptul la eliberarea brevetului de inventie apartine inventatorului, respectiv succesorilor
sai in drepturi. Legea prevede si situatii cand dreptul la eliberarea brevetului apartine altei
persoane decat inventatorul (cazul inventiilor de serviciu).
In Romania durata de valabilitate a unui brevet este de 20 de ani. Termenul incepe sa
curga de la data depozitului national reglementar. Pentru inventia care perfectioneaza o alta
inventie protejata printr-un brevet si care nu poate fi aplicata fara cea brevetata anterior,
durata de valabilitate a brevetului este limitata la aceea a brevetului acordat pentru inventia
pe care o perfectioneaza, fara a putea fi mai scurta de 10 ani.
2. Etapele procedurii de brevetare
inregistrarea cererii, constituirea depozitului national reglementar;
examinarea preliminara a cererii;
publicarea cererii de brevet;
cercetarea documentara;
publicarea raportului de documentare;
examinarea in fond a cererii de brevet;
publicarea brevetului;
procedurile de revizuire a hotararilor privind rezolvarea cererilor de brevet;
eliberarea brevetului.
290

SOVA & ASOCIATII
3. Drepturile titularului brevetului
Brevetul de inventie confera titularului sau un drept exclusiv de exploatare pe intreaga durata
de protectie a acestuia. Astfel, este interzisa efectuarea fara consimtamantul titularului a
urmatoarelor acte:
fabricarea, folosirea, oferirea spre vanzare, vanzarea sau importul in vederea folosirii,
oferirii spre vanzare ori vanzarii, in cazul in care obiectul brevetului este un produs;
utilizarea procedeului, precum si folosirea, oferirea spre vanzare, vanzarea sau
importul in aceste scopuri a produsului obtinut direct prin procedeul brevetat, in
cazul in care obiectul brevetului este un procedeu.
Exceptiile de la dreptul exclusiv al titularului brevetului de inventie sunt prevazute de art. 37
din Legea nr. 203/2002.
4. Transmiterea drepturilor conferite de brevetul de inventie
Dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului si drepturile ce decurg din brevet pot fi
transmise in tot sau in parte. Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin licenta, exclusiva
sau neexclusiva, sau prin succesiune legala ori testamentara. Transmiterea produce efecte
fata de terti numai incepand cu data publicarii in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala a
mentiunii transmiterii inregistrate la OSIM.
La cererea oricarei persoane interesate Tribunalul Bucuresti poate acorda o licenta obligatorie
la expirarea unui termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de
3 ani de la acordarea brevetului, socotindu-se termenul care expira cel mai tarziu. Prevederile
alineatului precedent se aplica numai daca inventia nu a fost aplicata sau a fost insuficient
aplicata pe teritoriul Romaniei, iar titularul brevetului nu poate sa isi justifice inactiunea si
daca nu s-a ajuns la o intelegere cu acesta privind conditiile si modalitatile comerciale de
utilizare a inventiei.
Beneficiarul licentei obligatorii poate fi inclusiv Guvernul sau tertii autorizati de acesta.
Licentele obligatorii sunt neexclusive si se acorda de Tribunalul Bucuresti, in conditii
determinate in ceea ce priveste intinderea si durata acestora, precum si nivelul remuneratiei
cuvenite detinatorului dreptului, stabilit in raport cu valoarea comerciala a licentelor acordate.
Licentele obligatorii vor fi autorizate in principal pentru aprovizionarea pietei.
II. Modelele de utilitate
Modelul de utilitate este o creatie tehnica, care rezolva o problema tehnica, in special cu
privire la forma constructiei si asamblarea unui produs si care prezinta noutate.
In Romania modelele de utilitate nu sunt protejabile, insa exista state care, in urma unei
proceduri similare cu cea pentru inventii, acorda protectie si modelelor de utilitate. Titlul de
protectie, astfel obtinut, confera titularului un drept de folosinta exclusiva a modelului de
utilitate. Perioada de protectie este mai scazuta (de regula, 10 ani).
291

SOVA & ASOCIATII
III. Desenele si modelele industriale
In Romania protectia desenelor si modelelor industriale este reglementata prin Legea
nr.129/1992, republicata in M. Of. nr. 193/2003.
Titlul de protectie acordat de O.S.I.M. pentru desenele si modelele industriale inregistrate
este certificatul de inregistrare. Obiectul protectiei este desenul sau modelul industrial.
Desenul sau modelul industrial poate fi inregistrat daca:
este nou, adica nu a fost facut public inaintea datei de depunere a cererii de inregistrare
sau, daca a fost revendicata prioritatea, inaintea datei de prioritate;
are un caracter individual.
1. Dreptul la protectie
Dreptul la eliberarea certificatului de inregistrare apartine autorului desenului sau modelului
industrial ori succesorului sau in drepturi, pentru desenele si modelele industriale create in
mod independent, si nu ca urmare a unor contracte cu misiune creativa sau de catre salariati,
in cadrul atributiilor de serviciu. Persoanele fizice sau persoanele juridice avand domiciliul sau
sediul, dupa caz, in afara teritoriului Romaniei beneficiaza de dispozitiile Legii nr. 129/1992
asa cum a fost modificata, in conditiile conventiilor si tratatelor internationale privind desenele
si modelele industriale la care Romania este parte.
Autorul are dreptul de a i se mentiona numele si prenumele si calitatea in certificatul de
inregistrare eliberat, precum si in orice acte sau publicatii privind desenul sau modelul
industrial; aceste date se vor inscrie si in carnetul de munca al autorului. In cazul in care
titularul certificatului de inregistrare este o alta persoana decat autorul, acesta din urma
are dreptul la eliberarea unui duplicat al certificatului de inregistrare. Titularii certificatelor
de inregistrare a desenelor sau modelelor industriale pot mentiona pe produse semnul D,
respectiv litera “D” majuscula, inscrisa intr-un cerc, insotita de numele titularului sau numarul
certificatului.
Protectia asigurata prin inregistrarea desenelor sau modelelor industriale nu exclude
beneficiul protectiei conferite prin dreptul de autor.
Drepturile decurgand dintr-un certificat de inregistrare a desenului sau modelului industrial
nu se vor putea exercita in cazul introducerii pe piata, pe teritoriul Romaniei, a produselor
in care sunt incorporate desene sau modele industriale protejate, vandute anterior de catre
titularul certificatului de inregistrare sau cu consimtamantul acestuia.
2. Inregistrarea desenelor si modelelor industriale
Cererea de inregistrare si descrierea, prezentate in forma ceruta de lege si redactate in
limba romana, insotite de reprezentarile grafice ale desenului sau modelului industrial ori,
dupa caz, de specimene, se depun la O.S.I.M. si constituie depozitul national reglementar.
O.S.I.M. inregistreaza cererea daca sunt depuse minimum urmatoarele: o cerere care sa
contina solicitarea de inregistrare a desenului sau modelului industrial, datele de identificare
a solicitantului si reprezentarile grafice sau specimenele, intr-un exemplar.
Depozitul national reglementar asigura solicitantului un drept de prioritate, cu incepere de
la data constituirii acestuia, fata de orice alt depozit ulterior privind acelasi desen sau model
292

SOVA & ASOCIATII
industrial. Invocarea prioritatii se poate face si in urma expunerii desenului sau modelului
industrial intr-o expozitie internationala, daca cererea este depusa in termen de 6 luni de
la data introducerii produsului in expozitie. Aceasta perioada nu prelungeste termenul de
prioritate prevazut mai sus.
Prioritatile prevazute sunt recunoscute daca sint invocate o data cu depunerea cererii si daca
in termen de 3 luni de la data depunerii cererii se confirma prin acte de prioritate.
3. Opozitii si contestatii
In termen de 3 luni de la data publicarii desenului sau modelului industrial persoanele interesate
pot face opozitii scrise la O.S.I.M. privind inregistrarea acestuia. Opozitiile se solutioneaza de
catre o comisie de specialitate in termen de 3 luni de la depunerea acestora la O.S.I.M.
Hotararile privind cererile de inregistrare a desenului sau modelului industrial pot fi contestate
pe cale administrativa, in scris si motivat, la O.S.I.M., in termen de 3 luni de la comunicare.
Hotararea motivata a Comisiei de reexaminare se comunica partilor in termen de 15 zile de la
pronuntare si poate fi atacata cu apel la Tribunalul Bucuresti, Sectia contencios administrativ,
in termen de 3 luni de la comunicare. Hotararea Tribunalului Bucuresti poate fi atacata cu
recurs la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia contencios administrativ, in termen de 15 zile de
la comunicare.
4. Valabilitatea certificatului de inregistrare
Perioada de valabilitate a unui certificat de inregistrare a desenului sau modelului industrial
este de 10 ani de la data constituirii depozitului reglementar si poate fi reinnoita pe 3 perioade
succesive de 5 ani. Pe intreaga perioada de valabilitate a certificatului, titularul este obligat la
plata taxelor de mentinere in vigoare a acestuia.
5. Transmiterea drepturilor
Dreptul la eliberarea certificatului de inregistrare a desenului sau modelului industrial,
drepturile care decurg din cererea de inregistrare a desenului sau modelului industrial, precum
si drepturile nascute din certificatul de inregistrare eliberat sunt transmisibile in tot sau in
parte. Transmiterea se poate face pe cale succesorala, prin cesiune sau licenta.
Transmiterea se inregistreaza la O.S.I.M. si produce efecte fata de terti numai de la data
publicarii in Buletinul oficial de proprietate industriala a mentiunii de transmitere.
6. Raspunderi si sanctiuni
Infractiunile in domeniul desenelor si modelelor industriale sunt prevazute de Legea nr.
129/1992, republicata, impreuna cu procedura de constatare si de sanctionare a acestora.
Exemplificam: “Insusirea fara drept, in orice mod, a calitatii de autor al desenului sau
modelului industrial constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani
sau cu amenda de la 15 milioane lei la 30 milioane lei”.
293

SOVA & ASOCIATII
IV. Marcile
In Romania protectia marcilor se realizeaza prin inregistrare la O.S.I.M. in conformitate cu
prevederile Legii nr. 84/1998.
Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor
sau a serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apartinand altor persoane. Pentru
acordarea protectiei este necesar ca marcile sa prezinte un caracter distinctiv si sa nu fie
contrare ordinii publice si bunelor moravuri.
Pot constitui marci semne distinctive, cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene,
litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale si, in special, forma produsului sau
a ambalajului sau, combinatii de culori, precum si orice combinatie a acestor semne. Sunt
excluse de la protectie marcile prevazute de art. 5 din Legea nr. 84/1998.
1. Dreptul la protectie
Dreptul la protectia unei marci apartine persoanei fizice sau juridice care a depus prima cererea
de protectie. Persoanele fizice sau juridice straine, cu domiciliul sau sediul in strainatate,
beneficiaza de protectie in conditiile conventiilor internationale la care Romania este parte. O
marca poate fi inregistrata pe numele mai multor titulari.
2. Procedura de inregistrare a marcilor
Pentru inregistrarea unei marci se depune la O.S.I.M. o cerere tip, redactata in limba
romana, care va avea cuprinsul prevazut de art. 10 din Legea nr. 84/1998. Cererea se va referi
la o singura marca. In termen de o luna de la data inregistrarii cererii, O.S.I.M. examineaza
formal cererea si daca sunt indeplinite conditiile prevazute se constituie depozitul national
reglementar al marcii.
Persoanele interesate pot face opozitie la O.S.I.M. cu privire la marca inregistrata in termen
de 3 luni de la data publicarii. In cazul in care deciziile de inregistrare au ramas definitive,
marcile sunt inregistrate in Registrul national al marcilor, iar O.S.I.M., dupa plata taxelor
legale, elibereaza certificatul de inregistrare a marcii.
3. Durata inregistrarii
Inregistrarea marcii produce efecte de la data constituirii depozitului national reglementar
pentru o perioada de 10 ani. Inregistrarea marcii poate fi reinnoita la implinirea fiecarui
termen de 10 ani, cu plata taxei prevazuta de lege.
4. Drepturile conferite de marca
Inregistrarea marcii confera titularului un drept exclusiv de exploatare.
Titularul marcii poate cere instantei judecatoresti competente sa interzica tertilor sa foloseasca,
in activitatea lor comerciala, fara consimtamantul sau:
un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care
marca a fost inregistrata;
294

SOVA & ASOCIATII
un semn care, data fiind identitatea sau asemanarea cu marca ori data fiind identitatea
sau asemanarea produselor sau serviciilor carora li se aplica semnul cu produsele sau
serviciile pentru care marca a fost inregistrata, ar produce in perceptia publicului un
risc de confuzie, incluzand si riscul de asociere a marcii cu semnul;
un semn identic sau asemanator cu marca pentru produse sau pentru servicii diferite
de cele pentru care marca este inregistrata, cand aceasta din urma a dobandit un
renume in Romania si daca, din folosirea semnului, fara motive intemeiate, s-ar
putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele marcii sau folosirea semnului ar
cauza titularului marcii un prejudiciu.
Solicitantul cererii de inregistrare a marcii poate cere sa se interzica tertilor sa efectueze
actele prevazute numai dupa publicarea marcii.
5. Transmiterea drepturilor
Drepturile asupra unei marci pot fi transmise prin cesiune sau licenta, oricand in cursul
duratei de protectie a marcii. Drepturile asupra marcii se transmit si in cazul urmaririi silite a
debitorului titular al marcii, efectuata in conditiile legii.
La cererea persoanei interesate si cu plata taxei prevazute de lege, Oficiul de Stat pentru
Inventii si Marci inscrie cesiunea/licenta in Registrul National al Marcilor si o publica in Buletinul
Oficial de Proprietate Industriala. Cesiunea/licenta devine opozabila tertilor, incepand cu data
inscrierii acesteia in Registrul National al Marcilor.
6. Infractiuni
Infractiunile in domeniul marcilor sunt prevazute de Legea nr. 84/1998, impreuna cu procedura
de constatare si de sanctionare a acestora. Exemplificam: Constituie infractiune:
contrafacerea, imitarea sau folosirea fara drept a unei marci in scopul inducerii in
eroare a publicului asupra calitatii produselor sau serviciilor la care se refera marca;
punerea in circulatie, fara drept, a unui produs purtand o marca identica sau similara cu
o marca inregistrata pentru produse identice sau similare si care prejudiciaza pe titularul
marcii inregistrate. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea partii vatamate.
V. Indicatiile geografice
Indicatiile geografice ale produselor sunt protejate in Romania prin inregistrarea la O.S.I.M.,
in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 84/1998.
Potrivit legii, indicatia geografica este denumirea servind la identificarea unui produs
originar dintr-o tara, regiune sau localitate a unui stat, in cazurile in care o calitate, o reputatie
sau alte caracteristici determinante pot fi in mod esential atribuite acestei origini geografice.
1. Dreptul la protectie
Inregistrarea unei indicatii geografice poate fi solicitata numai de o asociatie de producatori
care desfasoara activitate de productie in zona geografica, pentru produsele pentru care se
solicita inregistrarea indicatiilor geografice.
295

SOVA & ASOCIATII
O indicatie geografica inregistrata pe numele unei asociatii poate fi inregistrata si pe
numele altei asociatii in aceleasi conditii.
2. Acordarea protectiei
Solicitantul va depune la O.S.I.M. cererea de inregistrare. Daca cererea indeplineste
cerintele prevazute de lege, O.S.I.M. decide inregistrarea indicatiei geografice in Registrul
National al Indicatiilor Geografice si acordarea dreptului de utilizare a acesteia solicitantului.
VI. Topografiile circuitelor integrate
In Romania protectia topografiilor integrate este reglementata de Legea nr.16/1995.
Topografiile circuitelor integrate sunt creatii originale situate la intersectia dintre inventie
si design industrial. Sunt protejate topografiile originale.
Circuit integrat – un produs sub forma sa finala sau sub o forma intermediara, alcatuit dintrun
ansamblu de componente active sau pasive, inclusiv interconexiunile care fac parte in
totalitate sau partial din corpul sau suprafata unei piese materiale, produs care este destinat
sa indeplineasca o functie electronica.
1. Dreptul la protectie
Acest drept apartine creatorului sau succesorului in drepturi al acestuia. Acestia pot fi
persoane fizice sau juridice romane, precum si persoane fizice straine cu domiciliul in Romania
si persoane juridice straine care au filiale sau sucursale in Romania.
Daca sunt mai multi creatori, drepturile apartin acestora in comun.
Dreptul la protectie poate apartine si altei persoane decat creatorul; este cazul topografiei
creata de un salariat in cadrul sarcinilor de serviciu cand dreptul la protectie va apartine
unitatii la care este incadrat salariatul, precum si cazul topografiei realizata la comanda unei
persoane fizice sau juridice, cand dreptul la protectie va apartine acestor persoane.
2. Inregistrarea topografiilor
Inregistrarea unei topografii de circuit integrat este conditionata de constituirea, la Oficiul
de Stat pentru Inventii si Marci, a unui depozit reglementar al cererii de inregistrare. Data
oficiala a depozitului reglementar este data acordarii cererii de protectie.
O cerere de inregistrare poate avea ca obiect o singura topografie, iar o topografie poate
fi inregistrata numai o singura data. Inregistrarea topografiilor se publica in Buletinul Oficial al
Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, in termen de 2 luni de la data eliberarii certificatului
de inregistrare.
3. Drepturi
topografia este protejata pe teritoriul Romaniei pe o perioada care incepe de la data
oficiala de inregistrare a topografiei sau de la data primei exploatari comerciale a
296

SOVA & ASOCIATII
topografiei, daca aceasta este anterioara datei oficiale de inregistrare, si se incheie
in ultima zi a celui de-al zecelea an civil care urmeaza anului in care incepe perioada
de protectie;
titularul unei topografii inregistrate are, pe toata durata protectiei, dreptul de a
exploata topografia, precum si dreptul de a permite sau interzice altor persoane sa
exploateze topografia;
titularul are dreptul sa marcheze circuitele integrate, fabricate pe baza topografiei
protejate, cu majuscula, "T";
creatorii de topografii au dreptul sa li se mentioneze numele si calitatea de creator
al topografiei in certificatul de inregistrare a topografiei si in publicatiile efectuate de
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci cu privire la topografiile inregistrate.
4. Transmiterea drepturilor
Dreptul la protectie si drepturile ce decurg din inregistrarea unei topografii pot fi transmise,
in tot sau in parte, prin cesiune si prin succesiune legala sau testamentara.
Transmiterea drepturilor prevazute produce efecte fata de terti incepand cu data la care
este inregistrata la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.
Licentele obligatorii sunt acordate de Tribunalul Municipiului Bucuresti in cazurile si
conditiile prevazute de lege.
Licentele obligatorii sunt neexclusive si nu pot fi transmise decat impreuna cu patrimoniul
afectat aplicarii lor. Licentele obligatorii acordate se comunica Oficiului de Stat pentru Inventii
si Marci, care le inscrie in Registrul national al topografiilor.
Posesorul licentei obligatorii datoreaza titularului o remuneratie echitabila.
5. Infractiuni
Infractiunile in domeniul topografiilor circuitelor integrate sunt prevazute de Legea nr.
16/1995, impreuna cu procedura de constatare si de sanctionare a acestora. Exemplificam:
“Incalcarea drepturilor titularului, prin exploatarea, fara autorizatia acestuia, a unei topografii
inregistrate, constituie infractiune de contrafacere sau, dupa caz, de vanzare de produse
contrafacute.”
Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a partii vatamate.
Pentru prejudiciile cauzate titularului, acesta are dreptul la despagubiri, potrivit dreptului
comun, iar produsele contrafacute pot fi confiscate potrivit legii penale.
297

SOVA & ASOCIATII
LITIGII / EXECUTARE SILITA
ASISTENTA IN PROCEDURA EXECUTARII SILITE
Legislatie aplicabila in domeniu:
Codul de procedura civila, republicat in M.Of. nr. 177/26.07.1993, modificat si
completat de:
Ordonanta nr. 13/1998 privind modificarea si completarea Codului de
procedura civila, publicata in M.Of. 40/30.01.1998;
Ordonanta de urgenta nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea
Codului de procedura civila, publicata in M.Of. 479/02.10.2000;
Ordonanta de urgenta nr. 58/2003 privind modificarea si completarea
Codului de procedura civila, publicata in M.Of. 460/28.06.2003;
Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea OUG nr. 58/2003 privind
modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in
Monitorul Oficial nr. 470 din 26 mai 2004;
Legea nr. 219/2005 privind aprobarea O.U.G. nr. 138/2000 pentru
modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in M.
Of. nr. 609 din 14 iulie 2005;
Legea nr. 459/2006 pentru modificarea si completarea Codului de
procedura civila, publicata in M. Of. nr. 994/13.12.2006
Codul civil din 1864 republicat in Brosura din 01.01.1997.
Notiune:
Executarea silita este procedura prin mijlocirea careia creditorul, titular al dreptului recunoscut
printr-o hotarare judecatoreasca sau prin alt titlu executoriu, constrange – cu concursul
organelor competente – pe debitorul sau care nu isi executa de buna voie obligatiile decurgand
dintr-un asemenea titlu, de a si le aduce la indeplinire in mod silit.
I. Participantii la executarea silita
Sunt participanti la executarea silita: partile, organele de executare si instanta
judecatoreasca.
Partile in faza executarii silite sunt debitorul urmarit, creditorul urmaritor si tertele persoane
care participa la aceasta faza.
Potrivit legii sunt organe de executare: executorii judecatoresti, organele fiscale, care asigura
executarea silita a creantelor bugetare, executorii bancari, executorii din cadrul Autoritatii
pentru Valorificarea Activelor Statului.
299

SOVA & ASOCIATII
Prin Legea nr. 459/2006 a fost sporit rolul activ al organelor de executare in indeplinirea
atributiilor ce le revin in cadrul acestei proceduri, pentru realizarea integrala si cu celeritate a
obligatiilor prevazute in titlul executoriu si pentru respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor
partilor si ale altor persoane interesate.
II.
Titlurile executorii
Titlul executoriu este inscrisul care permite punerea in executare silita a creantei pe care o
constata. Potrivit legislatiei actuale principalele titluri executorii sunt urmatoarele:
hotararile judecatoresti
actele autentificate de notarul public
hotararile arbitrale
hotararile judecatoresti straine
efectele de comert – cambia, biletul la ordin, cecul
decizia de imputare
Prin recenta modificare se prevede expres obligatia executorului de a remite personal
creditorului sau reprezentantului acestuia titlul executoriu, mentionand pe acesta cauza
restituirii si partea de obligatie ce a fost executata.
Daca titlul executoriu nu contine suficiente criterii in functie de care se poate actualiza valoarea
obligatiei, organul de executare va trebui sa actualizeze obligatia in functie de rata inflatiei,
aceasta fiind calculata de la data cand hotararea judecatoreasca a devenit executorie sau,
pentru celelalte titluri, de la data cand creanta a devenit exigibila si pana la data platii efective
a obligatiei cuprinse in oricare dintre aceste titluri.
Pana in prezent, actualizarea obligatiei se facea in functie de cursul monedei la data platii
respectivei obligatii.
III.
Caracterele creantei ce urmeaza a fi executata
Potrivit art. 379 din C. Proc. Civ. orice urmarire nu se va realiza decat pentru o creanta certa,
lichida si exigibila, indiferent daca urmarirea silita va avea ca obiect bunuri mobile sau bunuri
imobile.
Este certa creanta a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte,
chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta (art. 379 alin. 3 C.proc.
civ.).
Este lichida creanta al carei cuantum este determinat prin insusi actul de creanta sau si a
altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de acesta, fie opozabile lui
in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta.
IV.
Obiectul executarii silite
Art. 371 2 din Cod proc.civ. prevede ca pot fi executate silit obligatiile care au ca obiect plata
unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii,
plantatii ori a altor lucrari sau luarea unei alte masuri admise de lege.
300

SOVA & ASOCIATII
In principiu, executarea silita nu are ca obiect decat bunurile ce apartin debitorului. Prin
exceptie, executarea silita poate avea ca obiect bunurile altei persoane decat debitorul, ca in
urmatoarele cazuri:
urmarirea silita pornita de un creditor a carui creanta este garantata cu o ipoteca
asupra unui imobil, imobil care se afla in mainile altei persoane decat debitorul;
privilegiul statului la creantele bugetare consacrat de art. 1725 C.civ. Prevederile art.
1725 C.civ. se vor aplica coroborat cu dispozitiile art. 166 din Codul de procedura
fiscala care prevede in rangul 4 al ordinei de preferinta creantele statului provenind
din impozite, taxe, contributii si alte sume stabilite potrivit legii, iar in rangul 5
creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat.
Sub supravegherea organului de executare, creditorul si debitorul pot conveni ca executarea
silita sa se efectueze, in total sau in parte, numai asupra veniturilor banesti ale debitorului,
ca vanzarea bunurilor supuse urmaririi sa se faca prin buna invoiala sau ca plata obligatiei sa
se faca in alt mod admis de lege.
V. Incuviintarea executarii silite
Potrivit legii, instanta de executare este judecatoria.
Dupa obtinerea titlului executoriu, creditorul se va adresa cu o cerere de executare silita
executorului judecatoresc din circumscriptia judecatoriei unde urmeaza a se efectua
executarea ori executorului judecatoresc din circumscriptia judecatoriei unde se afla bunurile
urmaribile.
Executorul judecatoresc este dator sa staruie, prin toate mijloacele admise de lege, pentru
realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazuta in titlul executoriu.
Hotararile judecatoresti sau alte titluri se executa numai daca sunt investite cu formula
executorie, afara de incheierile executorii, de incheierile provizorii si alte hotarari sau inscrisuri
prevazute de lege, care se executa fara formula executorie.
O importanta modificare a Codului de procedura civila a constat in reducerea si simplificarea
procedurii de executare silita. In prezent, nu mai este necesara incuviintarea executarii silite
a hotararilor judecatoresti de catre instanta de executare.
Inscrisurile care au caracter de titlu executoriu pot fi puse in executare fara a fi investite cu
formula executorie.
VI.
Somatia
Dupa ce instanta competenta va incuviinta inceperea executarii silite, executorul judecatoresc
va trimite debitorului o somatie, care va avea mentiunile pe care le prevede legea, prin care ii
pune in vedere sa isi execute obligatia in termenul aratat in somatie, in caz contrar executorul
fiind autorizat sa purceada la executarea silita.
In cazul in care debitorul nu da curs solicitarii cuprinse in somatie, executorul va continua
executarea prin urmarirea silita a bunurilor debitorului.
301

SOVA & ASOCIATII
Cursul executarii silite poate fi influentat prin aparitia unor cauze de suspendare a executarii
silite, de intrerupere, incetare, perimare.
VII.
Executarea silita mobiliara
Executarea silita mobiliara se realizeaza asupra bunurilor mobile urmaribile ale debitorului,
prin vanzarea silita a acestora (vanzare la licitatie publica, vanzare directa si alte modalitati
admise de lege), astfel incat suma de bani realizata sa indestuleze creanta creditorului
urmaritor, precum si cheltuielile de executare.
Daca debitorul nu plateste suma datorata in termenul indicat in somatie executorul judecatoresc
va sechestra bunurile sale mobile, incheind in acest sens un proces verbal de sechestru.
Bunurile mobile asupra carora poarta urmarirea silita vor putea fi vandute fie direct, fie la
licitatie publica, fie valorificate in alt mod prin acordul creditorului si al debitorului.
Vanzarea bunurilor la licitatie publica este modalitatea cea mai uzuala de valorificare a
acestora in vederea obtinerii sumelor necesare satisfacerii creantei creditorului.
VIII.
Executarea silita imobiliara
Executarea silita se realizeaza asupra bunurilor imobile urmaribile ale debitorului, prin vanzarea
silita a acestora (vanzare la licitatie publica, vanzare directa si alte modalitati admise de lege),
astfel incat suma de bani realizata sa indestuleze creanta creditorului urmaritor, precum si
cheltuielile de executare.
Etapele urmaririi silite imobiliare
In vederea vanzarii imobilului la licitatie, executorul se va deplasa la locul situarii acestuia
unde va incheia un proces –verbal de situatie care va cuprinde pe langa mentiunile comune
privind identificarea organului de executare, numarul dosarului de executare, titlul executoriu
etc. si evaluarea starii in care se afla imobilul.
Ulterior incheierii procesului verbal de situatie, executorul va notifica debitorul printr-o
somatie de plata, punandu-i in vedere acestuia ca in termen de 15 zile de la primirea somatiei
sa plateasca creditorului suma datorata in baza titlului executoriu.
In termen de 10 zile de la comunicarea somatiei, debitorul poate solicita instantei sa ii
incuviinteze ca plata integrala a datoriei, inclusiv dobanzile si cheltuielile de executare, sa se
faca din veniturile imobilului urmarit sau din alte venituri ale sale pe timp de 6 luni. In cazul
in care instanta va admite cererea debitorului va suspenda urmarirea silita.
Pretul imobilului va fi stabilit de catre executor fie direct de catre acesta, fie prin intermediul
unui expert.
In termen de 5 zile de la stabilirea pretului imobilului executorul va intocmi si va afisa publicatia
de vanzare a acestuia. Publicatia de vanzare se va afisa la sediul organului de executare si al
instantei de executare, la locul unde se afla imobilul urmarit, la sediul primariei in a carei raza
teritoriala este situat imobilul, precum si la locul unde se desfasoara licitatia, daca acesta este
altul decat locul unde este situat imobilul.
302

SOVA & ASOCIATII
Vanzarea la licitatie se face in mod public si se va tine separat pentru fiecare imobil sau corp de
proprietate. Debitorul este incapabil de a licita personal sau prin persoane interpuse. Executorul
va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitatie, a oferit pretul de vanzare.
IX.
Poprirea
Sunt supuse executarii silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri
mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta
i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.
Poprirea se infiinteaza la cererea creditorului, de executorul judecatoresc de la domiciliul
sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit, fara somatie, prin adresa
insotita de o copie certificata de pe titlul executoriu, comunicata celei de-a treia persoane,
instiintandu-se totodata si debitorul despre masura luata.
In adresa de poprire se va pune in vedere celei de-a treia persoane, care devine tert poprit,
interdictia de a plati debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datoreaza
ori pe care i le va datora, declarandu-le poprite in masura necesara pentru realizarea obligatiei
ce se executa silit. Din momentul indisponibilizarii si pana la achitarea integrala a obligatiilor
prevazute in titlul executoriu tertul poprit nu va face nici o alta plata sau alta operatiune care
ar putea diminua suma indisponibilizata.
Prin Legea nr. 459/2006 au fost prevazute noi categorii de sume care nu sunt supuse executarii
silite prin poprire si anume:
sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra
carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie;
sumele ce reprezinta credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau
organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte;
sumele necesare platii drepturilor salariale, dar nu mai mult de 6 luni de la data
infiintarii popririi.
1. Validarea popririi
In cazul in care tertul poprit nu-si indeplineste obligatiile ce-i revin pentru efectuarea popririi,
in termen de 3 luni de la data cand tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca
suma urmaribila, creditorul, debitorul sau organul de executare vor putea sesiza instanta de
executare in vederea validarii popririi.
2. Executarea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini
Poate folosi aceasta forma de executare silita creditorul care are un titlu executoriu privitor
la o creanta baneasca.
Debitor poate fi:
proprietarul terenului cultivat;
uzufructuarul terenului, daca terenul este grevat cu un drept de uzufruct;
arendasul sau subarendasul terenului.
303

SOVA & ASOCIATII
In ceea ce priveste obiectul urmaririi, acesta este constituit potrivit art. 463 din C.proc. civ.
de fructele neculese si recoltele prinse de radacini.
3. Procedura de executare a fructelor neculese si a recoltelor prinse de
radacini
Potrivit art. 464 din Cod proc.civ. executarea silita nu se va putea face decat in 6 saptamani
inaintea coacerii fructelor, recoltelor si va fi precedata de o somatie de plata cu doua zile
inaintea urmaririi. Sechestrarea insa se va putea face in orice timp.
In cazul in care debitorul nu plateste suma pentru care este urmarit, executorul judecatoresc
procedeaza la executare, in prezenta unui ofiter de politie, a primarului sau a viceprimarului,
ori, in lipsa lor a doi martori majori.
4. Contestatia la executare
Contestatia la executare poate fi introdusa de catre cel interesat sau vatamat prin executare
(debitorul urmarit, creditorul urmaritor, tertul poprit care a devenit parte in procedura de executare,
tertul care afirma ca i se urmaresc bunurile pentru obligatii ale debitorului, tertii vatamati printr-o
masura gresita sau ilegala de executare) si de catre procuror, in anumite situatii.
Se poate contesta executarea silita insasi, precum si orice act de executare (contestatie
propriu-zisa). Se poate contesta insusi titlul executoriu, dar nu in ceea ce priveste validitatea
sa in fond, ci numai intelesul, intinderea si aplicarea sa (contestatie la titlu). Se poate face
contestatie si impotriva refuzului organului de executare de a incepe executarea silita sau de
a indeplini un act de executare in conditiile prevazute de lege.
Potrivit modificarilor aduse prin Legea nr. 459/2006, dupa inceperea executarii, se poate cere
anularea incheierii prin care s-a dispus investirea cu formula executorie, data fara indeplinirea
conditiilor legale.
Contestatia se poate face in termen de 15 zile de la data cand:
contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care-l contesta sau de refuzul
de a indeplini un act de executare;
cel interesat a primit, dupa caz, comunicarea ori instiintarea privind infiintarea
popririi. Daca poprirea este infiintata asupra unor venituri periodice, termenul de
contestatie pentru debitor incepe cel mai tarziu la data efectuarii primei retineri din
aceste venituri de catre tertul poprit;
debitorul care contesta executarea insasi a primit somatia ori de la data cand a luat
cunostinta de primul act de executare, in cazurile in care nu a primit somatia sau
executarea se face fara somatie.
Competenta sa judece contestatia este judecatoria in a carei raza teritoriala se afla sediul
organului de executare.
Contestatia la titlu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa.
Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de
jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.
Daca admite contestatia la executare, instanta, dupa caz, anuleaza actul de executare contestat
sau dispune indreptarea acestuia, anularea ori incetarea executarii insesi, anularea ori lamurirea
titlului executoriu sau efectuarea actului de executare a carui indeplinire a fost refuzata.
304

SOVA & ASOCIATII
In cazul in care instanta constata nejustificat refuzul executorului de a incepe executarea silita
sau de a indeplini un act de executare silita, daca fapta nu constituie infractiune potrivit legii
penale, executorul va putea fi obligat la plata unei amenzi de la 500 lei la 2500 lei, precum si,
la cererea partii interesate, la plata de despagubiri pentru paguba astfel cauzata.
In cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despagubiri pentru
pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar cand contestatia a fost exercitata cu reacredinta,
el va fi obligat si la plata unei amenzi de la 50 RON la 700 RON.
5. Distribuirea pretului obtinut
Suma de bani realizata prin executarea silita se elibereaza creditorului urmaritor pana la
acoperirea integrala a drepturilor sale, iar suma ramasa disponibila se preda debitorului.
In cazul in care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand, pana la
eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor,
executorul judecatoresc procedeaza la distribuirea sumei potrivit ordinii de preferinta indicata
de art. 563 Cod proc.civ., daca legea nu prevede altfel.
6. Prescriptia dreptului de a cere executarea silita
Dreptul de a cere executarea silita se prescrie in termen de 3 ani, daca legea nu prevede
altfel. In cazul titlurilor emise in materia actiunilor reale imobiliare, termenul de prescriptie
este de 10 ani.
Dreptul de a cere executarea silita a creantelor bugetare se prescrie in termen de 5 ani de la
data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere acest drept.
Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de a cere executarea
silita. Prin implinirea termenului de prescriptie orice titlu executoriu isi pierde puterea
executorie.
305

SOVA & ASOCIATII
REGIMUL CONTRAVENTIONAL
Legislatie aplicabila in domeniu:
Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicata
in M.Of. nr. 410/25.07.2001, cu modificarile si completarile ulterioare:
Legea nr. 180/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicata in M.Of. nr.
268/22.04.2002;
Legea nr. 526/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor,
publicata in M. Of. nr. 1.149 din 6 decembrie 2004;
Ordonanta Guvernului nr. 8/2006 pentru completarea Ordonantei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor publicata
in M. Of. nr.78 din 27 ianuarie 2006;
Legea nr. 182 din 16 mai 2006 pentru modificarea si completarea
Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraventiilor, publicata in M. Of. nr. 443 din 23 mai 2006;
Legea nr. 353/2006 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
8/2006 pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contraventiilor, publicata in: M. Of. nr. 640 din 25
iulie 2006;
Legea nr. 182 din 16 mai 2006 pentru modificarea si completarea
Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraventiilor, publicata in M. Of. nr. 443 din 23 mai 2006.
Ordonanta Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sanctiunii prestarii unei
activitati in folosul comunitatii, publicata in M.Of. nr. 642/30.08.2002 aprobata de
Legea nr. 641/2002
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 108/2003 pentru desfiintarea inchisorii
contraventionale, publicata in M.Of. nr. 747/26.10.2003 aprobata de Legea nr.
28/2004
I. Domeniul de aplicare al dispozitiilor legale in materia contraventiilor
Constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege,
ordonanta, prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarare a consiliului local al
comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean
sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Pot fi sanctionate contraventional atat persoanele fizice, cat si persoanele juridice. Legea
prevede ca persoana juridica raspunde contraventional in cazurile si in conditiile prevazute de
actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii.
307

SOVA & ASOCIATII
II.
Sanctiunile contraventionale
Ordonanta nr. 2/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste care sunt sanctiunile
care se pot aplica in materie contraventionala si le imparte in sanctiuni principale si sanctiuni
complementare.
1. Sanctiunile contraventionale principale
Sanctiunile contraventionale principale sunt:
avertismentul;
amenda contraventionala;
prestarea unei activitati in folosul comunitatii.
Pentru aceeasi fapta nu se pot aplica doua sau mai multe sanctiuni principale, repetate.
a) avertismentul:
Avertismentul este o sanctiune morala, care se aplica in cazul savarsirii unei contraventii care
prezinta un grad de pericol social redus. Avertismentul consta in atentionarea verbala sau
scrisa a contravenientului asupra pericolului social al faptei savarsite, si in recomandarea ca
pe viitor sa respecte dispozitiile legale, in caz contrar urmand sa i se aplice o sanctiune mai
aspra.
Avertismentul se aplica atat unei persoane fizice, cat si unei persoane juridice.
b) amenda contraventionala:
Aceasta este o sanctiune cu caracter administrativ, ce consta intr-o suma de bani pe care
contravenientul trebuie sa o plateasca in cazul savarsirii unei contraventii care prezinta un
grad de pericol social mai ridicat.
Ea se poate aplica atat persoanelor fizice, cat si persoanelor juridice.
Individualizarea amenzii se va face de organul competent sa aplice sanctiunea, care va aprecia
de la caz la caz in functie de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de urmarile ei, de
persoana contravenientului.
Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice in conformitate cu legislatia in
vigoare se fac venit integral la bugetele locale.
Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie in termen de 6 luni de la data
savarsirii faptei.
c) prestarea unei activitati in folosul comunitatii:
Activitatea in folosul comunitatii se presteaza in domeniul serviciilor publice, pentru intretinerea
locurilor de agrement, a parcurilor si a drumurilor, pastrarea curateniei si igienizarea localitatilor,
desfasurarea de activitati in folosul caminelor pentru copii si batrani, al orfelinatelor, creselor,
gradinitelor, scolilor, spitalelor si al altor asezaminte social-culturale.
Aceasta sanctiune se poate aplica numai contravenientilor persoane fizice, alternativ cu
amenda. Minorul care nu a implinit varsta de 16 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea unei
activitati in folosul comunitatii.
308

SOVA & ASOCIATII
Ordonanta Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sanctiunii prestarii unei activitati
in folosul comunitatii stabileste conditiile in care se poate aplica aceasta sanctiune. Astfel,
sanctiunea se aplica de instanta judecatoreasca, numai daca exista consimtamantul
contravenientului.
Sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii se executa dupa programul de munca
ori, dupa caz, programul scolar al contravenientului, pe o durata cuprinsa intre 50 de ore si
300 de ore, de maximum 3 ore pe zi, iar in zilele nelucratoare de 6-8 ore pe zi.
Primarul are obligatia sa aduca la indeplinire mandatul de executare.
In executarea mandatului primarul stabileste de indata continutul activitatii ce urmeaza sa fie
prestata de contravenient, conditiile in care acesta executa sanctiunea, precum si programul
de lucru, incunostintand despre masurile luate unitatea la care se va presta activitatea.
2. Sanctiunile contraventionale complementare
Sanctiunile contraventionale complementare sunt:
confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii;
Legea prevede expres care sunt bunurile supuse confiscarii si anume bunurile destinate,
folosite sau rezultate din savarsirea contraventiei, precum si cele a caror detinere sau folosire
este interzisa potrivit legii.
In cazul in care o astfel de sanctiune este prevazuta in actul normativ de sanctionare a
contraventiei, aplicarea ei este obligatorie.
Intotdeauna confiscarea va insoti o sanctiune principala (de obicei, sanctiunea amenzii sau a
inchisorii contraventionale).
suspendarea sau anularea, dupa caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de
exercitare a unei activitati;
inchiderea unitatii;
blocarea contului bancar; aceasta masura echivaleaza cu suspendarea sau chiar
incetarea acivitatii agentului economic.
suspendarea activitatii agentului economic;
retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activitati de
comert exterior, temporar sau definitiv;
desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului in starea initiala.
In ceea ce priveste sanctiunile complementare, Ordonanta nr. 2/2001 prevede ca acestea se
aplica in functie de natura si de gravitatea faptei si pot fi cumulate.
De asemenea, prin legi speciale se pot stabili si alte sanctiuni principale sau complementare.
Daca aceeasi persoana a savarsit mai multe contraventii, sanctiunea se aplica pentru fiecare
contraventie. Cand contraventiile sunt constatate prin acelasi proces verbal, sanctiunile
contraventionale se cumuleaza fara a depasi dublul maximului amenzii prevazut pentru
fapta cea mai grava sau, dupa caz, maximul general stabilit prin Ordonanta Guvernului nr.
2/2001.
Minorii sub 14 ani nu raspund contraventional. Pentru contraventiile savarsite de minorii care au
implinit 14 ani minimul si maximul amenzii stabilite prin actul normativ se reduc la jumatate.
309

SOVA & ASOCIATII
III.
Constatarea contraventiilor
Contraventia se constata printr-un proces-verbal incheiat de persoanele anume prevazute
in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite in mod generic agenti
constatatori.
1. Agentii constatatori
Pot fi agenti constatatori:
primarii;
ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitati;
persoanele imputernicite in acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor
administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor judetene, primari,
de primarul general al municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane prevazute
in legi speciale.
2. Procesul verbal de constatare a contraventiei
Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient.
In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul
constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de
cel putin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de
identitate al martorului si semnatura acestuia. Nu poate avea calitatea de martor un alt agent
constatator.
In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea
procesului-verbal in acest mod.
a) nulitatea procesului verbal:
Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si
prenumele contravenientului, (iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului
acesteia), a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator
atrage nulitatea procesului-verbal.
Nulitatea se constata si din oficiu.
b) dreptul contravenientului de a formula obiectiuni:
Contravenientul, indiferent ca este persoana fizica sau juridica are dreptul sa formuleze
obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Legiuitorul a prevazut ca acest
drept trebuie sa-i fie adus la cunostinta de catre agentul constatator in momentul incheierii
procesului verbal.
Obiectiunile sunt consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica “Alte mentiuni”, sub
sanctiunea nulitatii procesului-verbal.
310

SOVA & ASOCIATII
IV.
Aplicarea sanctiunilor contraventionale
Agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, va aplica si sanctiunea, in cazul in
care prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiilor nu se prevede altfel.
Daca, potrivit actului normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei, agentul
constatator nu are dreptul sa aplice si sanctiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de
indata organului sau persoanei competente sa aplice sanctiunea. In acest caz sanctiunea se
aplica prin rezolutie scrisa pe procesul-verbal.
Sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu
gradul de pericol social al faptei savarsite.
La stabilirea si aplicarea sanctiunilor se va tine seama si de imprejurarile in care a fost
savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea
produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date
inscrise in procesul-verbal.
In cazul in care prin savarsirea contraventiei s-a cauzat o paguba si exista posibilitatea
evaluarii acesteia, persoana imputernicita sa aplice sanctiunea va stabili si despagubirea, cu
acordul expres al persoanei vatamate.
Despre acest fapt se va face mentiunea corespunzatoare in procesul-verbal.
Daca nu exista tarif de evaluare a pagubei, persoana vatamata isi va putea valorifica pretentiile
potrivit dreptului comun.
In situatia in care contravenientul a fost sanctionat cu amenda, precum si daca a fost obligat
la despagubiri, o data cu procesul-verbal, acestuia i se va comunica si instiintarea de plata.
In instiintarea de plata se va face mentiunea cu privire la obligativitatea achitarii amenzii si,
dupa caz, a despagubirii, in termen de 15 zile de la comunicare, in caz contrar urmand sa se
procedeze la executarea silita.
Daca agentul constatator aplica si sanctiunea, iar contravenientul este prezent la incheierea
procesului-verbal, o copie de pe procesul verbal si instiintarea de plata se inmaneaza
contravenientului, facandu-se mentiune in acest sens in procesul-verbal.
Contravenientul va semna de primire.
La fel se va proceda si fata de celelalte persoane carora trebuie sa li se comunice copia de pe
procesul-verbal, daca sunt prezente la incheierea acestuia.
Daca sanctiunea aplicata este amenda, contravenientul are posibilitatea de a achita pe loc
sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la
data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute in actul normativ, agentul
constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.
In actul normativ de stabilire a contraventiilor aceasta posibilitate trebuie mentionata in mod
expres.
Plata amenzii se face la Casa de Economii si Consemnatiuni sau la trezoreria finantelor publice,
iar o copie de pe chitanta se preda de catre contravenient agentului constatator sau se trimite
prin posta organului din care acesta face parte, in termen de 48 de ore.
311

SOVA & ASOCIATII
Achitarea a jumatate din minimul amenzii prevazute in actul normativ pentru fapta savarsita
are drept consecinta incetarea oricarei urmariri impotriva contravenientului.
Amenzile contraventionale pot fi achitate si prin intermediul instrumentelor de plata electronica
in cadrul Ghiseului virtual de plati. In acest caz:
achitarea unei amenzi contraventionale se dovedeste prin prezentarea extrasului de
cont al platitorului sau a dovezii de plata emise de Ghiseul virtual de plati, aceasta
specificand data si ora efectuarii platii;
se elimina obligativitatea pentru platitor de a preda o copie de pe extrasul de cont
sau de pe dovada de plata emisa de Ghiseul virtual de plati catre agentul constatator
sau organul din care acesta face parte.
V. Cai de atac
Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate
face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia.
Legea acorda dreptul de a face plangere si partii vatamate dar numai in ceea ce priveste
despagubirea.
In cazul in care s-a dispus masura confiscarii bunurilor, iar cel caruia ii apartin bunurile
confiscate este altul decat contravenientul, acesta poate face plangere numai in ceea ce
priveste masura confiscarii.
1. Depunerea plangerii
Plangerea insotita de copia de pe procesul-verbal de constatare a contraventiei se depune
la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat sa o primeasca si
sa inmaneze depunatorului o dovada in acest sens. Mentionam insa ca aceste prevederi
au fost declarate neconstitutionale prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 953/19.12.2006
considerandu-se a fi incalcat principiul constitutional privind accesul liber la justitie, respectiv
posibilitatea oricarei persoane de a se adresa direct si nemijlocit instantelor de judecata
pentru apararea, drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
Plangerea impreuna cu dosarul cauzei se trimit de indata judecatoriei in a carei circumscriptie
a fost savarsita contraventia.
Plangerea suspenda executarea.
Plangerea formulata de partea vatamata suspenda executarea numai in ceea ce priveste
despagubirea.
Plangerea formulata de persoana careia ii apartin bunurile confiscate, alta decat contravenientul
suspenda executarea numai in ceea ce priveste masura confiscarii.
Primind plangerea, judecatoria va fixa termen de judecata, care nu va depasi 30 de zile, si
va dispune citarea contravenientului sau, dupa caz, a persoanei care a facut plangerea, a
organului care a aplicat sanctiunea, a martorilor indicati in procesul-verbal sau in plangere,
precum si a oricaror alte persoane in masura sa contribuie la rezolvarea cauzei.
312

SOVA & ASOCIATII
2. Solutionarea plangerii
Legea prevede ca plangerile impotriva proceselor-verbale de constatare si sanctionare a
contraventiilor se solutioneaza cu precadere.
Inainte de a solutiona plangerea, instanta competenta verifica daca aceasta a fost introdusa
in termen.
Daca plangerea a fost introdusa in termen, instanta va asculta pe cel care a facut-o si pe
celelalte persoane citate, daca acestia se prezinta, administreaza orice alte probe prevazute
de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal, si hotaraste
asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii confiscarii.
Impotriva hotararii judecatoresti prin care se solutioneaza plangerea se poate declara
recurs in termen de 15 zile de la comunicare, la sectia de contencios administrativ a tribunalului.
Pana la solutionarea recursului va fi suspendata executarea hotararii.
Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute si oral in fata
instantei.
Plangerea impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, recursul
formulat impotriva hotararii judecatoresti prin care s-a solutionat plangerea, precum si orice
alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciara de timbru
VI.
Executarea sanctiunilor contraventionale
Procesul-verbal neatacat in termenul legal de 15 zile, precum si hotararea judecatoreasca
irevocabila prin care s-a solutionat plangerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta
formalitate.
Avertismentul se adreseaza oral atunci cand contravenientul este prezent la constatarea
contraventiei si sanctiunea este aplicata de agentul constatator. In celelalte cazuri avertismentul
se socoteste executat prin comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei, cu
rezolutia corespunzatoare.
Daca sanctiunea a fost aplicata de instanta prin inlocuirea amenzii contraventionale cu
avertisment, comunicarea acesteia se face prin incunostintare scrisa.
Punerea in executare a sanctiunii amenzii contraventionale se face de catre organul din care
face parte agentul constatator, ori de cate ori nu se exercita calea de atac impotriva procesuluiverbal
de constatare a contraventiei in termenul prevazut de lege, respectiv de catre instanta
judecatoreasca, in celelalte cazuri.
In vederea executarii amenzii, organele mentionate anterior vor comunica din oficiu procesulverbal
de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, neatacat cu plangere in
termenul legal, in termen de 30 de zile de la data expirarii acestui termen, ori, dupa caz,
dispozitivul hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a solutionat plangerea, in termen de
30 de zile de la data la care hotararea a devenit irevocabila, astfel:
pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de specialitate
ale unitatilor administrativ-teritoriale in a caror raza teritoriala domiciliaza
313

SOVA & ASOCIATII
contravenientul persoana fizica sau, dupa caz, isi are domiciliul fiscal contravenientul
persoana juridica;
pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de specialitate
ale unitatilor subordonate Ministerului Finantelor Publice - Agentia Nationala de
Administrare Fiscala, in a caror raza teritoriala isi are domiciliul fiscal contravenientul
persoana juridica.
Executarea se face in conditiile prevazute de dispozitiile legale privind executarea silita a
creantelor fiscale.
Impotriva actelor de executare se poate face contestatie la executare, in conditiile legii.
In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termen de 30 de zile de la ramanerea
definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, acesta va sesiza instanta in
circumscriptia careia s-a savarsit contraventia, in vederea inlocuirii amenzii cu sanctiunea
prestarii unei activitati in folosul comunitatii, tinandu-se seama, dupa caz, si de partea din
amenda care a fost achitata.
Hotararea prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii este
supusa recursului.
Cat priveste executarea sanctiunilor contraventionale complementare, se arata ca aceasta se
face potrivit dispozitiilor legale.
Confiscarea se aduce la indeplinire de organul care a dispus aceasta masura, in conditiile
legii.
314

SOVA & ASOCIATII
SOLUTIONAREA LITIGIILOR PRIN ARBITRAJ
Legislatie aplicabila in domeniu :
Codul de Procedura Civila al Romaniei din 9 septembrie 1865, republicat in M.Of. nr.
177/26.07.1993, cu modificarile si completarile ulterioare
Decret – lege nr.139/1990 privind camerele de comert si industrie din Romania,
publicat in M.Of. nr. 65/12.05.1990
Legea nr. 105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept international
privat, publicat in M.Of. nr. 245/01.10.1992, cu modificarile si completarile aduse
de Rectificarea nr. 105 din 20 septembrie 1992 privind Legea 105/1992 cu privire
la reglementarea raporturilor de drept international privat publicata in M. Of.
254/26.10.1993.
I. Domeniul de aplicare
Dispozitiile Codului de procedura civila, Cartea a IV-a constituie dreptul comun al oricarei
forme de arbitraj privat, reglementand arbitrajul voluntar sub diversele lui forme: arbitraj
intern si arbitraj international, arbitraj in drept si arbitraj in echitate, arbitraj ad-hoc si arbitraj
institutional.
Potrivit art. 340 Cod de procedura civila, persoanele care au capacitatea deplina de exercitiu
pot conveni sa solutioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, cu exceptia
celor care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie.
Nu pot fi solutionate pe calea arbitrajului:
cele privitoare la statutul persoanei;
cele referitoare la lucrurile care nu sunt in comert;
litigii de competenta exclusiva a instantelor judecatoresti.
Normele Codului de procedura civila referitoare la arbitraj pot fi impartite in 3 categorii:
prima categorie o reprezinta cele care se aplica oricarei forme de arbitraj voluntar
si de la care partile nu pot deroga; fac parte din aceasta categorie cele care privesc
persoanele care pot incheia conventii arbitrale si litigiile arbitrabile, forma conventiei
arbitrale, conditiile cerute pentru a putea fi arbitru, principiile procedurii arbitrale,
redactarea hotararii si cuprinsul ei, ineficacitatea renuntarii prin conventia arbitrala
la dreptul de a introduce actiunea in anulare, etc.;
a doua categorie sunt cele care privesc arbitrajul institutional; specific acestora
este ca nu reglementeaza arbitrajul institutional, fiind simple trimiteri la institutiile
permanente si regulamentele sau regulile de procedura ale acestora;
315

SOVA & ASOCIATII
ultima categorie o reprezinta normele aplicabile atat arbitrajului ad-hoc cat si celui
institutional, de la care partile pot deroga.
1. Arbitrajul ad-hoc si arbitrajul institutional
Arbitrajul ad-hoc este arbitrajul organizat de parti sau de un tert imputernicit de parti, tert
care poate fi o persoana fizica sau juridica, dar in acest din urma caz, tertul neputand fi o
institutie specializata. In cazul arbitrajului ad-hoc, litigiul este judecat dupa procedura stabilita
de parti sau de catre tertul imputernicit.
Arbitrajul institutionalizat este arbitrajul organizat de o institutie permanenta de arbitraj,
dupa reguli proprii.
2. Institutii de arbitraj
In Romania sunt institutii permanente de arbitraj: Curtea de arbitraj comercial international
de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, Camera arbitrala a Bursei de Valori
Bucuresti si Camera arbitrala a Pietei Rasdaq.
Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei
si a Municipiului Bucuresti, este o institutie permanenta de arbitraj, neguvernamentala, fara
personalitate juridica, independenta in exercitarea atributiilor ce ii revin, a carei principala
atributie consta in organizarea si administrarea solutionarii pe calea arbitrajului a unor litigii
comerciale interne sau internationale, daca partile au incheiat in acest sens o conventie
arbitrala scrisa.
Organizarea si solutionarea litigiului arbitral sunt stabilite prin Regulile de procedura arbitrala
emise in temeiul art. 5 lit. j, art. 11 si art. 13 din Decretul-lege nr. 139/1990 privind camerele
de comert si industrie din Romania si au fost aprobate de Colegiul Curtii de Arbitraj prin
Decizia nr. 1 din 30 iunie 2004.
Camera Arbitrala a Bursei de Valori Bucuresti si Camera Arbitrala a Pietei RASDAQ, infiintate
prin art. 77 din Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori si prin art.
34 alin. (4) din Regulamentul nr. 6/1998 privind organizarea si functionarea organismului de
autoreglementare pentru pietele reglementate de valori mobiliare, sunt institutii permanente
de arbitraj, fara personalitate juridica, independente in indeplinirea atributiilor ce le revin.
Ele au ca obiect organizarea solutionarii litigiilor izvorate din operatiuni de bursa, in conformitate
cu Regulamentului nr. 3/1999 de procedura al Camerei Arbitrale a Bursei de Valori Bucuresti
si al Camerei Arbitrale a Pietei RASDAQ, publicat in M.Of. nr. 319/05.07.1999.
3. Conventia arbitrala
Arbitrajul se organizeaza si se desfasoara potrivit conventiei arbitrale. Conventia arbitrala se
incheie, in scris, sub sanctiunea nulitatii. Conventia arbitrala se poate incheia:
fie sub forma unei clauze compromisorii, inscrisa in contractul principal. Prin clauza
compromisorie, partile convin ca un litigiu ce se va naste din contractul in care este
inserata sau in legatura cu acesta sa fie solutionat pe calea arbitrajului, aratand
numele arbitrilor sau modalitatea de numire a acestora.
316

SOVA & ASOCIATII
fie sub forma unei intelegeri de sine statatoare, numita compromis. Prin compromis
partile convin ca un litigiu ivit intre ele sa fie solutionat pe calea arbitrajului, aratanduse
sub sanctiunea nulitatii, obiectul litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea de
numire a lor.
Principalul efect pe care il produce incheierea conventiei arbitrale este excluderea competentei
instantelor judecatoresti.
1. Tribunalul arbitral
Prin conventia arbitrala, partile pot conveni ca arbitrajul sa fie organizat de o institutie
permanenta de arbitraj sau de o terta persoana. Arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii investiti
constituie tribunalul arbitral. Arbitru poate fi orice persoana fizica, de cetatenie romana, care
are capacitatea deplina a drepturilor.
Partile pot stabili daca litigiul se judeca de un arbitru unic sau de doi sau mai multi arbitri.
Daca partile nu stabilesc numarul arbitrilor, litigiul se va judeca de trei arbitri, cate unul
pentru fiecare dintre parti, iar al treilea – supraarbitrul – desemnat de cei doi arbitri.
Numirea arbitrului, sau dupa caz a supraarbitrului se va face de instanta judecatoreasca la
cererea partii care vrea sa recurga la arbitraj, in urmatoarele cazuri:
daca partile nu se inteleg cu privire la numirea arbitrului unic;
daca o parte nu numeste arbitrul;
daca ceilalti doi arbitri nu cad de acord asupra persoanei supraarbitrului.
Incheierea de numire se va da in 10 zile de la sesizare, cu citarea partilor. Ea nu este supusa
cailor de atac.
1. Sesizarea tribunalului arbitral
a) cererea de arbitrare:
Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisa – cerere de arbitrare.
Cererea se poate face si printr-un proces-verbal incheiat in fata tribunalului arbitral si semnat
de parti sau numai de reclamant, precum si de arbitri.
b) intampinarea:
Paratul este obligat sa faca intampinare in termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe
cererea de arbitrare. Intampinarea va cuprinde:
exceptiile privind cererea reclamantului,
raspunsul in fapt si in drept la aceasta cerere,
probele propuse in aparare,
in mod corespunzator, celelalte mentiuni prevazute pentru cererea de arbitrare.
Daca prin nedepunerea intampinarii litigiul se amana, paratul va putea fi obligat la plata
cheltuielilor de arbitrare cauzate prin amanare.
c) cererea reconventionala:
Paratul poate face cerere reconventionala daca are pretentii impotriva reclamantului derivand
din acelasi raport juridic.
317

SOVA & ASOCIATII
Cererea reconventionala trebuie depusa in termenul pentru depunerea intampinarii sau cel
mai tarziu la primul termen de infatisare si trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si
cererea principala.
d) locul arbitrajului:
Locul arbitrajului este stabilit astfel:
de catre parti;
de catre tribunalul arbitral daca partile nu au inscris o asemenea prevedere in
conventia arbitrala.
1. Procedura arbitrala
a) fixarea termenului de judecata:
Termenul de judecata va fi fixat dupa expirarea termenului de depunere a intampinarii.
Termenul trebuie astfel fixat, pentru ca intre data primirii citatiei si termenul de dezbatere sa
existe un interval de cel putin 15 zile.
b) judecata:
Judecata se desfasoara cu respectarea principiilor care guverneaza procesul civil ce se
desfasoara in fata instantelor judecatoresti. Partile pot participa la judecata personal sau prin
reprezentanti si pot fi asistate de orice persoana. Totodata, oricare parte poate solicita ca
solutionarea litigiului sa se faca in lipsa sa, pe baza actelor depuse la dosar.
Litigiul se poate solutiona si in prezenta unei singure parti, daca cealalta, desi legal citata,
nu a cerut amanarea litigiului pentru motive temeinice, incunostiintand in acelasi termen
si cealalta parte precum si arbitrii. Daca s-a solicitat termen, amanarea se poate acorda o
singura data.
c) probele:
Fiecare parte are sarcina de a dovedi faptele pe care isi intemeiaza in litigiu pretentia sau
apararea.
Tribunalul arbitral poate cere partilor explicatii scrise cu privire la obiectul cererii si faptele
litigiului si poate dispune administrarea oricaror probe prevazute de lege. Orice cereri ale
partilor si orice inscrisuri trebuie depuse cel mai tarziu pana la primul termen de infatisare.
Probele care nu au fost cerute pana in acest moment nu vor mai putea fi invocate in cursul
arbitrajului, afara de cazurile in care:
necesitatea probei ar reiesi din dezbateri;
administrarea probei nu pricinuieste amanarea solutionarii litigiului.
d) administrarea probelor:
Administrarea probelor se efectueaza in sedinta tribunalului arbitral, dar tribunalul arbitral
poate dispune ca administrarea probelor sa fie efectuata in fata unui arbitru din compunerea sa.
Tribunalul arbitral nu poate aplica sanctiuni martorilor sau expertilor si nici nu poate sa recurga
la mijloace de constrangere. Pentru luarea unor astfel de masuri partile se pot adresa instantei
judecatoresti. Probele administrate vor fi apreciate de arbitri potrivit intimei lor convingeri.
318

SOVA & ASOCIATII
e) incheierile de sedinta:
Dezbaterile arbitrale, ca si orice dispozitie a tribunalului arbitral se consemneaza in incheierea
de sedinta.
Incheierile in care se consemneaza dispozitiile tribunalului arbitral trebuie sa fie motivate.
Partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul incheierilor si de actele dosarului, si la cerere,
li se poate comunica copie de pe incheierea de sedinta.
La cererea partilor sau din oficiu tribunalul arbitral poate indrepta sau completa incheierea de
sedinta printr-o alta incheiere.
1. Hotararea arbitrala
a) deliberarea, pronuntarea hotararii:
Dupa inchiderea dezbaterilor, arbitrii delibereaza in secret, cu participarea tuturor arbitrilor in
persoana, consemnandu-se in hotarare aceasta participare.
Daca pronuntarea nu se face la termenul la care a avut loc judecata, va putea fi amanata cu
cel mult 21 de zile, sub conditia incadrarii in termenul de arbitraj.
Potrivit art. 353³ Cod proc. Civ. daca partile nu au prevazut altfel, tribunalul arbitral trebuie
sa pronunte hotararea in termen de cel mult cinci luni de la data constituirii sale.
Termenul se suspenda pe data judecarii unei cereri de recuzare sau a oricarei alte cereri
incidentale adresate instantei judecatoresti.
Prelungirea termenului arbitrajului poate fi consimtita in scris de catre parti; prelungirea
termenului cu cel mult doua luni poate fi dispusa de catre tribunalul arbitral pentru motive
temeinice.
b) comunicarea hotararii:
Hotararea arbitrala este definitiva si obligatorie. Hotararea arbitrala va fi comunicata partilor
in termen de cel mult o luna de la data pronuntarii ei. In termen de 20 de zile de la data
comunicarii hotararii, tribunalul arbitral va depune dosarul litigiului la instanta judecatoreasca
competenta, atasand si dovezile de comunicare a hotararii arbitrale.
Daca arbitrajul a fost organizat de o institutie permanenta, dosarul se pastreaza la acea
institutie.
c) executarea hotararii arbitrale:
Hotararea arbitrala este obligatorie. Hotararea arbitrala se aduce la indeplinire de bunavoie
de partea impotriva careia s-a pronuntat, de indata sau in termenul aratat in hotarare.
Investirea cu formula executorie se face la cererea partii castigatoare. Incheierea de investire
se da de catre instanta judecatoreasca competenta, fara citarea partilor, in afara de cazul
in care exista indoieli cu privire la regularitatea hotararii arbitrale, cand se vor cita partile.
Hotararea arbitrala investita cu formula executorie constituie titlu executoriu si se executa
silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca.
319

SOVA & ASOCIATII
d) desfiintarea hotararii arbitrale:
Hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai prin actiune in anulare introdusa in termen de
o luna de la data comunicarii hotararii arbitrale, pentru motivele prevazute expres in Codul
de procedura civila.
Partile nu pot renunta prin conventia arbitrala la dreptul de a introduce actiunea in anulare
impotriva hotararii arbitrale. Renuntarea la acest drept se poate face, insa, dupa pronuntarea
hotararii arbitrale.
e) solutionarea actiunii in anulare:
Competenta de a solutiona actiunea in anulare revine instantei judecatoresti imediat superioare
instantei judecatoresti care ar fi fost competenta sa solutioneze litigiul in cazul in care partile
nu ar fi incheiat conventia arbitrala. Competenta teritoriala – instanta judecatoreasca in
circumscriptia careia a avut loc arbitrajul.
Hotararea instantei judecatoresti cu privire la actiunea in anulare poate fi atacata numai cu
recurs.
1. Cheltuielile arbitrale
Cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea arbitrajului, precum si onorariile arbitrilor,
cheltuielilor de administrare a probelor, cheltuielile de deplasare a partilor, arbitrilor, expertilor,
martorilor, se suporta potrivit intelegerii dintre parti. In lipsa unei asemenea intelegeri,
cheltuielile arbitrale se suporta de partea care a pierdut litigiul, integral daca cererea de
arbitrare este admisa in totalitate sau proportional cu ceea ce s-a acordat, daca cererea este
admisa in parte.
In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, taxele pentru organizarea arbitrajului,
onorariile arbitrilor, precum si celelalte cheltuieli arbitrale se stabilesc si se platesc conform
regulamentului acelei institutii.
2. Arbitrajul international
Art. 369-371 Cod proc.civ. cuprinde dispozitii referitoare la arbitrajul international.
Un litigiu arbitral care se desfasoara in Romania este socotit international daca s-a nascut dintrun
raport de drept privat cu element de extraneitate. Prin conventia arbitrala referitoare la un
arbitraj international, partile pot stabili ca acesta sa aiba loc in Romania sau intr-o alta tara.
In arbitrajul international care se judeca in Romania sau potrivit legii romane, tribunalul arbitral
va fi compus dintr-un numar impar de arbitri, fiecare dintre parti avand dreptul sa numeasca
un numar egal de arbitri. Partea straina va putea numi numai arbitri de cetatenie straina.
Partile pot conveni ca arbitrul unic sau supraarbitrul sa fie cetatean al unui al treilea stat.
Dezbaterea litigiului in fata tribunalului arbitral se face in limba stabilita prin conventia
arbitrala.
Onorariile arbitrilor si cheltuielile de deplasare ale acestora se suporta de partea care I-
a numit, cu exceptia cazului in care partile hotarasc altfel; in cazul arbitrului unic sau al
supraarbitrului, aceste cheltuieli se suporta in cote egale.
320

SOVA & ASOCIATII
Recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale straine
Hotararea arbitrala straina este hotararea data pe teritoriul unui stat strain sau care nu este
considerata ca hotarare nationala in Romania.
Hotararile arbitrale straine pot fi recunoscute in Romania, spre a beneficia de puterea lucrului
judecat prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art. 167-172 din Legea nr.105/1992
cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.
Hotararile arbitrale straine, care nu sunt aduse la indeplinire de buna voie de catre cei obligati
a le executa, pot fi puse in executare silita pe teritoriul Romaniei, prin aplicarea in mod
corespunzator a prevederilor art. 173-177 din Legea nr.105/1992.
Hotararile arbitrale straine, pronuntate de catre un tribunal arbitral competent, au forta
probanta in fata instantelor din Romania cu privire la situatiile de fapt pe care le constata.
321

SOVA & ASOCIATII
SOLUTIONAREA LITIGIILOR
Legislatie aplicabila in domeniu:
Codul de Procedura Civila al Romaniei din 9 septembrie 1865, republicat in M.Of. nr.
177/26.07.1993, cu modificarile si completarile ulterioare:
1. Ordonanta de urgenta a guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea
si completarea Codului de procedura civila, publicata in M.Of.
479/02.10.2000;
2. Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila,
publicata in M. Of. nr. 609 din 14 iulie 2005;
3. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea
si completarea Codului de procedura civila, publicata in M.Of.
460/28.06.2003.
4. Legea nr. 459/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura
civila publicata in M.Of. nr. 994 din 13 decembrie 2006
Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata, publicata in
M.Of. nr. 422/30.07.2001, cu modificarile si completarile ulterioare:
1. Legea 295/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind
procedura somatiei de plata, publicata in M.Of. 380/05.06.2002;
2. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 142/2002 pentru modificarea si
completarea Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei
de plata, publicata in M.Of. 804/05.11.2002;
3. Legea 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.
58/2003 privind modificarea si completarea Codului de Procedura Civila,
publicata in M. Of. 470/26.05.2004.
Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata in M.Of. nr.
173/29.07.2997, cu modificarile si completarile ulterioare:
1. Hotararea nr. 1.514/2006 privind nivelurile pentru valorile impozabile,
impozitele si taxele locale si alte taxe asimilate acestora, precum si amenzile
aplicabile in anul fiscal 2007 publicata in M.Of. nr. 935 din 17 noiembrie
2006
Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, publicata in M. Of. nr. 1.154 din 7
decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare:
Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal, publicata in M.Of. nr. 927/23.12.2003, cu
modificarile si completarile ulterioare
Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 – Codul de procedura fiscala publicat in M.Of. nr.
941/29.12.2003, cu modificarile si completarile ulterioare
323

SOVA & ASOCIATII
Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in M.Of. nr. 112/06.02.2004, cu
modificarile si completarile ulterioare
I. Aspecte generale
In situatia aparitiei unui litigiu intre persoane fizice sau juridice, partea interesata se
poate adresa in vederea solutionarii, fie instantelor arbitrale, fie instantelor de drept comun.
In cazul in care partile aleg ca solutionarea litigiului sa se faca de instantele de drept comun
trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte referitoare la:
instantele judecatoresti: competenta materiala, competenta teritoriala, compunerea
instantei;
calitatea procesuala;
capacitatea procesuala;
mijloace de proba;
timbraj;
cai de atac.
II.
Solutionarea litigiilor in materie comerciala
1. Procedura prealabila de conciliere
In procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii
de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului prin conciliere directa
cu cealalta parte.
In acest scop, reclamantul va convoca partea adversa, comunicandu-i in scris, pretentiile
invocate, temeiul lor legal, locul si data unde aceasta va avea loc; vor fi anexate toate actele
doveditoare pe care se sprijina reclamantul. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata
cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care
asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate
face si prin inmanarea inscrisurilor sub semnatura de primire.
Data convocarii pentru conciliere se va fixa astfel incat sa se asigure un termen de cel putin
15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit celor aratate.
Rezultatul concilierii se va consemna intr-un proces-verbal, cu aratarea pretentiilor reciproce
si a punctului de vedere exprimat cu privire la obiectul litigiului de cele doua parti.
In cazul in care nu s-a reusit solutionarea litigiului prin negociere directa, reclamantul va
sesiza instanta judecatoreasca in vederea solutionarii cauzei.
2. Procedura contencioasa
a) competenta materiala:
In materie comerciala, competenta materiala revine:
324

SOVA & ASOCIATII
judecatoriei, daca valoarea obiectului cererii este de pana la 1 miliard de lei, si, in
prima instanta, toate cererile si procesele, in afara celor date de lege in competenta
altor instante;
tribunalului, daca valoarea obiectului cererii este de peste 1 miliard de lei, precum si
procesele si cererile in aceasta materie al caror obiect este neevaluabil in bani.
b) competenta teritoriala:
Regula generala stabileste competenta teritoriala a instantei de la domiciliul paratului. In
cazul in care paratul este o persoana juridica de drept privat, competenta revine instantei de
la sediul sau principal.
Litigiile comerciale privitoare la un imobil sunt, in mod exclusiv, de competenta instantei in
circumscriptia careia se afla imobilul. Daca imobilul este situat in circumscriptia mai multor
instante, competenta revine celei care coincide cu instanta de la domiciliul paratului, iar in
cazul in care nici una dintre ele nu coincide cu aceasta, reclamantul poate opta pentru una
dintre ele.
c) cererea de chemare in judecata:
Cererea de chemare in judecata va avea cuprinsul indicat de art. 720 3 alin. 1, Cod proc.
civ. Cererea de chemare in judecata precum si toate inscrisurile anexate acesteia care nu au
fost comunicate paratului in cursul proceduri prealabile, se vor depune in atatea copii cati
parati sunt in cauza, plus un exemplar pentru instanta, la registratura instantei competente
a solutiona litigiul.
d) prescriptia dreptului de a introduce actiunea:
In materie comerciala, recuperarea creantelor este supusa unui termen de prescriptie de 3
ani, care curge de la data la care obligatia respectiva de plata a devenit exigibila, deci de la
data la care s-a nascut dreptul la actionarea in justitie a debitorului.
e) intampinarea si cererea reconventionala:
Paratul are posibilitatea sa se apere in cadrul unui proces comercial prin promovarea unor cai
alternative: intampinarea si cererea reconventionala.
Depunerea intampinarii de catre parat este obligatorie; intampinarea trebuie depusa cu cel
putin 5 zile inainte de primul termen, iar in cauzele urgente cu cel putin 3 zile inainte.
Intampinarea va avea cuprinsul indicat de art. 720 4 alin. 2 coroborat cu art. 115, Cod proc.
civ.
In cazul in care paratul are pretentii impotriva reclamantului, care deriva din acelasi raport
juridic, poate formula cerere reconventionala in conditiile unei cereri de chemare in judecata;
in cazul litigiilor in materie comerciala nu este necesara o alta incercare de conciliere. Cererea
reconventionala trebuie depusa in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii.
f) judecata:
Procesele si cererile in materie comerciala se judeca cu precadere. La prima zi de infatisare
instanta va putea da reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii
precum si pentru a propune noi dovezi; in acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si
comunicarea cererii modificate paratului, in vederea facerii intampinarii.
325

SOVA & ASOCIATII
Pe cale de exceptie, nu se va acorda termen si nu se va considera modificata cererea, atunci
cand reclamantul: indreapta greselile materiale din cerere, modifica catimea obiectului cererii,
cand cere valoarea obiectului in locul obiectului in sine, cand inlocuieste cererea in constatare
cu una in realizarea dreptului sau invers.
g) renuntarea la judecata. Renuntarea la drept:
Reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, fie verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa.
Renuntarea la judecata se constata prin incheierea instantei care poate fi atacata cu recurs.
Daca cererea de chemare in judecata a fost comunicata paratului, reclamantul poate fi obligat
la plata cheltuielilor de judecata, iar daca s-a intrat in dezbaterea fondului, nu se poate
renunta la judecata decat cu acordul paratului. Renuntarea la drept se poate face oricand si
fara acordul paratului prin act autentic ori verbal in fata primei instante si in apel. Hotararea
instantei va respinge cererea pe fond, iar in apel va anula in tot sau in parte hotararea primei
instante, putand fi atacata cu recurs.
h) hotarari partiale:
Daca paratul recunoaste in parte pretentiile reclamantului, instanta va pronunta o hotarare
partiala in acest sens.
i) tranzactiile:
Daca partile ajung la un acord in cursul judecatii, atunci instantei i se va prezenta un inscris ce
va fi semnat in fata sa de catre parti si care va fi consemnat in dispozitivul hotararii. Hotararea
care consfinteste invoiala partilor se da fara drept de apel.
j) investirea cu formula executorie:
Investirea cu formula executorie a hotararilor ramase definitive ori a celor irevocabile, se face
de catre prima instanta.
k) cai de atac impotriva hotararii judecatoresti:
Apelul
Hotararile judecatoresti pronuntate in prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului
la tribunal. Hotararile pronuntate in prima instanta de catre tribunal sunt supuse apelului
la Curtea de Apel. Apelul declarat in termen suspenda executarea hotararii data in prima
instanta, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege.
Hotararile date in prima instanta privind procesele si cererile in materie comerciala sunt
executorii. Exercitarea apelului nu suspenda de drept executarea.
Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel.
Apelul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.
Nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile privind pensii
de intretinere, litigii al caror obiect are o valoare de pana la 1 miliard lei inclusiv, atat in materie
civila, cat si in materie comerciala, actiunile posesorii, precum si cele referitoare la inregistrarile
in registrele de stare civila, luarea masurilor asiguratorii, precum si in alte cazuri prevazute de
lege. De asemenea, nu sunt supuse apelului, daca legea nu prevede altfel, hotararile instantelor
judecatoresti prin care se solutioneaza plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei
publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate.
326

SOVA & ASOCIATII
Recursul
Hotararile judecatoresti pronuntate de judecatorii in prima instanta si nesupuse apelului se
ataca cu recurs la tribunal.
Hotararile judecatoresti pronuntate de tribunale in prima instanta si nesupuse apelului,
precum si cele pronuntate in apel de catre tribunale se ataca cu recurs la curtea de apel.
Sunt supuse recursului hotararile date fara drept de apel, cele date in apel, precum si, in
conditiile legii, hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala.
In materie comerciala hotararile pot fi atacate cu recurs, in termen de 15 zile de la comunicare.
In acest termen trebuie depuse si motivele de recurs sub sanctiunea anularii recursului ca
nemotivat la primul termen de judecata. Recursul suspenda executarea numai daca este
vorba despre desfiintare de constructii ori alte lucrari sau de desfiintare de hotare. La cerere,
instanta poate dispune motivat suspendarea executarii si in alte cazuri, dupa depunerea unei
cautiuni de catre partea care solicita acest lucru.
Sub sanctiunea nulitatii, recursul se va depune la instanta a carei hotarare se ataca si se
motiveaza, potrivit motivelor indicate in art. 304 Cod de Procedura Civila, in termenul socotit
de la comunicarea hotararii care se ataca, chiar daca recursul a fost declarat mai devreme.
Recursul declarat impotriva unei hotarari care nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la
motivele prevazute la art. 304.
In recurs nu se pot administra probe noi, cu exceptia inscrisurilor, care pot fi depuse pana la
inchiderea dezbaterilor.
Contestatia in anulare
Hotararea ramasa irevocabila in urma judecarii recursului ori prin nerecurarea celei pronuntate
de instanta de fond, poate fi atacata cu contestatie in anulare, daca:
partea nu a fost citata potrivit legii;
au fost incalcate dispozitii de ordine publica ale legii cu privire la competenta instantei.
Aceste motive pot fi invocate numai daca nu au putut fi invocate pe calea recursului sau
daca, desi au fost invocate, au fost respinse fara a se intra pe fondul cauzei ori pentru ca era
nevoie de verificari de fapt in acest sens. Hotararile instantei de recurs mai pot fi atacate cu
contestatie in anulare daca dezlegarea data pricinii este rezultatul unei greseli materiale sau
daca instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa
cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Contestatia se introduce la instanta a carei hotarare se ataca si se poate face oricand inainte
de inceputul executarii silite, iar in timpul ei, pana la indeplinirea termenului prevazut pentru
contestatia la executare la art. 401 alin. 1 lit b) sau c). Impotriva hotararilor irevocabile care
nu se duc la indeplinire pe calea executarii silite, contestatia poate fi introdusa in termen de
15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de un an
de la data la care hotararea a ramas irevocabila.
Revizuirea
Hotararea ramasa definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari
data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul poate fi atacata cu revizuirea pentru
motive strict determinate de lege cum sunt:
327

SOVA & ASOCIATII
dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice care nu se pot aduce la
indeplinire;
instanta s-a pronuntat asupra unor lucruri ce nu s-au cerut ori a dat mai mult decat
s-a cerut
obiectul cauzei nu se afla in fiinta;
un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat
definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul
unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii ori daca un magistrat a fost
sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta
in acea cauza;
dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea
potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa
partilor, ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe care s-a
intemeiat hotararea a carei revizuire se cere;
statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica, disparutii,
incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati deloc sau au fost aparati cu
viclenie de cei insarcinati sa-i apere;
exista hotarari definitive potrivnice, date de instante de acelasi grad sau de grade
deosebite, in una si aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate.
Aceste dispozitii se aplica si in cazul cand hotararile potrivnice sunt date de instante
de recurs. In cazul cand una dintre instante este Inalta Curte de Casatie si Justitie,
cererea de revizuire se va judeca de aceasta instanta;
partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre
aceasta, dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa;
daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor
sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele
grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin
revizuirea hotararii pronuntate.
Cererea se indreapta la instanta care a pronuntat hotararea ramasa definitiva si a carei
revizuire se solicita.
Termenul in care se poate solicita revizuirea este de 1 luna, si incepe sa curga de la momente
diferite in functie de motivul invocat in cerere. De regula, hotararea este supusa cailor de atac
prevazute pentru cea revizuita.
III. Somatia de plata potrivit O.G. nr. 5/2001
Creditorul poate solicita emiterea unei somatii de plata daca sunt indeplinite anumite
conditii:
creanta trebuie sa fie certa, lichida si exigibila. Creanta este certa atunci cand asupra
ei nu exista nici un litigiu. Creanta lichida este acea creanta care are un cuantum
precis determinat. Creanta este exigibila daca a ajuns la scadenta, creditorul putand
cere executarea imediat;
creanta se refera la obligatia de plata a unei sume de bani;
obligatiile rezulta dintr-un contract constatat printr-un inscris, dintr-un statut,
regulament sau alt inscris insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de
lege;
continutul contractului il reprezinta drepturi si obligatii privind executarea anumitor
servicii, lucrari sau alte prestatii.
328

SOVA & ASOCIATII
Cererile privind emiterea unei somatii de plata in materie civila vor fi adresate judecatoriei,
iar cele in materie comerciala vor fi adresate tribunalului.
Cererea privind emiterea unei somatii va avea cuprinsul indicat art. 3 alin. 1, O.G. nr. 5/2001.
Solutionarea acestei cereri se poate face astfel:
creditorul primeste plata datoriei ori declara ca este multumit cu intelegerea asupra
platii, atunci instanta ia act despre aceasta si va proceda la inchiderea dosarului,
pronuntand o incheiere irevocabila, care constituie titlu executoriu;
instanta constata ca pretentiile creditorului nu sunt justificate si respinge cererea
creditorului. Ordonanta de respingere este irevocabila. Creditorul poate introduce
cerere de chemare in judecata potrivit dreptului comun;
instanta constata ca pretentiile creditorului sunt justificate si emite ordonanta care contine
somatia de plata catre debitor, precum si termenul de plata. Ordonanta de admitere in
tot sau in parte a cererii creditorului, impotriva careia nu a fost introdusa actiune in
anulare este irevocabila. Pentru a putea fi pusa in executare, ordonanta irevocabila
trebuie investita cu formula executorie, potrivit dispozitiilor de drept comun.
Debitorul poate formula actiune in anulare in termen de 10 de zile de la data inmanarii sau
comunicarii acesteia. Daca debitorul nu a formulat in termenul legal actiune in anulare sau
aceasta cerere i-a fost respinsa si a ramas irevocabila prin nerecurare sau prin respingerea
recursului, debitorul poate face contestatie la executare, potrivit dispozitiilor Codului de
procedura civila.
IV.
Contestarea actelor administrative
Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim,
de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul
legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru
anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei
ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atat privat, cat si public.
De asemenea se poate adresa instantei de contencios administrativ si persoana vatamata intrun
drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual,
adresat altui subiect de drept.
1. Procedura administrativa prealabila
Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se
considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ
unilateral, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data
comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia. Plangerea se poate adresa
in egala masura organului ierarhic superior, daca acesta exista. Autoritatea emitenta este
obligata sa rezolve reclamatia in termen de 30 de zile de la aceasta.
2. Sesizarea instantei competente
In cazul in care cel care se considera vatamat nu este multumit de solutia data reclamatiei
sale, sau reclamatia nu este rezolvata in termen de 30 de zile, el poate sesiza instanta
competenta in termen de 30 de zile de la comunicarea solutiei.
329

SOVA & ASOCIATII
In toate cazurile, introducerea cererii la instanta competenta nu se va putea face mai
tarziu de un an de la data comunicarii actului administrativ a carui anulare se cere.
3. Solutionarea actiunii
Instanta, solutionand actiunea, poate, dupa caz:
sa anuleze, in total sau in parte, actul administrativ;
sa oblige autoritatea administrativa sa emita un act administrativ ori sa elibereze un
certificat, o adeverinta sau orice alt inscris.
In cazul admiterii cererii, instanta va hotari si asupra daunelor materiale si morale cerute.
V. Contestarea actelor administrativ-fiscale
Potrivit prevederilor legale in vigoare – art. 174 alin. 1 Codul de procedura fiscala – impotriva
titlului de creanta fiscala si impotriva altor acte administrative fiscale se poate formula
contestatie. Contestatia este o cale administrativa de atac si nu inlatura dreptul la actiune al
celui care se considera lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa
acestuia. Este indreptatit la contestatie numai cel care considera ca a fost lezat in drepturile
sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia (art. 174 alin. 2 din Codul de
procedura fiscala).
Baza de impunere si impozitul, taxa sau contributia stabilite prin decizia de impunere se
contesta numai impreuna. Bazele de impunere constatate separat intr-o decizie referitoare la
baza de impunere pot fi atacate numai prin contestarea acestei decizii.
Contestatia se depune in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului administrativ
fiscal, sub sanctiunea decaderii. In cazul in care competenta de solutionare nu apartine
organului emitent al actului administrativ fiscal atacat, contestatia va fi inaintata de catre
acesta, in termen de 5 zile de la inregistrare, organului de solutionare competent. In cazul
in care contestatia este depusa la un organ fiscal necompetent, aceasta va fi inaintata, in
termen de 5 zile de la data primirii, organului fiscal emitent al actului administrativ atacat.
Potrivit art. 178 din Codul de Procedura fiscala contestatiile formulate impotriva deciziilor
de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, precum si a
titlurilor de creanta privind datoria vamala se solutioneaza dupa cum urmeaza:
contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, precum si
accesorii ale acestora, al caror cuantum este sub 5 miliarde lei, se solutioneaza de
catre organele competente constituite la nivelul directiilor generale unde contestatorii
au domiciliul fiscal sau de catre organele prevazute la art. 33 alin. 3 din Codul de
procedura fiscala;
contestatiile formulate de catre marii contribuabili, care au impozite, taxe, contributii,
datorie vamala, accesoriile acestora, al caror cuantum este sub 5 miliarde, se
solutioneaza de catre organele competente constituite in cadrul directiilor generale
de administrare a marilor contribuabili;
contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, accesoriile
acestora, al caror cuantum este de 5 miliarde lei sau mai mare, precum si cele
formulate impotriva actelor emise de organe centrale se solutioneaza de catre organe
competente de solutionare constituite la nivel central.
330

SOVA & ASOCIATII
Contestatiile formulate impotriva altor acte administrative fiscale se solutioneaza de catre
organele fiscale emitente.
Contestatiile formulate de catre cei care se considera lezati de refuzul nejustificat de emitere
a actului administrativ fiscal se solutioneaza de catre organul ierarhic superior organului fiscal
competent sa emita acel act.
Contestatiile formulate impotriva actelor administrative fiscale ale autoritatilor administratiei
publice locale se solutioneaza de catre acestea.
In solutionarea contestatiei, organul competent se pronunta prin decizie sau dispozitie,
putand, dupa caz, sa admita contestatia, in tot sau in parte, sau sa o respinga. Decizia sau
dispozitia emisa in solutionarea contestatiei este definitiva in sistemul cailor administrative de
atac. Deciziile emise in solutionarea contestatiilor pot fi atacate la instanta judecatoreasca de
contencios administrativ competenta.
VI.
Timbraj
Actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, precum si cererile adresate Ministerului
Justitiei si Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie sunt supuse taxelor judiciare de
timbru, prevazute de lege, si se taxeaza in mod diferentiat, dupa cum obiectul acestora este
sau nu evaluabil in bani, cu exceptiile prevazute de lege.
Actiunile si cererile evaluabile in bani se timbreaza in functie de valoarea pretentiilor solicitate,
potrivit art. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Pentru actiunile si cererile neevaluabile in bani cuantumul taxelor judiciare este stabilit prin
art. 3 al Legii 146/1997.
Precizare:
Pentru solutionarea litigiilor prin arbitraj, a se vedea capitolul distinct corespunzator.
331

SOVA & ASOCIATII
REPARAREA JUDICIARA SAU CONVENTIONALA A
PREJUDICIULUI
Legislatie aplicabila in domeniu:
Codul civil din 1864, publicat in Brosura din 01.01.1997, cu modificarile si completarile
ulterioare:
Ordonanta Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru
obligatii banesti, publicata in M.Of. 26/25.01.2000;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea
si completarea Codului de procedura civila, publicata in M.Of.
479/02.10.2000.
Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, publicat in M.Of. nr.
19/21.04.1958, cu modificarile si completarile ulterioare:
Decretul nr. 218/1960 pentru modificarea Decretului nr. 167 din 21 aprilie
1958, privitor la prescriptia extinctiva, publicat in B.Of. nr. 10/01.07.1960.
I. Notiunea de prejudiciu comercial
Prejudiciul comercial reprezinta efectul negativ suferit de un comerciant ca urmare a executarii
necorespunzatoare, a executarii cu intarziere sau a neexecutarii obligatiilor contractuale
asumate de un alt comerciant.
II.
Repararea prejudiciului
Potrivit prevederilor art. 998 si 999 Cod Civil, orice persoana care a cauzat un prejudiciu unei
alte persoane prin fapta sa ilicita are obligatia de a repara acel prejudiciu.
Fapta ilicita a unei persoane poate rezulta din incalcarea unei obligatii legale, cu caracter
general care revine tuturor, fiind vorba in acest caz de raspundere civila delictuala.
Daca o persoana incalca obligatiile stabilite intr-un contract valabil incheiat, atunci este vorba
de raspundere civila contractuala.
Creditorul care sufera un prejudiciu ca urmare a neexecutarii sau a executarii necorespunzatoare
a unui contract are dreptul la repararea integrala a prejudiciului rezultat din neexecutarea
contractului sau executarea necorespunzatoare.
In cazul in care un comerciant produce anumite prejudicii in faza precontractuala, adica
inainte de semnarea unui contract, se vor aplica regulile raspunderii civile delictuale.
333

SOVA & ASOCIATII
Astfel, o parte poate solicita repararea prejudiciului suferit in perioada negocierilor. In situatia
in care o parte incepe negocieri sau continua sa negocieze fara nici o intentie de a incheia
un contract cu cealalta parte, poate fi tinuta responsabila pentru cheltuielile efectuate in
cursul negocierilor de partea vatamata si poate fi obligata la plata unor compensatii pentru
oportunitatea pierduta de partea vatamata de a incheia un contract cu o terta persoana.
Incalcarea obligatiei de confidentialitate independenta de existenta unui contract atrage
raspunderea comerciantului vinovat. Astfel, in perioada de negociere, o parte poate oferi
anumite informatii celeilalte parti cu caracter de confidentialitate. Partea care ia cunostinta
de astfel de informatii confidentiale este obligata sa nu dezvaluie acele informatii sau sa le
foloseasca in scop personal.
Incalcarea obligatiei de confidentialitate atrage raspunderea partii in culpa si plata unor daune.
Suma daunelor variaza independent daca partile au incheiat sau nu o intelegere speciala
referitoare la confidentialitatea informatiilor. Chiar daca partea vatamata nu sufera nici o
pierdere, aceasta poate fi indreptatita sa solicite de la partea care a incalcat confidentialitatea
beneficiile obtinute din dezvaluirea informatiilor unor terte parti sau prin folosirea acestora in
scopuri personale.
1. Conditii ce trebuie indeplinite pentru a putea fi reparat prejudiciul
a) prejudiciul sa fie cert:
Se poate solicita si repararea unui prejudiciu viitor, adica a unui prejudiciu care nu a avut inca
loc, cu conditia ca acesta sa fie suficient de sigur.
Certitudinea este legata nu doar de existenta prejudiciului ci si de intinderea acestuia.
Pot exista prejudicii a caror existenta nu poate fi pusa la indoiala, dar care sunt dificil de
evaluat.
Atunci cand valoarea daunelor nu poate fi stabilita cu un grad suficient de certitudine, atunci,
mai degraba decat sa se refuze orice reparare sau sa se decida daune-interese simbolice,
instanta are dreptul sa faca o evaluare echitabila a prejudiciului suferit.
Potrivit prevederilor Codului Civil care reglementeaza aceasta materie trebuie sa existe o
legatura clara intre caracterul cert si caracterul direct al prejudiciului ceea ce presupune o
legatura de cauzalitate suficienta intre neexecutare si prejudiciu. Prejudiciul indirect este de
obicei nesigur si imprevizibil.
b) neexecutarea sa fie imputabila debitorului:
Daca neexecutarea este partial imputabila creditorului, atunci se limiteaza dreptul la dauneinterese
al creditorului. Contributia creditorului la realizarea prejudiciului poate consta in fapta
sa ori intr-un eveniment pentru care si-a asumat riscul. Fapta sa poate lua forma unei actiuni
sau a unei omisiuni. Fapta creditorului consta cel mai frecvent in nerespectarea unei obligatii
contractuale; dar poate fi si de natura delictuala sau poate rezulta din neexecutarea unui alt
contract. Evenimentele exterioare pentru care creditorul isi asuma riscul pot fi fapte ale unor
persoane pentru care acesta este raspunzator, cum ar fi reprezentantii sau agentii sai.
Daca in contract este inclusa o clauza privind forta majora si conditiile stabilite de respectiva
clauza sunt indeplinite, atunci debitorul este exonerat complet de raspundere.
Altfel, exonerarea va fi partiala in masura in care creditorul a contribuit la producerea
prejudiciului. Determinarea contributiei fiecarei parti la realizarea prejudiciului poate fi foarte
334

SOVA & ASOCIATII
dificila si va depinde, in mare masura, de puterea de apreciere a instantei. Orice prejudiciu pe
care creditorul l-ar fi putut evita luand masurile necesare nu va fi reparat. Evident, unei parti
care a suferit deja consecintele neexecutarii contractului nu i se poate cere, in plus, sa ia masuri
care costa timp si bani. Pe de alta parte, ar fi nerezonabil din punct de vedere economic sa se
permita cresterea prejudiciului care ar fi putut fi redus prin luarea masurilor necesare.
Masurile care trebuie luate de catre creditor pot limita intinderea prejudiciului, mai ales atunci
cand exista riscul ca acesta sa dureze mai mult daca aceste masuri nu sunt luate sau pot evita
cresterea prejudiciului initial.
Reducerea daunelor in masura in care creditorul nu a luat masurile necesare pentru a atenua
prejudiciul nu trebuie totusi sa cauzeze pierderi acelei parti. De aceea, creditorul trebuie sa
recupereze de la debitor cheltuielile suportate pentru a atenua prejudiciul, cu conditia ca
acele cheltuieli sa fie rezonabile avand in vedere circumstantele.
c) prejudiciul sa nu fi fost reparat inca:
2. Daunele-interese. Clauza penala
Pentru a compensa prejudiciile rezultate un creditor poate cere daune-interese ca mijloc legal
de sanctionare exclusiv, anume:
daune-interese moratorii in caz de executare intarziata sau pentru executare
defectuoasa acceptata de creditor;
daune-interese compensatorii in caz de imposibilitate de executare imputabila
debitorului.
Clauza penala este o clauza contractuala prin care partile, prin acordul lor, determina intinderea
prejudiciului si cuantumul daunelor care il vor acoperi, inainte ca acesta sa se fi produs.
Aceasta clauza este de o mare utilitate practica intrucat fixeaza anticipat valoarea prejudiciului
cauzat creditorului, fiind eliminata necesitatea de a se adresa justitiei pentru evaluarea
prejudiciului si mai ales se evita dificultatile pe care le ridica proba prejudiciului.
3. Determinarea prejudiciului
Dupa cum am precizat, creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului rezultat din
neexecutarea contractului (principiul repararii integrale a prejudiciului).
In vederea determinarii prejudiciului pentru care sunt datorate daune-interese art. 1084 Cod
Civil stipuleaza dreptul creditorului atat la repararea prejudiciului efectiv cat si a beneficiului
nerealizat.
In aplicarea principiului repararii integrale, trebuie avute in vedere orice modificari ale
prejudiciului, inclusiv a evaluarii in bani, care poate sa apara intre momentul neexecutarii si
momentul hotararii instantei. Regula totusi are si exceptii: spre exemplu, daca creditorul a
reparat deja prejudiciul pe cheltuiala sa, daunele-interese acordate vor corespunde totalului
sumelor cheltuite.
Prejudiciul rezultat din intarzierea la plata a unei sume de bani este supus unui regim special
si este calculat printr-o suma forfetara corespunzatoare dobanzii acumulate intre momentul
scadentei platii sumei de bani si momentul platii efective.
335

SOVA & ASOCIATII
Dobanda este datorata ori de cate ori intarzierea la plata este imputabila debitorului si curge
din momentul scadentei platii, fara a fi nevoie sa fie pus in intarziere.
Daca intarzierea este consecinta unui caz de forta majora (spre exemplu, debitorul este
impiedicat sa obtina suma datorata din cauza introducerii unor noi reguli in materia schimbului
valutar), dobanda va fi in continuare datorata, dar nu cu titlul de daune-interese, ci cu titlul de
compensare pentru imbogatirea debitorului ca rezultat al neplatii pentru ca debitorul continua
sa primeasca dobanda pentru suma pe care nu poate sa o plateasca.
Repararea are caracter forfetar. In cazul in care partile nu stabilesc prin contract cuantumul
dobanzii atunci debitorul datoreaza dobanda legala potrivit O.G. nr. 9/2000, cu modificarile si
completarile ulterioare.
4. Prejudiciul moral
Prejudiciul comercial poate include si prejudiciul moral.
Prejudiciul moral este acel prejudiciu care nu este susceptibil de evaluare pecuniara.
Prejudicii morale pot rezulta atat in ipoteza incalcarii unor interese patrimoniale, cat si in
urma incalcarii unor drepturi personale nepatrimoniale.
In cazul obligatiilor contractuale, prejudiciile morale se marginesc la cele rezultate din
executarea defectuoasa a unora dintre obligatiile contractuale.
5. Repararea prejudiciului moral
In cazul prejudiciului moral care a decurs dintr-un contract, dreptul la actiune pentru repararea
prejudiciului il are creditorul care a fost prejudiciat moral prin executarea defectuoasa a
obligatiilor asumate de debitorul sau. Daca sunt mai multi debitori, obligatia lor este in
principiu divizibila, cu exceptia cazului in care solidaritatea deriva din lege sau din conventia
partilor.
Cel care promoveaza o actiune in repararea prejudiciilor patrimoniale trebuie sa faca dovada
conditiilor prevazute de lege pentru antrenarea raspunderii paratului.
Sarcina probei revine reclamantului; potrivit art. 1169 C.civ. poate fi folosit orice mijloc de
proba admis de lege.
Repararea unor prejudicii morale poate lua diferite forme si instanta este aceea care decide
care dintre acestea asigura repararea integrala a prejudiciului. Instanta poate acorda dauneinterese
si poate, de asemenea, sa decida alte forme de reparare, cum ar fi publicarea unui
anunt in ziare, anunt decis de instanta (spre exemplu, in cazul incalcarii unei clauze de nonconcurenta
sau de redeschidere a unei afaceri sau in cazul atingerilor aduse reputatiei, etc.).
Si in acest caz este necesara indeplinirea conditiei ca prejudiciul sa fie cert, deoarece nu este
posibil sa se ceara debitorului sa repare un prejudiciu ipotetic sau eventual.
336

SOVA & ASOCIATII
CONVENTII DE ASISTENTA JURIDICA
IN MATERIE CIVILA
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr. 189/2003 privind asistenta judiciara internationala in materie civila si
comerciala, publicata in M.Of. nr. 337/19.05.2003
Ordinul ministrului justitiei nr. 2888/C/2003 pentru aprobarea Metodologiei de
aplicare a prevederilor Legii nr. 189/2003 privind asistenta judiciara internationala in
materie civila si comerciala, publicata in M.Of. nr. 717/14.10.2003
Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international
privat, publicata in M.Of. nr. 245/01.10.1992
Conventia asupra recunoasterii si executarii hotararilor arbitrale straine, incheiata la
New York la 10 iunie 1958
I. Conventii in materie civila
Conventiile de asistenta juridica in materie civila sunt acele intelegeri intre Romania si alte
state suverane, prin care se reglementeaza masuri de natura procedurala si materiala, intrun
domeniu foarte larg, care va cuprinde toate drepturile cu privire la libertatile individuale in
domeniul activitatilor economice sau profesionale, ori in materie de proprietate sau de familie.
II.
Protectia juridica reciproca a drepturilor si intereselor patrimoniale ale
cetatenilor straini si accesul liber si in conditii de egalitate al cetatenilor
straini la justitie
In cele ce urmeaza vom analiza elemente definitorii pentru ceea ce inseamna conditia juridica
a strainilor, ca si modul prin care aceasta sufera modificari prin incheierea de tratate privind
asistenta juridica internationala. In fapt, in incercarea de a-si proteja proprii cetateni, nu
de putine ori un stat reglementeaza conditia juridica a strainilor diferit de cea a propriilor
cetateni. O atare abordare, dealtfel fireasca, a dus la aparitia conventiilor de asistenta juridica
intre state suverane, prin care, intr-un anumit domeniu ( in materie civila, in cazul de fata),
se inlatura diferentele de tratament, cautandu-se prin aceasta imbunatatirea relatiilor dintre
statele semnatare. In plan concret, consecinta existentei acestor tratate este aceea ca o
societate comerciala straina, dar avand nationalitatea unei tari cu care Romania a incheiat
o conventie de asistenta juridica in materie civila, intrand pe piata romaneasca, va evolua
in conditii de absoluta egalitate cu societatile autohtone, in cazul in care va intampina
dificultati urmand sa apeleze la institutiile si procedurile privind asistenta juridica reciproca,
reglementate de tratatul incident.
337

SOVA & ASOCIATII
Cetatenii unei tari cu care Romania are un tratat de asistenta juridica in materie civila
se vor bucura de aceeasi ocrotire juridica ca si cea pe care Romania o acorda propriilor
cetateni, in conformitate cu legislatia romaneasca.
Cetatenii uneia dintre partile contractante sunt indreptatiti sa intenteze actiuni ori
sa prezinte cereri autoritatilor competente ale celeilalte parti contractante in aceleasi
conditii ca si cetatenii acesteia.
Problema scutirilor in materie de cheltuieli procedurale. In conventiile incheiate de
Romania cu terte state se arata ca cetatenii unei parti contractante pot solicita pe
teritoriul celeilalte parti contractante reducerea sau scutirea de cheltuieli de procedura,
precum si de plata prealabila a cheltuielilor de procedura, in aceleasi conditii ca si
cetatenii acesteia.
Asimilarea persoanelor juridice. In general, tratatele prevad o egalitate de tratament in
relatia persoane fizice – persoane juridice, in sensul in care prevederile din conventiile
de asistenta juridica in materie civila care se refera la cetatenii unuia dintre statele
contractante sunt mentionate, in mod expres, ca aplicabile in aceleasi conditii si
persoanelor juridice, inclusiv societatilor comerciale, infiintate conform legilor statului
contractant pe teritoriul caruia isi au sediul.
III.
Transmiterea actelor judiciare si extrajudiciare (institutii, reglementare,
mecanism, cuprinsul cererii, limba actelor, cheltuieli, comisii rogatorii)
1. Institutii, reglementare si mecanism
Documentele judiciare si extrajudiciare in materie civila, care provin de la un stat contractant
si sunt destinate persoanelor care se afla pe teritoriul celuilalt stat contractant, se vor adresa
de catre autoritatea solicitata autoritatii solicitante prin intermediul ministerelor de justitie ale
statelor contractante (sau organelor similare).
Legea aplicabila in executarea unei cereri de asistenta juridica este legea statului autoritatii
competente solicitate. Dupa efectuarea cererii de asistenta juridica, autoritatea solicitata va
transmite actele catre autoritatea solicitanta; in cazul in care cererea nu s-a putut efectua,
se vor restitui toate inscrisurile autoritatii solicitante, alaturi de acestea comunicandu-se si
motivele care au impiedicat indeplinirea cererii.
Aceasta procedura nu exclude posibilitatea ca fiecare parte contractanta sa notifice, prin
reprezentantii sai diplomatici sau consulari, documente judiciare si extrajudiciare destinate
propriilor cetateni.
2. Cuprinsul cererii, limba actelor/problema traducerii, cheltuieli, inmanarea
actelor
Cererea de asistenta juridica, fara a fi un tipizat, este supusa anumitor conditii, in sensul in
care este necesar sa cuprinda o serie de date si mentiuni, astfel incat efectuarea cererii sa
fie posibila. In general, cererea va cuprinde referiri la autoritatea competenta solicitanta, la
denumirea autoritatii competente solicitate, la indicarea cauzei in care se solicita acordarea
asistentei juridice, etc. De asemenea, se vor insera date cu privire la parti (nume si prenume,
calitate procesuala, cetatenie, domiciliu sau resedinta, iar in cazul persoanelor juridice – inclusiv
338

SOVA & ASOCIATII
societati comerciale – denumirea sa, sediul si nationalitatea), la reprezentantii lor – legali sau
conventionali, respectiv nume, prenume, adresa, la obiectul cererii si datele necesare pentru
indeplinirea ei. In sfarsit, nu va lipsi nici mentiunea actelor anexate la cerere.
Un alt tip de cerere este cea de inmanare de acte, in care se vor indica adresa destinatarului
si felul actelor ce urmeaza a fi inmanate, fara a lipsi stampila oficiala a autoritatii competente
solicitante, ceea ce este valabil si pentru cererea de asistenta juridica, si pentru actele anexe.
Daca prin conventii internationale nu se prevede altfel, cererea si documentele-anexa vor fi
traduse in limba statului solicitat, astfel:
cererea de asistenta judiciara internationala - prin grija Ministerului Justitiei;
documentele-anexa, prin grija autoritatilor judiciare romane si pe cheltuiala partilor
interesate, in afara de cazurile in care partile sunt scutite de plata cheltuielilor
judiciare;
formularul de dovada a comunicarii va avea titlul si mentiunile tiparite in limbile
franceza, engleza si germana, prin grija Ministerului Justitiei.
Cheltuielile ocazionate de acordarea asistentei juridice pe teritoriul unui stat contractant se
vor suporta de catre acesta; cheltuielile ce se vor face cu administrarea probelor nu au
un regim diferentiat, fiind asimilate. In sarcina autoritatii competente solicitate va cadea
obligatia de a comunica autoritatii competente solicitante cuantumul cheltuielilor efectuate.
In situatia in care autoritatea solicitanta va percepe cheltuielile de la persoana obligata in
mod normal sa le plateasca, sumele incasate vor ramane in sarcina acelei parti contractante
a carei autoritate le-a perceput.
Actele se vor inmana de catre autoritatea competenta solicitata in conformitate cu prevederile
legale in vigoare la data respectiva pe teritoriul statului sau.
1. Comisii rogatorii
Prin comisie rogatorie internationala se intelege un act de procedura judiciara, prin care o
autoritate judiciara dintr-un stat va solicita autoritatii competente din celalalt stat contractant
sa indeplineasca, in locul si in numele sau, un act judiciar intr-un caz determinat. Cat priveste
problema procedurii si a formelor de indeplinire a comisiilor rogatorii, acestea sunt determinate
de legea statului contractant unde se aduc la indeplinire.
Cererea se transmite de catre autoritatea competenta solicitanta catre autoritatea competenta
solicitata prin intermediul ministerelor de justitie (sau institutiilor cu atributii similare) ale
celor doua state parti la conventie. Daca prin conventie nu se specifica expres posibilitatea
de a lua pe calea comisiilor rogatorii masuri asiguratorii, conservatorii sau de executare silita,
astfel de activitati nu se pot desfasura.
IV.
Efectele hotararilor judecatoresti si arbitrale straine
1. Recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti straine
O hotarare judecatoreasca straina va dobandi forta executorie in Romania, intocmai ca si o
hotarare proprie a statului roman, numai daca se obtine exequatur-ul (procedura judiciara in
cadrul careia, in urma controlului pe care instantele unui stat il exercita asupra unei hotarari
339

SOVA & ASOCIATII
pronuntate de instantele altui stat si a carui executare se cere pe teritoriului celui dintai, se
declara ca executorie respectiva hotarare).
Legislatia romaneasca deosebeste intre recunoasterea unei hotarari judecatoresti straine si
executarea sa, in sensul in care prin recunoastere se obtine practic autoritatea de lucru
judecat pe teritoriul Romaniei. Exista doua feluri de recunoastere: de plin drept si prin
hotarare judecatoreasca a instantei romane. Sunt recunoscute de plin drept in Romania,
hotararile straine care se refera la statutul civil al cetatenilor statului unde au fost pronuntate
sau daca, fiind pronuntate intr-un stat tert, au fost recunoscute mai intai in statul de cetatenie
al fiecarei parti.
Pentru a se obtine recunoasterea, la cererea de recunoastere si incuviintare a executarii care
se depune la instanta romana competenta, se vor atasa dovezi din care sa rezulte indeplinirea
conditiilor cerute de legea romana si/sau de conventiile de asistenta juridica in materie civila
cu incidenta in cauza, conditii care in general se refera la urmatoarele aspecte:
hotararile sa fie definitive si susceptibile de executare potrivit legii partii contractante
pe teritoriul careia au fost pronuntate;
sa nu se fi incalcat competenta exclusiva a unei autoritati din statul contractant
solicitat, prin hotararea judecatoreasca straina a carei recunoastere se cere;
este necesar ca persoanei obligate prin respectiva hotarare, daca nu a participat la
proces, sa i se fi inmanat toate citatiile si actele de sesizare cerute de legea partii
contractante pe teritoriul careia s-a pronuntat hotararea a carei recunoastere se
cere;
nu se recunosc hotarari atunci cand pe teritoriul partii contractante solicitate se
desfasoara un proces intre aceleasi parti, cu acelasi obiect si pentru aceleasi fapte;
tratatele, in marea lor majoritate, cer ca instanta solicitata sa verifice daca s-a
respectat la momentul judecatii legea aplicabila cauzei, conform reglementarilor din
statul contractant solicitant;
obligativitatea ca prin hotararea ce se cere a fi recunoscuta sa nu se aduca atingere
ordinii publice a partii contractante pe teritoriul careia urmeaza sa se recunoasca ori
sa se incuviinteze executarea hotararii.
Cererea de exequatur se adreseaza tribunalului judetean in circumscriptia caruia urmeaza
a se efectua executarea silita. Atunci cand hotararea judecatoreasca straina contine solutii
asupra mai multor capete de cerere, incuviintarea executarii se poate acorda separat, evident
daca in tratatul de asistenta juridica nu exista prevederi contrare.
In ceea ce priveste tranzactiile judiciare incheiate in strainatate, acestea se recunosc si se
pun in executare in Romania in conditii similare celor care guverneaza orice alta hotarare
judecatoreasca.
1. Hotararile arbitrale
In mod obisnuit, sentintele arbitrale se executa de bunavoie, in caz contrar ele urmand a fi duse
la indeplinire prin executare silita, fie pe teritoriul statului unde a avut loc pronuntarea, fie pe
teritoriul unui alt stat, in aceasta din urma situatie ea devenind o sentinta arbitrala straina. In
materie de arbitraj, atat competenta teritoriala cat si legea aplicabila se determina prin acordul
partilor, pe cale de consecinta rezultand ca nu se poate pune problema daca s-a aplicat sau nu
legea competenta decat atunci cand partile nu au stabilit prin vointa lor legea aplicabila.
Referitor la exequatur-ul sentintei arbitrale, acesta se acorda in Romania de catre instanta
judecatoreasca, la fel ca si exequatur-ul unei hotarari judecatoresti, verificandu-se indeplinirea
acelorasi conditii principale.
340

SOVA & ASOCIATII
V. Transmiterea actelor de stare civila. Dispozitii privind statutul persoanei.
Dispozitii referitoare la succesiuni
1. Transmiterea actelor de stare civila
Actele de stare civila se transmit prin intermediul ministerelor de justitie ale fiecarei parti
contractante, sau a institutiilor cu atributii similare.
Conventiile prevad in general ca institutiile competente ale fiecarei parti contractante transmit,
la cerere, gratuit, institutiilor competente ale celeilalte parti contractante, certificate de stare
civila, extrase de pe registrele de stare civila, precum si copii certificate de pe hotararile
pronuntate de instantele judecatoresti in materie de stare civila, daca aceste acte se refera la
cetatenii partii contractante solicitante si sunt cerute in interes oficial.
2. Dispozitii privind materia statutului persoanei si dreptul familiei
Capacitatea persoanei fizice se stabileste potrivit legii partii contractante al carei cetatean
este persoana.
Capacitatea persoanei juridice se stabileste potrivit legii partii contractante pe teritoriul careia
isi are sediul.
Incheierea casatoriei este guvernata, in ceea ce priveste forma, de legea partii contractante
pe al carei teritoriu are loc, iar referitor la indeplinirea conditiilor de fond ale casatoriei, sotii
vor fi supusi fiecare legii cetateniei.
Relatiile patrimoniale si personale dintre soti sunt guvernate de legea partii contractante ai
carei cetateni sunt, iar daca cetateniile sotilor sunt diferite, de legea statului contractant pe
teritoriul caruia se regaseste domiciliul comun. Legea care guverneaza raporturile personale
si patrimoniale este cea care se va aplica si in ceea ce priveste determinarea institutiilor
competente si instantelor.
In materie de divort, legea aplicabila va fi fie cea a cetateniei ambilor soti, fie in caz de
diferentiere, fie ambele legi. Cat priveste legea aplicabila constatarii nulitatii casatoriei,
aceasta va fi legea care a guvernat incheierea casatoriei.
Filiatia va fi guvernata de legea cetateniei copilului, ca principiu, prevazandu-se insa in tratate
posibilitatea de a se aplica legea domiciliului, daca aceasta ar fi mai favorabila intereselor
minorului, acelasi principiu stand la baza determinarii instantelor competente.
Raporturile juridice dintre parinti si copii se stabilesc in conformitate cu legea partii contractante
al carei cetatean este copilul.
Conditiile de fond cerute pentru incheierea adoptiei sunt cele stabilite de legea nationala a
adoptatorului si a celui care urmeaza sa fie adoptat, in caz de diferenta de cetatenie urmand
a se aplica cele doua reglementari nationale cumulative.
Legea partii contractante pe teritoriul careia se incheie guverneaza forma adoptiei, iar efectele
adoptiei si relatiile adoptator-adoptat intra sub incidenta legii efectelor casatoriei.
341

SOVA & ASOCIATII
3. Dispozitii privitoare la succesiuni
Principiul egalitatii - conventiile statueaza expres acest principiu, conform cu care cetatenii
unei parti contractante sunt egali cu cetatenii celeilalte parti contractante atat in ceea ce
priveste capacitatea de a dobandi prin mostenire sau testament bunuri situate pe teritoriul
acesteia sau drepturi ce urmeaza a fi realizate pe acest teritoriu, cat si in ceea ce priveste
capacitatea de a intocmi, modifica sau revoca un testament referitor la astfel de bunuri ori
drepturi.
Legea aplicabila – dreptul la mostenire asupra unor bunuri mobile este determinat de legea
partii contractante al carei cetatean era autorul succesiunii la data decesului; in cazul bunurilor
imobile legea aplicabila va fi lex loci.
Succesiunea vacanta – functionand aceleasi criterii, in caz de succesiune vacanta bunurile
imobile vor reveni statului contractant al carui cetatean era defunctul, iar bunurile imobile vor
reveni statului pe al carui teritoriu se afla.
Testamentul – legea aplicabila formei de intocmire, modificare si revocare, se va aplica fie
legea cetateniei defunctului, fie legea statului contractant pe al carui teritoriu aceste acte s-
au efectuat.
Competenta – legea aplicabila deschiderii succesiunii, procedurii succesorale si litigiilor in
materie se va determina in baza aceleiasi distinctii sus-mentionate, bun mobil/bun imobil, cu
mentiunea ca unele tratate permit ca, in cazul in care toate bunurile unei mase succesorale
ramase de pe urma unui cetatean al unui stat contractant se afla pe teritoriul celuilalt stat
contractant, cu acordul tuturor succesorilor, competenta sa revina autoritatilor acestei parti
contractante.
Drepturile misiunilor diplomatice si consulare – in cazul in care cetatenii proprii lipsesc,
misiunile diplomatice si consulare au dreptul conferit prin conventia de asistenta sa-i reprezinte
fara un mandat special, in fata oricarei autoritati a statului contractant pe teritoriul caruia
functioneaza.
342

SOVA & ASOCIATII
DREPT PUBLIC
ACHIZITII PUBLICE SI CONCESIUNEA DE LUCRARI
PUBLICE SI DE SERVICII
Legislatie aplicabila in domeniu:
Ordonanta de urgenta nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica,
a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de servicii, publicata
in Monitorul Oficial nr. 418 din 15 mai 2006:
modificata si aprobata prin Legea nr. 337/2006 pentru aprobarea Ordonantei
de urgenta nr. 34/2006 pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, a
contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune
de servicii, publicata Monitorul Oficial nr. 625 din 20 iulie 2006
Hotararea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica,
a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de
servicii, publicata in Monitorul Oficial nr. 625 din 20 iulie 2006:
modificata prin Hotararea Guvernului nr. 1056/2006 privind modificarea
art. 102 din Hotararea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea OUG nr.
34/2006, publicata in Monitorul Oficial nr. 727 din 25 august 2006;
completata prin Hotararea Guvernului nr. 1337/2006 privind completarea
Hotararii Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din OUG
nr. 34/2006, publicata in Monitorul Oficial nr. 817 din 4 octombrie 2006.
Prin intermediul O.U.G. nr. 34/2006 sunt reglementate procedurile de atribuire a contractului
de achizitie publica si a contractului de concesiune de lucrari publice si de servicii, precum si
modalitatile de solutionare a contestatiilor formulate impotriva actelor emise in legatura cu
aceste proceduri.
A. CONTRACTUL DE ACHIZITIE PUBLICA
I. Notiune
Contratul de achizitie publica este un contract esentialmente oneros, care se incheie in forma
scrisa intre una sau mai multe autoritati contractante, pe de o parte, si unul sau mai multi
operatori economici, pe de alta parte, avand ca obiect executia de lucrari, furnizarea de
343

SOVA & ASOCIATII
produse sau prestarea de servicii. Acesta include si categoria contractului sectorial, acel
contract de achizitie publica care se atribuie in scopul efectuarii unei activitati relevante in
sectoarele de utilitate publica: apa, energie, transport, posta.
Operatorul economic este reprezentat de oricare furnizor de produse, prestator de servicii sau
executant de lucrari (persoana fizica sau juridica, de drept public sau privat, ori grup de astfel
de persoane care ofera in mod licit pe piata produse, servicii si/sau executie de lucrari).
II.
Tipuri de contracte de achizitie publica
Contractul de achizitie publica poate imbraca forma unui contract de lucrari, a unui contract
de furnizare sau a unui contract de servicii.
In categoria contractului de achizitie publica intra si contractul sectorial, care se atribuie
in scopul efectuarii unei activitati relevante in sectoarele de utilitate publica: apa, energie,
transport, posta.
Contractul de lucrari este acel contract care are ca obiect fie executia de lucrari legate de
constructii (lucrari de organizare a santierelor si de pregatire a terenurilor, lucrari de demolare
etc) sau executia unei constructii, fie proiectarea si executia de lucrari legate de constructii
sau proiectarea si executia unei constructii, fie realizarea prin orice mijloace a unei constructii
care corespunde necesitatilor si obiectivelor autoritatii contractante.
Contractul de furnizare este definit ca fiind acel contract de achizitie publica, altul decat
contractul de lucrari, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin
cumparare, inclusiv in rate, inchiriere sau leasing, cu sau fara optiune de cumparare. De
asemenea, este considerat contract de furnizare si acel contract de achizitie publica care are
ca obiect principal furnizarea de produse si, cu titlu accesoriu, operatiuni/lucrari si punere in
functiune.
Contractul de servicii reprezinta acel contract de achizitie publica, altul decat contractul de
lucrari sau de furnizare, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii, astfel cum
sunt acestea cuprinse in clarificarea centrala a produselor (CPC). De asemenea, este considerat
contract de servicii si acel contract de achizitie publica care are ca obiect principal prestarea
unor servicii si, cu titlu accesoriu, desfasurarea unor activitati legate de constructii.
Precizare:
Daca un contract de achizitie publica are ca obiect atat furnizarea de produse, cat si prestarea
de servicii, este considerat contract de furnizare (daca valoarea estimata a produselor este
mai mare decat valoarea estimata a serviciilor prevazute in contractul respectiv) si contract
de servicii (daca valoarea estimata a serviciilor este mai mare decat valoarea estimata a
produselor prevazute in contractul respectiv).
III.
Autoritatea contractanta
Este autoritate contractanta:
oricare organism al statului, autoritate publica sau institutie publica, care actioneaza
la nivel central ori la nivel regional sau local;
344

SOVA & ASOCIATII
oricare organism de drept public, cu personalitate juridica, care a fost infiintat
pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial si
care fie este finantat, in majoritate, de catre o autoritate publica, institutie publica
sau de catre un alt organism de drept public, fie se afla in subordinea sau este
supusa controlului unei autoritati publice, institutii publice sau unui alt organism de
drept public, fie, in componenta consiliului de administratie/organului de conducere
sau de supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia sunt
numiti de catre o autoritate publica, institutie publica sau de catre un alt organism
de drept public;
oricare asociere formata de una sau mai multe autoritati publice, institutii publice sau
alt organism de drept public;
oricare intreprindere publica ce desfasoara una sau mai multe activitati din
sectoarele de utilitate publica (apa, energie, transport, posta), atunci cand aceasta
atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii
respectivelor activitati;
oricare subiect de drept, altul decat cele prevazute mai sus, care desfasoara una
sau mai multe activitati din sectoarele de utilitate publica (apa, energie, transport,
posta), in baza unui drept special sau exclusiv, acordat de o autoritate competenta,
atunci cand aceasta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadrul
destinate efectuarii respectivelor activitati.
Atributiile autoritatii contractante sunt indeplinite prin compartimentul intern specializat in
atribuirea contractelor de achizitie publica, cele mai importante fiind urmatoarele:
elaborarea programului anual al achizitiilor publice;
elaborarea sau coordonarea activitatii de elaborare a documentatiei de atribuire,
precum si a documentatiei de concurs, in cazul organizarii unui concurs de solutii;
indeplinirea obligatiilor referitoare la publicitate, conform dispozitiilor legale;
aplicarea si finalizarea procedurilor de atribuire;
constituirea si pastrarea dosarului achizitiei publice.
IV.
Domeniul de aplicare. Exceptii
Dispozitiile legale se aplica pentru:
atribuirea contractului de achizitie publica, inclusiv a contractului sectorial;
incheierea acordului-cadru;
atribuirea contractului de achizitie publica de catre un operator economic, in cazul
in care respectivul contract este finantat/subventionat in mod direct, in proportie de
mai mult de 50%, de catre o autoritate contractanta;
atribuirea contractului de achizitie publica de catre o autoritate contractanta, in
numele si pentru o alta persoana fizica/juridica, in cazul in care respectivul contract
este finantat/subventionat in mod direct, in proportie de mai mult de 50%, de catre
o autoritate contractanta;
organizarea concursului de solutii;
atribuirea contractului de concesiune de lucrari publice si a contractului de concesiune
de servicii.
Prevederile ordonantei nu se aplica pentru atribuirea contractului de achizitie publica, daca
acesta indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
345

SOVA & ASOCIATII
contractul a fost declarat cu caracter secret de catre autoritatile abilitate potrivit
prevederilor legale in vigoare;
indeplinirea contractului necesita impunerea unor masuri speciale de siguranta,
pentru protejarea intereselor nationale, potrivit prevederilor legale in vigoare.
Sunt exceptate si urmatoarele situatii, in cazul contractului de servicii:
are ca obiect cumpararea sau inchirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri,
cladiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora;
se refera la cumpararea, dezvoltarea, productia sau coproductia de programe
destinate difuzarii, de catre institutii de radiodifuziune si televiziune;
se refera la prestarea de servicii de arbitraj si conciliere;
se refera la prestarea de servicii financiare in legatura cu emiterea, cumpararea,
vanzarea sau transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, in
special operatii ale autoritatii contractante efectuate in scopul atragerii de resurse
financiare si/sau capital, precum si la prestarea de servicii specifice unei banci
centrale de catre BNR;
se refera la angajarea de forta de munca, respectiv incheierea de contracte de
munca;
se refera la prestarea de servicii de cercetare-dezvoltare remunerate in totalitate
de catre autoritatea contractanta si ale caror rezultate nu sunt destinate, in mod
exclusiv, autoritatii contractante pentru propriul beneficiu. .
V. Procedurile de atribuire a contractului de achizitie publica
Contractul de achizitie publica poate fi atribuit prin:
licitatie deschisa, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are
dreptul de a depune oferta;
licitatie restransa, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de
a-si depune candidatura, urmand ca numai candidatii selectati sa aiba dreptul de a
depune oferta;
dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul
de a-si depune candidatura si prin care autoritatea contractanta conduce un dialog
cu candidatii admisi, in scopul identificarii uneia sau mai multor solutii apte sa
raspunda necesitatilor sale, urmand ca, pe baza solutiei/solutiilor, candidatii selectati
sa elaboreze oferta finala;
negociere, respectiv procedura prin care autoritatea contractanta deruleaza consultari
cu candidatii selectati si negociaza clauzele contractuale, inclusiv pretul, cu unul sau
mai multi dintre acestia. Negocierea poate fi: negociere cu publicarea prealabila a
unui anunt de participare sau negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de
participare;
cererea de oferte, respectiv procedura simplificata prin care autoritatea contractanta
solicita oferte de la mai multi operatori economici;
concursul de solutii, respectiv procedura prin care autoritatea contractanta
achizitioneaza, in domeniul amenajarii teritoriului, al proiectarii urbanistice si
peisagistice, al arhitecturii sau in cel al prelucrarii datelor, un plan sau un proiect,
prin selectarea acestuia pe baze concurentiale un juriu.
De asemenea, autoritatea contractanta poate achizitiona direct produse, servicii sau lucrari,
fara a recurge la procedurile metionate mai sus, doar in cazul in valoarea fiecarui produs,
serviciu sau lucrare achizitionata, nu depaseste echivalentul in lei a 5.000 de euro.
346

SOVA & ASOCIATII
Regula prin care se realizeaza atribuirea contractului de achizitie publica este reprezentata de
licitatie deschisa sau restransa.
Celelalte proceduri pot fi aplicate numai in situatii de exceptie, strict reglementate.
De exemplu, autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de cerere de oferta
numai in cazul in care valoarea estimata, fata TVA, a contractului de achizitie publica este mai
mica decat echivalentul in lei a urmatoarelor praguri:
pentru contractul de furnizare: 40.000 euro;
pentru contrcatul de servicii: 40.000 euro;
pentru contractul de lucrari: 250.000 euro.
Procedurile de atribuire pot fi aplicate si prin utilizarea mijloacelor electronice prin intermediul
sistemului electronic de achizitii publice (SEAP).
Autoritatea contractanta nu are dreptul de a diviza contractul de achizitie publica in mai multe
contracte distincte de valoare mai mica si nici de a utiliza metode de calcul care sa conduca
la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achizitie publica.
In conformitate cu prevederile Directivelor Uniunii Europene, noua reglementare cuprinde
prevederi speciale de atribuire a contractului de achizitie publica cum ar fi: acordul-cadru,
sistemul de achizitie dinamic si licitatia electronica:
acordul-cadru: este intelegerea scrisa intervenita intre una sau mai multe autoritati
contractante si unul sau mai multi operatori economici, al carei scop este stabilirea
elementelor/conditiilor esentiale care vor guverna contractele de achizitie publica ce
urmeaza a fi atribuite intr-o perioada data, in mod special in ceea ce priveste pretul
si, dupa caz, cantitatile avute in vedere;
sistemul de achizitie dinamic: procesul in intregime electronic, limitat in timp si
deschis pe intreaga sa durata oricarui operator economic care indeplineste criteriile
de calificare si selectie si care a prezentat o oferta initiala conforma cu cerintele
caietului de sarcini;
licitatia electronica: procesul repetitiv realizat dupa o prima evaluare completa a
ofertelor, in care ofertantii au posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor
electronice, de a reduce preturile prezentate si/sau de a imbunatati alte elemente
ale ofertei; evaluarea finala trebuie sa se realizeze in mod automat prin mijloacele
electronice utilizate.
VI.
Documentatia de atribuire a contractului de achizitie publica
Revine autoritatii contractante obligatia de a preciza in cadrul documentatiei de atribuire orice
cerinta, criteriu, regula si alte informatii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o
informare completa, corecta si explicita cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.
Documentatia de atribuire trebuie sa contina cel putin urmatoarele:
informatii generale privind autoritatea contractanta, in special cu privire la adresa,
persoane de contact, mijloace de comunicare etc.;
instructiuni privind date limita care trebuie respectate si formalitati care trebuie
indeplinite in legatura cu participarea la procedura de atribuire;
347

SOVA & ASOCIATII
daca sunt solicitate, cerintele minime de calificare, precum si documentele care
urmeaza sa fie prezentate de ofertanti/candidati pentru dovedirea indeplinirii criteriilor
de calificare si selectie;
caietul de sarcini sau documentatia descriptiva, aceasta din urma fiind utilizata in
cazul aplicarii procedurii de dialog competitiv sau de negociere;
instructiuni privind modul de elaborare si de prezentare a propunerii tehnice si
financiare;
informatii detaliate si complete privind criteriul de atribuire aplicat pentru stabilirea
ofertei castigatoare;
instructiuni privind modul de utilizare a cailor de atac;
informatii referitoare la clauzele contractuale obligatorii.
Caietul de sarcini trebuie sa contina, in mod obligatoriu, specificatii tehnice referitoare la
nivelul calitativ, tehnic si de performanta, cerinte privind impactul asupra mediului inconjurator,
siguranta in exploatare, dimensiuni, terminologie etc. Specificatiile tehnice trebuie sa
permita oricarui ofertant accesul egal la procedura de atribuire si nu trebuie sa aiba ca efect
introducerea unor obstacole nejustificate de natura sa restranga concurenta intre operatorii
economici.
VII.
Participarea la procedura de atribuire
La procedura pentru atribuirea contratului de achizitie publica poate participa orice operator
economic, individual sau intr-un grup de operatori. Ofertantul/candidatul care, in conformitate
cu legislatia statului in care este stabilit, este abilitat sa presteze o anumita activitate nu
poate fi exclus dintr-o procedura de atribuire pentru singurul motiv ca, in conformitate cu
legislatia nationala, acest tip de activitate poate fi prestat numai de catre persoane juridice
sau numai de catre persoane fizice.
Mai multi operatori economici au dreptul de a se asocia in scopul de a depune candidatura sau
oferta comuna, existand posibilitatea ca autoritatea contractanta sa solicite ca asocierea sa
fie legalizata numai in cazul in care oferta comuna este declarata castigatoare si numai daca
o astfel de masura reprezinta o conditie necesara pentru buna indeplinire a contractului.
Ofertantul are dreptul de a include in propunerea tehnica posibilitatea de a subcontracta
o parte din contractul respectiv, fara a i se diminua raspunderea in legatura cu modul de
executare al contractului. Daca autoritatea contractanta solicita, ofertantul are obligatia
de a preciza partea/partile din contract pe care urmeaza sa le subcontracteze si datele
subcontractantilor.
In cadrul aceleiasi proceduri, candidatul/ofertantul nu are dreptul sa participe la doua
sau mai multe asocieri de operatori economici; sa depuna candidatura/oferta individuala
si o alta candidatura/oferta comuna; sa depuna oferta individuala si sa fie nominalizat ca
subcontractant in cadrul unei alte oferte.
VIII.
Reguli de publicitate
In vederea asigurarii transparentei atribuirii contractului de achizitie publica, autoritatea
contractanta are obligatia de a trimite spre publicare anunturile de intentie, de participare si
de atribuire a contractului de achizitie catre operatorul SEAP, care la randul sau are obligatia
348

SOVA & ASOCIATII
de a asigura transmiterea in format electronic a anunturilor spre publicare in Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene. Ordonanta prevede pentru fiecare categorie de anunt modalitatea in care se
face publicarea, cu referire la publicarea, dupa caz, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene:
anuntul de intentie se publica: in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, in SEAP si in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, Achizitii Publice sau numai in SEAP, cu
conditia ca, inainte de publicare, sa fi fost transmis un anunt simplificat de informare
prealabila catre Comisia Europeana.
anuntul de participare se publica in mod obligatoriu in anumite cazuri expres prevazute
de lege, publicarea facandu-se in SEAP si in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a
IV-a, Achizitii Publice si, dupa caz, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Publicarea in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie in anumite cazuri expres
prevazute de ordonanta, respectiv:
contractul/acordul-cadru este de furnizare sau de servicii, iar valoarea sa estimata
este mai mare de 125.000 euro (pentru sectorul de utilitati pragul valoric este de
420.000 euro);
contractul/acordul-cadru este de lucrari, iar valoarea sa estimata este mai mare de
5.000.000 euro.
anuntul de atribuire se publica in SEAP si in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IVa,
Achizitii Publice si, dupa caz, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Publicarea in
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie in situatiile prevazute expres de
ordonanta, respectiv in cazurile mentionate mai sus cu privire la publicarea obligatorie
a anuntului de participare. In situatia in care valoarea estimata a contractului/
acordului-cadru este mai mica decat cele pevazute mai sus, publicarea in Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nu este obligatorie.
IX.
Achizitia publica de servicii de publicitate
Contractul de publicitate media este acel contract de servicii care are ca obiect crearea,
producerea si/sau difuzarea de reclama sau alte forme de promovare prin intermediul
mijloacelor de informare in masa scrise, audiovizuale sau electronice.
In cazul atribuirii contractelor de publicitate media, cu o valoare anuala cumulata, fara TVA,
estimata mai mare decat echivalentul in lei a 2.000 euro, autoritatea contractanta are obligatia
de a publica un anunt de participare si un anunt de atribuire, in sistemul informatic de utilitate
publica disponibil pe internet, www.publicitatepublica.ro. Anuntul de participare trebuie sa
cuprinda criteriile de calificare si selectie.
X. Atribuirea contractului de achizitie publica
In conformitate cu prevederile din documentatia de atribuire, ofertantul are obligatia de a
elabora oferta, ce are caracter obligatoriu, din punct de vedere al continutului, pe toata
perioada de valabilitate stabilita de catre autoritatea contractanta.
Autoritatea contractanta poate permite ofertantilor sa depuna oferte alternative numai
in cazul in care criteriul de atribuire este cea mai avantajoasa oferta din punct de vedere
economic, iar anuntul de participare trebuie sa precizeze ca este permisa aceasta depunere.
349

SOVA & ASOCIATII
In situatia in care aceasta precizare lipseste, autoritatea contractanta nu are dreptul de a lua
in considerare ofertele alternative.
Operatorul economic are obligatia de a depune oferta la adresa si pana la data limita pentru
depunere stabilite in anuntul sau in invitatia de participare. Oferta depusa la o alta adresa
decat cea a autoritatii contractante sau peste termenul limita de depunere se returneaza
nedeschisa.
a) criterii de calificare si selectie a candidatilor/ofertantilor:
Criteriile de calificare si selectare vor fi stabilite prin referire la:
situatia personala a candidatului sau ofertantului;
capacitatea de exercitare a activitatii profesionale;
situatia economica si financiara;
capacitatea tehnica si/sau profesionala;
standarde de asigurare a calitatii;
standarde de protectie a mediului, dupa caz.
Pentru aplicarea criteriilor referitoare la situatia economica si financiara, precum si la
capacitatea tehnica sau profesionala, autoritatea contractanta are obligatia de a preciza in
cuprinsul anuntului de participare cerintele minime pe care candidatii/ofertantii trebuie sa le
indeplineasca pentru a fi considerati calificati. Aceste cerinte minime de calificare nu trebuie
sa restrictioneze participarea la procedura de atribuire.
a) criterii pentru atribuirea contractului de achizitie publica:
In anuntul de participare autoritatea contractanta are obligatia de a preciza criteriul de
atribuire a contractului de achizitie publica, care nu poate fi schimbat pe toata durata de
aplicare a procedurii de atribuire.
Criteriul pe baza caruia se atribuie contractul de achizitie publica poate fi numai:
fie oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic;
fie, in mod exclusiv, pretul cel mai scazut.
In cazul aplicarii criteriului „oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic”,
oferta stabilita ca fiind castigatoare este oferta care intruneste punctajul cel mai mare rezultat
din aplicarea unui algoritm de calcul.
Autoritatea contractanta are dreptul de a incheia contractul de achizitie publica numai dupa
implinirea termenului de:
15 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii, in
cazul in care valoarea contractului este la mai mare decat 40.000 euro, in cazul
contractelor de furnizare/servicii, sau 250.000 euro pentru contractele de lucrari;
7 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii, in cazul in
care valoarea contractului este mai mica sau egala cu pragurile mai sus mentionate.
Autoritatea contractanta are obligatia de a informa candidatii/ofertantii despre deciziile
referitoare la atribuirea contractului, incheierea acordurilor-cadru, anularea procedurii de
atribuire si initierea unei noi proceduri, dar si motivele pentru care au fost respinse anumite
oferte acelora care au fost refuzati.
350

SOVA & ASOCIATII
Pentru fiecare contract atribuit sau acord-cadru incheiat si pentru fiecare lansare a unui sistem
de achizitie dinamic, autoritatea contractanta are obligatia de a intocmi dosarul achizitiei
publice, care se pastreaza de aceasta atat timp cat contractul/acordul-cadru produce efecte
juridice si in orice caz nu mai putin de 5 ani de la data finalizarii contractului respectiv. Dosarul
achizitiei publice are caracter de document public.
B. CONTRACTUL DE CONCESIUNE
OUG nr. 34/2006 prevede doua tipuri de contracte de concesiune:
contractul de concesiune de lucrari publice – este contractul care are aceleasi
caracteristici ca si contractul de lucrari, cu deosebirea ca in contrapartida lucrarilor
executate contractantul, in calitate de concesionar, primeste din partea autoritatii
contractante, in calitate de concedent, dreptul de a exploata rezultatul lucrarilor sau
acest drept insotit de plata unei sume de bani;
contractul de concesiune de servicii – este contractul care are aceleasi caracteristici
ca si contractul de servicii, cu deosebirea ca in contrapartida serviciilor prestate
contractantul, in calitate de concesionar, primeste din partea autoritatii contractante,
in calitate de concedent, dreptul de a exploata serviciile sau acest drept insotit de
plata unei sume de bani.
Sunt prevazute in mod expres cazurile in care nu se aplica prevederile ordonantei contractelor de
concesiune. Procedura de atribuire a unui contract de concesiune se initiaza prin publicarea unui
anunt de participare in SEAP si in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, Achizitii Publice si,
dupa caz, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Publicarea in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
este obligatorie in toate situatiile in care valoarea estimata a contractului de concesiune care
urmeaza sa fie atribuit este mai mare decat echivalentul in lei a 5.000.000 euro.
I. Atribuirea contractelor de achizitie publica de catre concesionari
In situatia in care concesionarul are calitatea de autoritate contractanta trebuie respectate
toate prevederile de mai sus daca acesta atribuie un contract de achizitie publica unei terte
parti. Daca nu are calitatea de autoritate contractanta, concesionarul are obligatia, atunci
cand atribuie un contract de lucrari sau de servicii unei terte parti, de a publica un anunt de
participare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, in SEAP si in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea a IV-a, Achizitii Publice, in toate situatiile in care valoarea estimata a contractului care
urmeaza sa fie atribuit este mai mare decat echivalentul in lei a 5.000.000 euro.
a) contracte sectoriale:
Contractul sectorial este acel contract de achizitie publica care se atribuie in scopul efectuarii
unei activitati relevante in sectoarele de utilitate publica: apa, energie, transport, posta.
Pentru fiecare dintre sectoarele mentionate mai sus sunt definite activitatile relevante si sunt
stabilite cazurile in care ordonanta nu se aplica anumitor contracte sectoriale.
Procedurile prin care se atribuie contractele sectoriale sunt:
licitatie deschisa;
licitatie restransa;
351

SOVA & ASOCIATII
negocierea cu publicarea prealabila a unui anunt de participare;
negocierea fara publicarea prealabila a unui anunt de participare;
cererea de oferte.
De regula, autoritatea contractanta are obligatia de a atribui contractul sectorial prin aplicarea
procedurilor de licitatie deschisa, licitatie restransa sau negociere cu publicarea prealabila a
unui anunt de participare. Procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de
participare se aplica doar in cazurile prevazute de ordonanta.
C. REZOLVAREA CONTESTATIILOR
Persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un
act al autoritatii contractante are dreptul de a contesta actul respectiv pe cale administrativjurisdictionala
sau in justitie. In acceptiunea ordonantei, orice persoana care indeplineste
cumulativ urmatoarele doua conditii: are un interes legitim in legatura cu un anumit contract
de achizitie publica pentru a carui atribuire se aplica prevederile mentionate si a suferit,
sufera sau risca sa sufere un prejudiciu, ca o consecinta a unui act al autoritatii contractante,
de natura sa produca efecte juridice, este o persoana care se considera vatamata.
Tinandu-se cont de dispozitiile legii contenciosului-administrativ, despagubirile se solicita
doar prin actiune in justitie.
Se infiinteaza Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, organism cu activitate
administrativ-jurisdictionala, care functioneaza pe langa Autoritatea Nationala pentru
Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, stabilindu-se si toate elementele legate
de structura acestuia, modul de organizare, membrii sai, modul in care solutioneaza cererile
care ii sunt adresate.
Depunerea contestatiei in fata Consiliului suspenda de drept procedura de atribuire pana la
data solutionarii sale. Contractul incheiat in perioada de suspendare a procedurii de atribuire
este lovit de nulitate absoluta.
Consiliul examineaza actul atacat si poate pronunta o decizie prin care il anuleaza in parte sau
in tot, obliga autoritatea contractanta sa emita un act sau dispune orice alta masura necesara
pentru remedierea actelor ce afecteaza procedura de atribuire. Daca apreciaza ca sunt si
alte incalcari in afara celor prevazute in contestatie, poate sa dispuna din oficiu remedierea
acestora.
Autoritatea contractanta poate sesiza Consiliul in scopul pronuntarii asupra legalitatii actelor
si operatiunilor derulate in cursul procedurii de atribuire. Consiliul poate admite sesizarea
si constata legalitatea actelor intocmite de autoritatea contractanta, respectiv atesta
corectitudinea operatiunilor si procedurilor desfasurate de aceasta. Daca se constata nereguli
in cadrul procedurilor derulate de autoritate, Consiliul dispune notificarea acesteia in vederea
luarii masurilor de remediere prevazute de ordonanta.
Impotriva deciziei luate de Consiliu se poate face plangere, care este solutionata de Curtea
de Apel, sectia de contencios-administrativ si fiscal in raza careia se afla sediul autoritatii
contractante. Procedura de solutionare a plangerii este cea a recursului. Instanta poate
dispune suspendarea procedurii de atribuire pana la solutionarea plangerii formulate impotriva
deciziei Consiliului, iar contractul incheiat pe perioada de suspendare este lovit de nulitate
absoluta. Hotararea care se pronunta este definitiva si irevocabila.
352

SOVA & ASOCIATII
Litigiile privind acordarea de despagubiri se vor solutiona doar de instanta de judecata. Cel
care intenteaza o asemenea actiune trebuie sa dovedeasca urmatoarele: au fost incalcate
prevederile ordonantei, ar fi avut o sansa reala de a castiga contractul si aceasta a fost
compromisa ca urmare a incalcarii.
Partile nu se pot adresa atat Consiliului, cat si instantei, dar daca se face o dubla sesizare,
instanta va suspenda judecata pana la solutionarea sa pe cale administrativ-jurisdictionala.
Competenta in privinta solutionarii cauzelor apartine tribunalului in a carui arie teritoriala se
afla sediul autoritatii contractante, hotararea data fiind supusa recursului la Curtea de Apel.
D. CONTRAVENTII SI SANCTIUNI
Sunt stabilite faptele care constituie contraventii, sanctiunea aplicata in cazul acestora fiind
amenda de la 5.000 RON pana la 10.000 RON, care poate fi aplicata atat persoanelor fizice,
cat si celor juridice. Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie in termen de 12
luni de la data savarsirii faptei.
In privinta contraventiilor, prevederile Ordonantei se vor completa cu cele ale Ordonantei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, cu modificarile si completarile
ulterioare.
353

SOVA & ASOCIATII
TITLURI DE VALOARE
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr. 58 din 1 mai 1934 asupra cambiei si biletului la ordin, publicata in M. Of. nr.
100 din 1 mai 1934, cu modificarile si completarile aduse prin Ordonanta Guvernului
nr. 11 din 4 august 1993 si Legea nr. 83 din 6 octombrie 1994.
Legea nr. 59 din 1 mai 1934 asupra cecului, publicata in M. Of. nr. 100 din 1 mai
1934, cu modificarile si completarile aduse prin Ordonanta Guvernului nr. 11 din 4
august 1993 si prin Legea nr. 83 din 6 octombrie 1994.
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata in M.Of. nr. 1066 din 17
noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 297 din 28 iunie 2004 privind piata de capital, publicata in M.Of. nr. 571
din 29 iunie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 313/2004 - Legea datoriei publice, publicata in M.Of. nr. 577 din 29 iunie
2004, cu modificarile ulterioare:
Legea nr. 97 din 25 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
41/2005 privind reglementarea unor masuri financiare, publicata in M.Of. nr.
375 din 2 mai 2006.
Ordinul nr. 1408/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind operatiunile cu titluri
de stat emise in forma dematerializata, publicat in M.Of. nr. 881/2005, cu modificarile
si completarile ulterioare
Hotararea Guvernului nr. 2415/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii datoriei publice nr. 313/2004, publicata in M. Of. nr. 57
din 18 ianuarie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare
Conventia nr. 15.570 din 31 ianuarie 2005 intre Ministerul Finantelor Publice si Banca
Nationala a Romaniei, publicata in M.Of. nr. 134 din 14 februarie 2005
Regulamentul nr. 11/2005 privind piata primara a titlurilor de stat administrata de
Banca Nationala a Romaniei, publicat in M.Of. nr. 882/2005
Norma BNR nr. 13 din 29 decembrie 2005 in aplicarea Regulamentului BNR nr.
11/2005 privind piata primara a titlurilor de stat administrata de Banca Nationala a
Romaniei, publicata in M.Of. nr. 30 din 12 ianuarie 2006, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Regulamentul nr. 12/2005 privind piata secundara a titlurilor de stat administrata de
Banca Nationala a Romaniei, publicat in M.Of. nr. 882/2005
355

SOVA & ASOCIATII
Norma BNR nr. 1 din 31 ianuarie 2006 in aplicarea Regulamentului nr. 12/2005 privind
piata secundara a titlurilor de stat administrata de Banca Nationala a Romaniei,
publicata in M.Of. nr. 136 din 14 februarie 2006
Regulamentul nr. 11 din 11 decembrie 2006 privind circuitul instrumentelor de plata
de debit, emis de Banca Nationala a Romaniei si publicat in M. Of. nr. 1.032 din 27
decembrie 2006.
Ordinul nr. 773 din 15 mai 2006 pentru aprobarea procedurii privind contractarea
datoriei publice guvernamentale interne prin emiterea de titluri de stat tip benchmark,
emitent Ministerul Finantelor Publice, publicat in M. Of. nr. 443 din 23 mai 2006
I. Titlurile comerciale de valoare
1. Notiune
Titlul comercial de valoare reprezinta un inscris/titlu in temeiul caruia posesorul sau legitim
este indrituit sa exercite, la o data determinata, dreptul aratat in inscris.
2. Caracteristici:
inscrisul are caracter constitutiv;
inscrisul are caracter formal;
inscrisul are caracter literal;
inscrisul confera un drept autonom.
3. Clasificare
In functie de continutul lor, titlurile comerciale de valoare se clasifica in trei categorii:
4. Efectele de comert
Sunt inscrisuri care dau posesorilor legitimi dreptul la plata unei sume de bani. Intrucat
efectele de comert sunt inscrisuri care exprima in moneda valoarea pe care o incorporeaza,
ele indeplinesc functia de numerar, de instrument de plata (fiind denumite figurativ si „moneda
comerciantilor”).
Intra in aceasta categorie:
a) cambia:
Este un inscris prin care o persoana da dispozitie altei persoane sa plateasca o suma de
bani, la scadenta, unei a treia persoane sau la ordinul acesteia. Conform art. 1 din Legea nr.
58/1934 privind cambia si biletul la ordin, „Cambia cuprinde: denumirea de Cambie trecuta in
insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu, ordinul
neconditionat de a plati o suma determinata, numele aceluia care trebuie sa plateasca (tras),
aratarea scadentei, aratare locului unde plata trebuie facuta, numele aceluia caruia sau la
ordinul caruia plata trebuie facuta, aratarea datei si a locului emiterii si semnatura celui care
emite cambia (tragator).
356

SOVA & ASOCIATII
b) biletul la ordin:
Este un inscris prin care o persoana se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta unei
alte persoane sau la ordinul acesteia. Conform art. 104 din legea nr. 58/1934 privind cambia
si biletul la ordin, biletul la ordin cuprinde: denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi
textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu; promisiunea
neconditionata de a plati o suma determinata; aratarea scadentei;aratarea locului unde plata
trebuie facuta; numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta; aratarea datei
si a locului emiterii; semnatura emitentului.
c) cecul:
Este un inscris prin care o persoana da ordin unei banci la care are un disponibil sa plateasca
o suma de bani unei persoane sau la ordinul acesteia.
Conform art. 1 din Legea nr. 59/1934, cecul trebuie sa cuprinda: denumirea de cec trecuta in
insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu; ordinul
neconditionat de a plati o anumita suma de bani; numele celui care trebuie sa plateasca (tras);
aratarea locului unde plata trebuie facuta; aratarea datei si a locului emiterii; semnatura celui
care emite cecul (tragatorul).
5. Valorile mobiliare
Sunt inscrisuri care atribuie titlularilor anumite drepturi complexe, patrimoniale si personal
nepatrimoniale. Fac parte din aceasta categorie actiunile si obligatiunile emise de societatile
comerciale.
c) actiunile:
Sunt titluri reprezentative ale contributiei asociatilor, constituind fractiuni ale capitalului
social, care confera posesorilor calitatea de actionar. Aceste inscrisuri dau titlularului anumite
drepturi: dreptul la dividende, dreptul la vot in adunarea generala, dreptul la restituirea
valorii nominale, in caz de dizolvare sau lichidare a societatii, etc.
Actiunile sunt titluri de credit negociabile care circula in conditiile legii.
d) obligatiunile:
Sunt inscrisuri emise de o societate comerciala in schimbul sumelor de bani imprumutate,
care incorporeaza indatorirea societatii de a rambursa aceste sume si de a plati dobanzile
aferente. Titularii inscrisurilor sunt creditori ai societatii si, in aceasta calitate, au dreptul la
restituirea sumei datorate, la scadenta, si la plata dobanzilor cuvenite. Obligatiunile sunt si
ele titluri de credit negociabile, care circula in conditiile legii.
6. Titlurile reprezentative ale marfurilor
Sunt inscrisuri care confera un drept real (de proprietate sau de garantie) asupra unor marfuri
aflate in depozit in docuri, antrepozite, etc. Posesorul titlului este titularul dreptului real asupra
marfurilor si, in consecinta, dispune de ele. Din aceasta categorie fac parte conosamentul,
recipisa de depozit si warantul.
357

SOVA & ASOCIATII
II.
Titluri de stat
Potrivit Legii nr. 313/2004 privind datoria publica, titlurile de stat reprezinta instrumente
financiare care atesta datoria publica sub forma de bonuri, certificate de trezorerie, inclusiv
certificatele de trezorerie pentru populatie nerascumparate la scadenta si transformate in
certificate de depozit sau alte instrumente financiare, constituind imprumuturi ale statului
in moneda nationala sau in valuta, pe termen scurt, mediu si lung. Acestea pot fi emise in
forma materializata sau dematerializata, nominative sau la purtator, si pot fi negociabile sau
nenegociabile.
Titlurile de stat sunt emise conform unui calendar previzional anual, stabilit si anuntat in luna
decembrie a fiecarui an de Ministerul Finantelor Publice. Acest program este detaliat lunar/
trimestrial/semestrial prin prospecte de emisiune, putand fi modificat in functie de evolutiile
pietelor financiare si de necesitatile de finantare.
Ministerul Finantelor Publice poate mandata unor entitati publice sau private, pe baza de
conventie, atributii operationale privind emisiunea de titluri de stat.
Scadenta titlurilor de stat
Titlurile de stat exprimate in moneda nationala pot fi emise pe termen scurt, mediu sau lung.
1. Titlurile de stat pe termen scurt
Ssunt bonurile de tezaur si certificatele de trezorerie, fie purtatoare de dobanda, fie cu discont
(titluri de valoare emise de catre stat in scopul atragerii economiilor in moneda nationala
de la populatie), precum si alte instrumente ce pot fi create de emitent in conditiile legii, cu
scadenta de pana la 1 an inclusiv.
2. Titlurile de stat pe termen mediu sau lung
Sunt obligatiunile de stat cu o scadenta de peste un an si maximum 5 ani de la emisiune,
respectiv de peste 5 ani de la emisiune, fie purtatoare de dobanda, fie cu discount, emise
conform clauzelor imprumutului de stat. Cel mai recent exemplu in acest sens sunt titlurile de
stat tip benchmark, introduse prin Ordinul nr. 773 din 15 mai 2006.
g) circulatia titlurilor de stat:
Titlurile de stat vor fi oferite spre vanzare; termenii si conditiile de emisiune ale unei anumite
serii de titluri de stat sunt prezentate in prospectul de emisiune, care este aprobat prin ordin
al ministrului finantelor publice si va cuprinde intre altele: denumirea titlurilor de stat care
urmeaza a fi emise; seria titlurilor de stat; data emisiunii (data decontarii); modalitate si data
decontarii; rata dobanzii sau pretul (daca este cazul); etc..
Legea interzice orice acorduri sau practici concertate ale participantilor la piata titlurilor de
stat, care au ca obiect sau ar putea avea ca efect distorsiuni ale concurentei pe piata, in
special cele privind: randamentul si pretul titlurilor de stat; volumul titlurilor de stat oferite
sau cerute; structura portofoliului de titluri de stat ale fiecarui participant la piata si strategia
de gestiune a portofoliului; implicarea in tranzactii care ar putea constitui acte de concurenta
neloiala fata de alti participanti la piata.
358

SOVA & ASOCIATII
h) plata titlurilor de stat:
Valoarea titlurilor de stat se ramburseaza in conformitate cu conditiile de emisiune si cu
prevederile Legii nr. 313/2004; la data rambursarii obligatiile statului se sting.
Plasamentul in titluri de valoare emise de catre stat este considerat fara risc, deoarece
rascumpararea lor de catre emitent este sigura.
i) piata primara a titlurilor de stat:
Piata primara a titlurilor de stat cuprinde totalitatea operatiunilor legate de plasarea titlurilor
de stat, in scopul atragerii pe termen scurt, mediu sau lung a capitalurilor financiare
disponibile.
Vanzarea titlurilor de stat pe piata primara se realizeaza prin subscriptie publica, licitatie sau
prin orice alta metoda stabilita de administratorul de piata si agreata de emitent.
Participantii pe piata primara a titlurilor de stat sunt dealerii primari, care pot desfasura
operatiuni in nume si in cont propriu sau in nume propriu si pe contul clientilor lor, persoane
fizice si/sau juridice rezidente ori nerezidente.
Prin dealer primar se intelege entitatea care a fost acceptata de administratorul pietei primare sa
deruleze operatiuni cu titluri de stat pe aceasta piata ca urmare a indeplinirii conditiilor de acces.
Dealeri primari pot fi:
institutii de credit, astfel cum sunt definite de OUG nr. 99/2006 privind institutiile
de credit si adecvarea capitalului, care sunt autorizate de Banca Nationala a
Romaniei;societati de servicii de investitii financiare, asa cum sunt definite la art.
6 din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile
ulterioare, care sunt autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare;
institutii echivalente celor prevazute la lit. a) si b), autorizate in statele membre ale
Uniunii Europene si/sau in celelalte state apartinand Spatiului Economic European.
j) piata secundara a titlurilor de stat:
Piata secundara a titlurilor de stat reprezinta un sistem multilateral care faciliteaza intalnirea,
in mod nediscriminatoriu, a cererii si ofertei vanzatorilor si cumparatorilor de titluri de stat,
din care rezulta incheierea de contracte care au ca obiect aceste instrumente financiare.
Piata secundara a titlurilor de stat se organizeaza si functioneaza conform reglementarilor
emise in acest sens de Banca Nationala a Romaniei sau, dupa caz, de Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.
Tranzactionarea titlurilor de stat se realizeaza pe piata secundara a titlurilor de stat administrata
de Banca Nationala a Romaniei si pe piata reglementata autorizata si supravegheata de
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
Prin participant pe piata secundara se intelege entitatea care a fost acceptata de administratorul
pietei secundare sa deruleze operatiuni cu titluri de stat pe aceasta piata ca urmare a
indeplinirii conditiilor de acces.
k) administratorii de piata:
Ministerul Finantelor Publice mandateaza unui administrator de piata toate activitatile legate de
organizarea si reglementarea activitatilor pe piata primara si/sau secundara a titlurilor de stat.
359

SOVA & ASOCIATII
l) depozitarul titlurilor de stat:
Depozitarea si decontarea operatiunilor cu titluri de stat au loc in cadrul sistemului de
depozitare si decontare a titlurilor de stat, administrat de entitatea mandatata de Ministerul
Finantelor Publice in calitate de depozitar unic al titlurilor de stat.
Drepturile de proprietate asupra titlurilor de stat, pentru participantii la sistemul de depozitare
si decontare, se dobandesc prin inscrierea titlurilor de stat in conturile deschise in evidentele
depozitarului unic. In toate celelalte cazuri drepturile de proprietate se dobandesc prin
inscrierea in conturile deschise in evidentele intermediarilor pietei secundare sub rezerva
evidentierii titlurilor de stat in contul cumulat de clienti deschis pe numele intermediarului in
evidentele depozitarului unic.
Procesarea operatiunilor cu titluri de stat in cadrul sistemului de depozitare si decontare a
titlurilor de stat se face in conformitate cu reglementarile emise de depozitarul titlurilor de stat.
Transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de stat in cadrul sistemului de depozitare
si decontare se face cu respectarea principiului “livrare contra plata” (principiul DvP),
asigurandu-se astfel ca debitarea conturilor de evidenta a titlurilor de stat are loc daca si
numai daca are loc decontarea fondurilor.
Depozitarul titlurilor de stat nu este raspunzator de transferul dreptului de proprietate in
conturile deschise in evidentele intermediarilor.
Intermediarii pietei titlurilor de stat sunt direct raspunzatori de asigurarea respectarii
principiului DvP pentru operatiunile derulate in numele clientilor lor, inclusiv in numele altor
participanti pentru care actioneaza in calitate de agent de decontare in sistem.
Actiunile
Potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, actiunile sunt titluri
reprezentative ale contributiei asociatilor, constituind fractiuni din capitalul social, care confera
posesorilor calitatea de actionar.
1. Drepturile si obligatiile actionarului
a) drepturi patrimoniale:
Dreptul la dividende este principalul drept patrimonial al actionarului in virtutea caruia
primeste o parte din profit. Dreptul la dividende se naste in ziua cand A.G.A decide distribuirea
acestora, sau, dupa caz, la termenul stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6
luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat.
In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere,
la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a
actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a
stabilit o dobanda mai mare.
b) drepturi nepatrimoniale:
Dreptul de a participa la adunarea generala a actionarilor il au toti actionarii cu actiuni comune.
Ei pot participa la adunare direct sau prin reprezentare.
360

SOVA & ASOCIATII
Dreptul de vot apartine actionarilor cu actiuni comune. Fiecare actiune platita da dreptul la
un vot in adunarea generala. Prin act constitutiv numarul voturilor unui actionar cu mai multe
actiuni poate fi limitat.
Dreptul de informare permite actionarilor sa se informeze asupra desfasurarii activitatii
societatii. Administratorii sunt obligati sa puna la dispozitia actionarilor registrele societatii si
sa elibereze, la cerere, copii de pe acestea.
Actionarii au si anumite obligatii, in principal - plata varsamintelor datorate. Daca ei nu au
executat aceasta obligatie la termenul prevazut, societatea ii va invita sa o execute printr-o
somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, in Monitorul Oficial si intr-un
ziar de larga raspandire. Daca nici dupa somatie, actionarii nu-si executa obligatia, consiliul
de administratie, respectiv directoratul, va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru
varsamintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative.
III. Obligatiunile – notiune
Obligatiunile sunt instrumente de credit, pe termen lung si mediu, emise de societati comerciale
sau de organisme ale administratiei de stat centrale si locale. Ele dau dreptul de a incasa o
dobanda si de a recupera suma investita dintr-o data la scadenta sau in transe pe durata de
viata. Investitori in obligatiuni pot fi persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate, care
detin capitaluri banesti. Cumparand o obligatiune de la o institutie emitenta se cedeaza acelei
institutii dreptul de folosire a acelor bani pentru o perioada stabilita. In schimb emitentul va
da un certificat prin care se angajeaza sa inapoieze valoarea imprumutata plus o dobanda.
1. Tipuri de obligatiuni pe piata internationala a obligatiunilor
Pe piata internationala a obligatiunilor, pe langa obligatiunile clasice au aparut si tipuri noi:
obligatiuni cu bonuri de subscriere (warant). Acestea sunt obligatiuni clasice cu un
drept de subscriptie, negociabil, care permite sa se achizitioneze ulterior, la un pret
fixat dinainte, actiuni ale societatii emitente;
obligatiunile cu cupon zero – acestea nu presupun plati de dobanda catre investitori,
castigul fiind dat in acest caz de diferenta dintre pretul de emisiune (mai mic) si
valoarea nominala la care emitentul rascumpara obligatiunile ulterior de la emitent
sau de prima de rascumparare acordata de emitent;
obligatiuni de participatie, in cadrul carora rata dobanzii si pretul de rambursare
sunt fixate la un nivel minim in momentul emisiunii, dar acestea pot fi majorate in
conformitate cu rezultatele financiare obtinute de debitor;
obligatiuni convertibile in actiuni care dau dreptul detinatorului, ca in termenul fixat
prin contractul de emisiune, sa-si exprime optiunea de convertire a titlurilor in actiuni.
Creditorul devine actionar la compania finantata;
obligatiuni indexate. Emitentul isi asuma obligatia de a actualiza valoarea acestor
titluri in functie de un indice, de comun acord cu investitorul. Indexarea se aplica
asupra dobanzii, asupra pretului de rambursare sau asupra ambelor elemente;
obligatiuni cu dobanda variabila. Emitentul se obliga sa modifice rata dobanzii pe
durata de viata a obligatiunii, pentru a asigura o fructificare in conformitate cu
conditiile pietei. Sunt emise de regula in dolari, emisiunea de asemenea titluri fiind
puternica in perioade caracterizate printr-o mare volatilitate a ratelor de dobanda;
361

SOVA & ASOCIATII
obligatiuni speciale cu cupon ce poate fi reinvestit - OSCAR. Acestea permit
detinatorului sa aleaga intre a primi cupon de dobanda in numerar sau a primi
obligatiuni identice cu cele initiale.
2. Elementele intrinseci ale unei obligatiuni
a) valoarea imprumutului:
Valoarea imprumutului (valoarea nominala sau principala) este valoarea pe care emitentul
este de acord sa o restituie la scadenta obligatiunii.
b) rata dobanzii:
Obligatiunile sunt emise cu o rata specificata a cuponului sau o rata nominala care este
determinata de conditiile pietei la momentul ofertei primare a obligatiunii.
Sunt obligatiuni cu rata fixa a dobanzii si obligatiuni cu rata fluctuanta a dobanzii.
c) programul platii dobanzilor:
Pe durata de existenta a obligatiunii, dobanda este platita de obicei la intervale de 3 luni, 6
luni sau 1 an. Plata dobanzii aferenta acestor intervale se numeste cupon.
d) termenul pana la scadenta:
Scadenta unei obligatiuni mai poarta si denumirea de maturitate. De obicei obligatiunile au
termenul de scadenta mai mare de 1 an.
e) clauza de rascumparare:
Daca prospectul cuprinde o astfel de clauza, emitentul are dreptul sa rascumpere obligatiunile
inainte de scadenta si sa le achite la un pret predeterminat. Aceasta clauza este folosita
de emitentii de obligatiuni pentru a se proteja de plata unei dobanzi mai mari decat ar fi
avantajos pentru banii luati cu imprumut.
f) clauza de restituire:
Daca este prevazuta aceasta clauza, investitorul poate inapoia emitentului obligatiunea
inainte de termenul de scadenta. Suma platita de emitent este egala cu pretul de cumparare
a obligatiunii plus dobanda.
g) randamentul:
Sunt trei tipuri principale de randament: a) randamentul cuponului; b) randamentul curent;
c) randamentul pana la scadenta.
3. Tranzactionarea obligatiunilor
Obligatiunile pot fi tranzactionate la Bursa de Valori (BVB). Cand sunt astfel tranzactionate,
ele pot fi cumparate si vandute intre investitori, atat individuali, cat si institutionali. Pretul cu
care se vinde si se cumpara o obligatiune este exprimat ca procent din valoarea nominala.
362

SOVA & ASOCIATII
In comparatie cu actiunile, obligatiunile au un risc mai mic deoarece ele presupun un venit
fix. In ceea ce priveste riscul de dobanda, pentru obligatiunile emise cu o rata variabila de
dobanda riscul pentru emitent este acela crestere a dobanzilor pe piata, fapt ce va duce la
o scumpire a creditului. Evaluarea riscului de dobanda se face cu ajutorul unui complex de
indicatori care masoara gradul de expunere al acestor instrumente financiare la modificarile
de rata a dobanzii: maturitatea, sensibilitatea si durata.
Intre tranzactionarea actiunilor si tranzactionarea obligatiunilor exista deosebiri majore, mai
ales in ceea ce priveste modul de exprimare a pretului. In cazul obligatiunilor, pretul nu se
exprima ca valoare absoluta, in lei, ci ca procent din valoarea nominala a obligatiunii.
Pretul net al vanzarii obligatiunilor care este si cel afisat in sistemul de tranzactionare nu
este insa pretul pe care cumparatorul il va plati vanzatorului. Pretului net i se adauga in mod
automat dobanda scursa de la data ultimei plati de dobanda de catre emitent (sau de la data
lansarii emisiunii) pana la data curenta.
In practica, la tranzactiile cu obligatiuni prin BVB trebuie tinut cont si de perioada de decontare
a tranzactiilor care este de trei zile lucratoare.
363

SOVA & ASOCIATII
REGIMUL CONTRACTELOR DE CONCESIUNE DE BUNURI
PROPRIETATE PUBLICA
Legislatia aplicabila in domeniu:
Ordonanta de Urgenta nr. 54 din 28 iunie 2006, privind regimul contractelor de
concesiune de bunuri proprietate publica, publicata in M. Of. nr. 569 din 30 iunie
2006;
Legea nr. 22 din 11 ianuarie 2007 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri
proprietate publica.
Ordonanta reglementeaza regimul juridic al contractului de concesiune de bunuri proprietate
publica, acel contract incheiat in forma scrisa prin care o autoritate publica, denumita
concedent, transmite, pe o perioada determinata, unei persoane, denumita concesionar,
care actioneaza pe riscul si raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun
proprietate publica in schimbul unei redevente.
Obiectul contractului de concesiune este reprezentat de bunurile care sunt proprietate publica
a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, potrivit Constitutiei si reglementarilor
legale privind proprietatea publica.
I. Partile contractului de concesiune
Au calitatea de concedent, in numele statului, judetului, orasului sau comunei:
ministerele sau alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, pentru
bunurile proprietate publica a statului;
consiliile judetene, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau
institutiile publice de interes local, pentru bunurile proprietate publica a judetului,
orasului sau comunei.
Orice persoana fizica sau persoana juridica, romana ori straina, poate avea calitatea de
concesionar.
Contractul de concesiune se incheie in conformitate cu legea romana, indiferent de
nationalitatea sau de cetatenia concesionarului, pentru o durata care nu va putea depasi 49
de ani, incepand de la data semnarii lui. Durata concesiunii se stabileste de concedent pe baza
studiului de oportunitate.
II.
Procedura de initiere a concesiunii
Concesionarea are loc la initiativa concedentului sau ca urmare a unei propuneri insusite de
acesta, propunere care trebuie sa fie fundamentata din punct de vedere economic, financiar,
365

SOVA & ASOCIATII
social si de mediu. Initiativa concesionarii trebuie sa aiba la baza efectuarea unui studiu de
oportunitate, care va cuprinde elementele stabilite de Ordonanta si care va fi aprobat de
concedent.
Pe baza studiului de oportunitate, concesiunea se aproba prin hotarare a Guvernului, a
consiliilor locale, judetene sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
III.
Atribuirea contractului de concesiune
Principiile care stau la baza atribuirii contractului de concesiune sunt: transparenta, tratamentul
egal, proportionalitatea, nediscriminarea, libera concurenta.
Procedurile de atribuire a contractului de concesiune sunt:
1. licitatia – procedura la care persoana fizica sau juridica interesata are dreptul de a
depune oferta;
2. negocierea directa – procedura prin care concedentul negociaza clauzele contractuale,
inclusiv redeventa, cu unul sau mai multi participanti la procedura de atribuire a
contractului de concesiune.
Concedentul are obligatia de a atribui contractul de concesiune, de regula, prin aplicarea
procedurii licitatiei.
Persoana interesata are dreptul de a transmite o solicitare de participare la procedura de
atribuire a contractului de concesiune.
1. Licitatia
Concedentul are obligatia sa publice in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, intrun
cotidian de circulatie nationala si intr-unul de circulatie locala anuntul de licitatie, care
se trimite spre publicare cu cel putin 20 de zile calendaristice inainte de data limita pentru
depunerea ofertelor. Documentatia de atribuire poate fi solicitata si obtinuta de persoana
interesata, la fel si clarificarile in legatura cu aceasta.
Procedura de licitatie se poate desfasura numai daca in urma publicarii anuntului de licitatie
au fost depuse cel putin 3 oferte valabile; daca acestea nu au fost depuse concedentul este
obligat sa anuleze procedura si sa organizeze o noua licitatie.
2. Negocierea directa
Concedentul poate aplica procedura de negociere directa numai in situatia in care, dupa
repetarea procedurii de licitatie nu au fost depuse cel putin 3 oferte valabile.
Acesta are obligatia sa publice in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, intr-un cotidian
de circulatie nationala si intr-unul de circulatie locala anuntul de licitatie, care se trimite spre
publicare cu cel putin 10 zile calendaristice inainte de data limita pentru depunerea ofertelor.
Documentatia de atribuire poate fi solicitata si obtinuta de persoana interesata, la fel si
clarificarile in legatura cu aceasta. Concedentul va derula negocieri cu fiecare ofertant care a
depus o oferta valabila.
366

SOVA & ASOCIATII
Ofertantul are obligatia de a elabora oferta in conformitate cu prevederile documentatiei
de atribuire. Oferta are caracter obligatoriu pe toata perioada de valabilitate stabilita de
concedent din punct de vedere al continutului. Persoana interesata are obligatia de a depune
oferta la adresa si pana la data limita pentru depunere, stabilite in anuntul procedurii. Va fi
returnata nedeschisa oferta depusa la o alta adresa a concedentului decat cea stabilita sau
dupa expirarea datei limita pentru depunere.
Criteriul de atribuire a contractului de concesiune este cel mai mare nivel al redeventei.
Concedentul poate tine seama si de alte criterii precum: capacitatea economico-financiara
a ofertantilor; protectia mediului inconjurator; conditii specifice impuse de natura bunului
concesionat. Acesta are obligatia de a stabili oferta castigatoare pe baza criteriului/criteriilor
de atribuire precizate in documentatia de atribuire si va incheia contractul de concesiune cu
ofertantul a carui oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare. Va fi transmis spre publicare in
Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV-a anuntul de atribuire a contractului de concesiune,
in cel mult 20 de zile calendaristice de la finalizarea oricareia dintre procedurile de atribuire
prevazute de Ordonanta. Vor fi informati ofertantii de catre concedent cu privire la deciziile
referitoare la procedura de atribuire.
IV.
Anularea procedurii de atribuire a contractului de concesiune
Concedentul are dreptul de a anula procedura pentru atribuirea contractului de concesiune
inainte de data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii de atribuire si,
oricum, inainte de data incheierii contractului, numai in cazurile prevazute de Ordonanta.
Incalcarea prevederilor Ordonantei privind atribuirea contractului de concesiune poate atrage
anularea procedurii. In cel mult 3 zile lucratoare de la data anularii, concedentul are obligatia
de a comunica, in scris, tuturor participantilor, atat incetarea obligatiilor pe care acestia si le-au
creat prin depunerea ofertelor, cat si motivul concret care a determinat decizia de anulare.
V. Conflictul de interese
Pe parcursul aplicarii procedurii de atribuire, concedentul are obligatia de a lua toate masurile
necesare pentru a evita situatiile de natura sa determine aparitia unui conflict de interese si/
sau manifestarea concurentei neloiale. Persoana care a participat la intocmirea documentatiei
de atribuire are dreptul de a fi ofertant, dar numai in cazul in care implicarea sa in elaborarea
documentatiei de atribuire nu este de natura sa distorsioneze concurenta. Cei care sunt
implicati direct in procesul de verificare/evaluare a ofertelor nu au dreptul de a fi ofertant sub
sanctiunea excluderii din procedura de atribuire, Ordonanta stabilind si persoanele care nu au
dreptul de a se implica in acest proces.
VI.
Continutul contractului de concesiune
Contractul de concesiune cuprinde clauzele prevazute in caietul de sarcini si clauzele convenite
de partile contractante, in completarea celor din caietul de sarcini. Acesta trebuie sa contina
interdictia pentru concesionar de a subconcesiona, in tot sau in parte, unei alte persoane
obiectul concesiunii, cu exceptia cazurilor in care subconcesionarea e permisa.
Vor fi precizate in mod distinct in continutul contractului categoriile de bunuri care vor fi
utilizate de concesionar in derularea concesiunii. Concedentul poate modifica unilateral
367

SOVA & ASOCIATII
partea reglementara a contractului de concesiune, cu notificarea prealabila a concesionarului,
din motive exceptionale legate de interesul national sau local, dupa caz. Daca modificarea
unilaterala a contractului ii aduce un prejudiciu, concesionarul are dreptul sa primeasca fara
intarziere o justa despagubire; daca partile nu se inteleg asupra cuantumului acesteia, va fi
stabilit de instanta de judecata competenta.
Raporturile contractuale dintre concedent si concesionar se bazeaza pe principiul echilibrului
financiar al concesiunii intre drepturile care ii sunt acordate concesionarului si obligatiile care
ii sunt impuse. Concedentul are dreptul sa verifice in perioada derularii contractului modul in
care sunt respectate clauzele acestuia de catre concesionar.
Concesionarul are obligatia ca in termen de cel mult 90 de zile de la data semnarii contractului
de concesiune sa depuna, cu titlu de garantie, o suma fixa reprezentand o cota-parte din
suma obligatiei de plata catre concedent, stabilita de acesta si datorata pentru primul an de
exploatare. Din aceasta suma sunt retinute, daca este cazul, penalitatile si alte sume datorate
concedentului de catre concesionar.
Neincheierea contractului de concesiune intr-un termen de 20 de zile calendaristice de la data
implinirii termenului pentru comunicarea deciziilor luate cu privire la contractul de concesiune
poate atrage plata daunelor-interese de catre partea in culpa. Acelasi lucru se intampla si in
cazul refuzului ofertantului declarat castigator de a incheia contractul de concesiune.
VII.
Incetarea contractului de concesiune
Contractul de concesiune inceteaza in urmatoarele situatii:
la expirarea duratei stabilite in contractul de concesiune;
in cazul in care interesul national sau local o impune, prin denuntarea unilaterala de
catre concedent, cu plata unei despagubiri juste si prealabile in sarcina acestuia, in
caz de dezacord fiind competenta instanta de judecata;
in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concesionar, prin reziliere de
catre concedent, cu plata unei despagubiri in sarcina concesionarului;
in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concedent, prin reziliere de
catre concesionar, cu plata unei despagubiri in sarcina concedentului;
la disparitia, dintr-o cauza de forta majora, a bunului concesionat sau in cazul
imposibilitatii obiective a concesionarului de a-l exploata, prin renuntare, fara plata
unei despagubiri.
La incetarea contractului de concesiune, concesionarul este obligat sa restituie, in deplina
proprietate, liber de orice sarcina, bunul concesionat.
Prin exceptie de la procedurile stabilite de Ordonanta pentru atribuirea contractului de
concesiune, bunurile proprietate publica pot fi concesionate prin atribuire directa companiilor
nationale, societatilor nationale sau societatilor comerciale aflate in subordinea, sub autoritatea
sau in coordonarea entitatilor care pot avea calitatea de concedent, care au fost infiintate
prin reorganizarea regiilor autonome si care au ca obiect principal de activitate gestionarea,
intretinerea, repararea si dezvoltarea respectivelor bunuri, dar numai pana la finalizarea
privatizarii acestora. Aceste entitati pot subconcesiona bunurile proprietate publica care le-au
fost concesionate.
368

SOVA & ASOCIATII
VIII.
Dosarul concesiunii
Concedentul are obligatia de a intocmi dosarul concesiunii pentru fiecare contract atribuit,
care il va pastra atat timp cat contractul produce efecte juridice, dar nu mai putin de 5 ani de
la data incheierii sale. Ordonanta stabileste care sunt elementele pe care trebuie sa le contina
dosarul concesiunii, acesta avand caracter public.
Solutionarea litigiilor aparute in legatura cu atribuirea, incheierea, executarea, modificarea si
incetarea contractului de concesiune, precum si a celor privind acordarea de despagubiri se
realizeaza potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile
ulterioare. Actiunea in justitie se introduce la sectia de contencios administrativ a tribunalului
in a carui jurisdictie se afla sediul concedentului. Impotriva hotararii tribunalului se poate
declara recurs la sectia de contencios administrativ a Curtii de Apel.
Totodata, persoana care considera ca un contract a fost calificat drept contract de concesiune
de bunuri proprietate publica, cu nerespectarea prevederilor OUG nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a
contractelor de concesiune de servicii, poate solicita punctul de vedere al Autoritatii Nationale
pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice.
Ordonanta stabileste faptele care constituie contraventii, amenda aplicabila in cazul savarsirii
lor fiind de la 5.000 lei la 15.000 lei.
Prevederile Ordonantei se vor completa cu Normele Metodologice de aplicare a acesteia, care
vor fi elaborate de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Justitiei in termen de 30 de zile
de la intrarea in vigoare a acesteia.
369

SOVA & ASOCIATII
REORGANIZARE JUDICIARA SI FALIMENT
PROCEDURA INSOLVENTEI
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata in M. Of. nr. 359 din 21
aprilie 2006
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activitatii
practicienilor in insolventa, publicata in Monitorul Oficial nr. 944 din 22 noiembrie
2007.
I. Domeniul de aplicare a dispozitiilor legale in materia insolventei
Insolventa reprezinta starea patrimoniului debitorului caracterizata prin insuficienta fondurilor
banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.
Legea insolventei prevede o procedura generala si o procedura simplificata a insolventei,
facand referire la starea de insolventa vadita si la cea iminenta.
Starea de insolventa este vadita atunci cand debitorul nu a platit datoria sa fata de unul sau
mai multi creditori, in termen de 30 de zile de la scadenta.
Starea de insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la
scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.
Procedura generala in materia insolventei se aplica oricareia dintre urmatoarele categorii de
comercianti, aflati in stare de insolventa sau de insolventa iminenta:
societatile comerciale;
societatile cooperative;
organizatiile cooperatiste;
societatile agricole;
grupurile de interes economic;
orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara activitati economice.
Daca este indeplinita cel putin o conditie din cele expres prevazute de lege, acestor
categorii de comercianti li se va aplica o procedura simplificata a insolventei. Astfel, aceste
conditii sunt:
comerciantul nu detine nici un bun in patrimoniul sau;
actele constitutive sau documetele contabile nu pot fi gasite;
administratorul nu poate fi gasit;
sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului.
371

SOVA & ASOCIATII
Procedura generala reprezinta procedura prin care un debitor intra, dupa perioada de
observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau,
separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului.
Reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea
achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor.
Procedura falimentului reprezinta procedura de insolventa care se aplica debitorului in vederea
lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din
registrul in care este inmatriculat.
Procedura simplificata se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, aflati in una din
urmatoarele situatii:
comerciantii, persoane fizice, actionand individual;
asociatii familiale;
comerciantii exceptati de la aplicarea procedurii generale;
debitorii care nu au depus la termen actele cerute de lege;
societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;
debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment
sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara
prevazuta de lege.
Procedura simplificata este procedura prin care debitorul intra direct in procedura falimentului,
fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum
60 de zile.
II.
Organele care aplic procedura insolventei
Organele care aplica procedura insolventei sunt: instantele judecatoresti, judecatorul sindic,
administratorul judiciar si lichidatorul.
Din punct de vedere al competentei materiale si teritoriale, instanta judecatoreasca
competenta in aplicarea procedurii insolventei este tribunalul in a carui raza teritoriala isi are
sediul debitorul, astfel cum acesta este inregistrat la oficiul registrului comertului. Procedura
este exercitata de executorul sindic.
Prin exceptie de la prevederile referitoare la competenta, legea prevede competenta Curtii
de Apel in ceea ce priveste recursul impotriva hotararilor judecatorului sindic, pronuntate
indeplinirea atributiilor sale. Cu titlu de exemplu, mentionam: recursul impotriva hotararii de
deschidere a procedurii, si, dupa caz, de intrare in faliment, desemnarea administratorului
judiciar provizoriu, confirmarea administratorului si a onorariului acestuia, confirmate de
adunarea creditorilor.
III.
Procedura
Procedura insolventei poate fi declansata, conform art. 26 din Legea nr. 85/2006, pe baza
unei cereri introduse la tribunal de catre:
372

SOVA & ASOCIATII
debitor;
creditori;
orice alta persoana sau institutie prevazuta expres de lege.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare poate introduce o cerere de declansare a procedurii
insolventei impotriva unei entitati reglementate si supravegheate de aceasta, care indeplineste
conditiile prevazute de lege pentru aplicarea acestei proceduri.
1. Deschiderea procedurii
a) deschiderea procedurii la cererea debitorului:
Legea instituie, pentru debitorul aflat in stare de insolventa, obligatia de a introduce o cerere
la tribunal, in vederea deschiderii procedurii, in termen de 30 de zile de la aparitia starii de
insolventa.
Pentru debitorul a carei stare de insolventa este iminenta, legea instituie posibilitatea
debitorului de a introduce o cerere in vederea deschiderii procedurii insolventei.
Nu poate formula o cerere de reorganizare judiciara debitorul care, in termen de 5 ani,
anteriori introducerii cererii, a mai fost supus acestei proceduri.
Debitorul, persoana fizica sau juridica, raspunde patrimonial pentru introducerea prematura
sau cu rea credinta a unei cereri pentru deschiderea procedurii insolventei.
Debitorul are obligatia de a depune la tribunal, odata cu cererea, documentele expres
prevazute de lege. In caz contrar, pentru nedepunerea informatiilor in termen de 10 zile,
judecatorul sindic va considera aceasta lipsa o recunoastere a starii de insolventa si va
pronunta o sentinta de intrare in procedura simplificata.
Procedura insolventei se deschide printr-o incheiere a judecatorului sindic de deschidere a
procedurii generale, in cazul in care au fost depuse toate actele, sau a procedurii simplificate,
in cazul in care nu au fost depuse toate actele sau astfel a cerut debitorul.
Creditorii vor fi notificati cu privire la cererea debitorului de catre administratorul judiciar sau
lichidator. Daca, in termen de 15 zile de la primirea acestei notificari, exista creditori care
se opun, judecatorul sindic va tine o sedinta, in termen de 10 zile. La aceasta vor participa
administratorul judiciar, debitorul si creditorii care se opun deschiderii procedurii.
Toate opozitiile vor fi solutionate prin aceeasi sentinta.
Judecatorul-sindic poate admite opozitia, pastrand deschisa procedura insolventei, cu
consecinta calificarii cererii debitorului de deschidere a procedurii ca fiind prematura sau
poate revoca incheierea de deschidere a procedurii.
b) deschiderea procedurii la cererea creditorilor:
Orice creditor care are o creanta certa, lichida si exigibila poate solicita deschiderea procedurii
insolventei impotriva unui debitor prezumat in insolventa.
Cererea trebuie sa cuprinda cuantumul si temeiul creantei, existenta unei garantii reale,
precum si a unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului si o declaratie privind intentia
de a participa la reorganizarea debitorului.
373

SOVA & ASOCIATII
Cererile ulterioare ale altor creditori vor fi conexate, din oficiu, la dosarul intial.
Cererile creditorilor, ulterioare cererii debitorului de deschidere a procedurii, vor fi conexate
la dosarul deschis pentru debitor.
Cererea de deschidere a procedurii insolventei se comunica in termen de 48 de ore de la
inregistrarea cererii creditorului.
In termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul este obligat fie sa conteste, fie sa
recunoasca existenta starii de insolventa.
Judecatorul-sindic respinge contestatia deschide, printr-o sentinta, procedura generala, in
cazul in care stabileste ca debitorul este in stare de insolventa. In acest caz debitorul nu va
mai avea dreptul sa solicite reorganizarea judiciara.
Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este in stare de insolventa, respinge cererea
creditorilor, care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei.
Daca debitorul nu contesta, in termenul de 10 zile, ca ar fi in stare de insolventa si isi exprima
intentia de a-si reorganiza activitatea, judecatorul-sindic va da o sentinta de deschidere a
procedurii generale.
In cazul in care, din declaratia debitorului, facuta pana la data pronuntarii sentintei, rezulta
ca acesta se incadreaza in categoria debitorilor aflati in stare de insolventa carora li se
aplica procedura simplificata sau ca a mai beneficiat de reorganizare in ultimii 5 ani anteriori
deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de deschidere a procedurii
simplificate.
2. Efectele deschiderii procedurii
de la data deschiderii procedurii se suspend toate aciunile judiciare sau extrajudiciare
pentru realizarea creanelor asupra debitorului sau bunurilor sale;
deschiderea procedurii suspend orice termene de prescripie a aciunilor menionate
anterior. Termenele vor reîncepe s curg dup 30 de zile de la închiderea
procedurii;
nicio dobând, penalitate de orice fel ori cheltuial nu va putea fi adugat creantelor
nascute anterior datei deschiderii procedurii;
De la aceasta regula, legea excepteaza creantele garantate, care se inscriu in tabelul definitiv
si/sau in tabelul definitiv consolidat, dupa caz, la valoarea garantiilor, dar nu mai mult decat
valoarea totala a creantei garantate de acea garantie.
In cazul in care se confirma un plan de reorganizare, dobanzile, majorarile ori penalitatile
de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii
generale se achita in conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de
plati.
In cazul in care nici un plan de reorganizare nu este confirmat, nici o dobanda, majorare sau
penalitate de orice fel ori cheltuiala nu va putea fi adaugata creantelor nascute ulterior datei
deschiderii atat a procedurii simplificate, cat si a celei generale.
este interzis administratorilor societii comerciale, sub sanciunea nulitii, s înstrineze,
fr acordul judectorului-sindic, aciunile sau prile lor sociale, deinute la debitorul
care face obiectul acestei proceduri dup ce s-a dispus deschiderea procedurii;
374

SOVA & ASOCIATII
toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii
sunt nule, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege sau a celor autorizate de
judecatorul-sindic;
ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare,
actiunile societatilor emitente, in sensul Legii nr. 297/2004 privind piata de capital,
cu modificarile si completarile ulterioare, se suspenda de la tranzactionare.
Suspendarea incepe de la data primirii comunicarii de catre Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare.
La data primirii de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a comunicarii privind intrarea
in procedura falimentului intervine retragerea valorilor mobiliare de pe piata reglementata pe
care acestea se tranzactioneaza.
3. Situaia unor acte juridice ale debitorului
Administratorul sau lichidatorul poate introduce aciuni pentru anularea unor acte juridice ale
debitorului în condiiile prevzute de art. 77 - 93 din Legea insolventei. Aceasta posibilitate
este acordata de lege atat in cazul reorganizarii judiciare, cat si al falimentului, in procedura
generala sau simplificata.
Actele frauduloase care pot fi anulate sunt actele incheiate de debitor in cei 3 ani anteriori
deschiderii procedurii.
În cazul în care administratorul sau lichidatorul nu dorete s introduc o aciune pentru
anularea unui transfer patrimonial, judectorul sindic poate autoriza în acest sens comitetul
creditorilor.
Aciunile introduse de administrator în aplicarea prevederilor referitoare la actele juridice al
debitorului, precum i toate aciunile i cererile introduse de lichidatorul judiciar sunt scutite
de taxele de timbru.
4. Reorganizarea
Reorganizarea judiciara se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor
sale, in conformitate cu un plan de reorganizare.
Planul de reorganizare poate fi propus de debitor, de administratorul judiciar, de unul sau mai
multi creditori detinand impreuna 20% din valoarea totala a creantelor mentionata in tabelul
creditorilor.
Planul de reorganizare cuprinde fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie
lichidarea unor bunuri din averea debitorului, fie poate combina cele doua solutii.
Indiferent de solutia adoptata, planul de reorganizare va cuprinde in mod obligatoriu programul
de plata a creantelor.
Executarea planului de reorganizare trebuie sa se faca intr-o perioada maxima de 3 ani de la
data confirmarii. Aceasta perioada poate fi extinsa cu cel mult inca un an, daca, dupa trecerea
unui termen de 18 luni, recomandarea administratorului judiciar este adoptata de cel putin
doua treimi din creditorii aflati in sold la acea data.
375

SOVA & ASOCIATII
Dupa confirmarea planului de reorganizare, activitatea debitorului va fi supravegheata de
catre un administrator judiciar pana la data la care judecatorul sindic dispune fie incheierea
procedurii insolventei si luarea masurilor necesare pentru reinsertia debitorului in activitatea
comerciala, fie incetarea reorganizarii si intrarea in procedura falimentului.
5. Falimentul
Judectorul-sindic va decide, prin încheiere, intrarea în faliment în urmtoarele cazuri:
debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;
debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de
deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestatia a
fost respinsa de judecatorul-sindic;
nici unul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu a propus un plan de
reorganizare, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;
debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare
ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;
obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate
prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii
sale aduce pierderi averii sale;
a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune intrarea
debitorului in faliment.
Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment, judecatorul-sindic va pronunta
dizolvarea societatii debitoare si va dispune:
ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
in cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum si
stabilirea atributiilor si a remuneratiei acestuia;
in cazul procedurii simplificate, confirmarea, in calitate de lichidator al administratorului
judiciar;
termenul maxim de la intrarea in faliment in cadrul procedurii generale, de predare
a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar catre lichidator, impreuna cu
lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii;
intocmirea de catre administratorul judiciar si predarea catre lichidator, in termen de
maximum 10 zile de la intrarea in faliment, in cadrul procedurii generale, a unei liste
cuprinzand numele si adresele creditorilor si toate creantele acestora la data intrarii
in faliment, cu indicarea celor nascute dupa deschiderea procedurii;
notificarea intrarii in faliment.
6. Efectuarea lichidrii
Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuat de lichidator sub controlul
judectorului-sindic.
Cu excepia cazurilor prevzute expres de lege, lichidarea va începe de îndat dup finalizarea
inventarierii bunurilor din averea debitorului de ctre lichidator.
Lichidarea se va efectua inându-se seama de urmtoarele reguli de baz:
bunurile din averea debitorului vor fi vândute cât mai avantajos i cât mai curând,
bunurile pot fi vândute în bloc sau individual,
376

SOVA & ASOCIATII
în vederea vânzrii, evaluarea bunurilor se va efectua de ctre un evaluator, persoan
fizic sau juridic, în conformitate cu standardele internaionale de evaluare.
a) distribuirea sumelor rezultate în urma lichidrii:
La fiecare 3 luni, calculate de la data inceperii lichidarii si cuprinse intr-un program de
administrare a lichidarii care trebuie intocmit in 30 de zile de la numire, lichidatorul va prezenta
comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de
creante si un plan de distribuire intre creditori.
În cazul falimentului creanele vor fi pltite potrivit ordinii prevzute de art. 123 din Legea nr.
86/2005, i anume:
taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin lege,
inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea
debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile legii;
creantele izvorate din raportul de munca;
creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de
institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din
continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;
creantele bugetare;
creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor
obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice
destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea
debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele
rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din
chirii;
alte creante chirografare;
creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
creantele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar
detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea
generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes
economic;
creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
7. Inchiderea procedurii
O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va
fi inchisa, prin sentinta, in urma indeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate in planul
confirmat.
O procedura de faliment va fi inchisa atunci cand judecatorul-sindic a aprobat raportul final,
cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si cand fondurile
nereclamate au fost depuse la banca. In urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic
va pronunta o sentinta, inchizand procedura, iar in cazul persoanelor juridice dispunand si
radierea acestora. In mod asemntor va fi inchisa si o procedura inceputa ca reorganizare,
dar care apoi devine faliment.
Sentinta de inchidere a procedurii va fi notificata de judecatorul-sindic directiei teritoriale
a finantelor publice si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor
agricole unde debitorul este inmatriculat, pentru efectuarea mentiunii.
377

SOVA & ASOCIATII
8. Raspunderea membrilor organelor de conducere
Membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice
alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului pot raspunde patrimonial daca
au savarsit una din urmatoarele fapte:
au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei
alte persoane;
au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit,
persoana juridica la incetarea de plati;
au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu
au tinut contabilitatea in conformitate cu legea;
au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod
fictiv pasivul acesteia;
au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul
intarzierii incetarii de plati;
in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu
preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori.
In aceste cazuri, membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere
suporta o parte a pasivului debitorului daca, la cererea administratorului judiciar sau a
lichidatorului, judecatorul sindic decide in acest sens.
Raspunderea este solidara, in caz de pluralitate, si nu exonereaza persoanele responsabile de
la raspunderea penala.
IV.
Regim sanctionator
Incalcarea obligatiilor ce le revin de catre persoanele implicate in procedura insolventei se
sanctioneaza conform prevederilor Legii nr. 86/2005.
Exemplificam:
Fapta persoanei care, în nume propriu sau prin persoane interpuse, solicita inregistrarea
unei cereri de admitere a unei creante inexistente asupra averii debitorului se pedepseste cu
inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
Insusirea, folosirea sau traficarea de catre administratorul judiciar ori lichidatorul averii
debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte
bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza constituie infractiunea de delapidare si se
pedepseste cu inchisoare de la unu la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
In cazul in care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea
de la 10 ani la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
V. Activitatea practicienilor in insolventa
Potrivit O.U.G. nr. 86/2006, procedurile de insolventa, procedurile de lichidare voluntara
sau amiabila, precum si procedurile de prevenire a insolventei prevazute de lege, inclusiv
masurile de supraveghere financiara ori de administrare speciala, sunt conduse de practicieni
in insolventa, persoane fizice sau juridice.
378

SOVA & ASOCIATII
Practicienii in insolventa isi pot exercita profesia ca persoane fizice independente sau ca
asociati, colaboratori ori angajati ai unor societati profesionale cu personalitate juridica.
Trebuie mentionat ca un practician in insolventa nu isi poate exercita profesia ca persoana
fizica independenta decat intr-o singura forma de organizare a profesiei. De asemenea,
o persoana fizica nu poate avea calitatea de asociat decat intr-o singura societate civila
profesionala, cu sau fara personalitate juridica.
379

SOCIAL

SOVA & ASOCIATII
SOCIAL
PROTECTIA CONSUMATORILOR
Legislatie aplicabila in domeniu:
Ordonanta Guvernului nr.21/1992 privind protectia consumatorilor, publicata
in M. Of. nr. 212 din 28 august 1992, cu modificarile si completarile
ulterioare;
Legea nr.12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati
comerciale ilicite, publicata in M. Of. nr. 133 din 20 iunie 1991, cu modificarile
si completarile ulterioare;
Ordonanta Guvernului nr.106/1999 privind contractele incheiate in afara
spatiilor comerciale, publicata in M. Of. nr. 431 din 31 august 1999, cu
modificarile si completarile ulterioare;
Ordonanta Guvernului nr.130/2000 privind protectia consumatorilor la
incheierea si executarea contractelor la distanta, publicata in M. Of. nr. 431
din 2 septembrie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre
comercianti si consumatori, publicata in M. Of. nr. 560 din 10 noiembrie
2000;
Hotararea Guvernului nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a
preturilor produselor oferite consumatorilor spre vanzare, publicata in M. Of.
nr. 524 din 25 octombrie 2000;
Ordonanta de Urgenta Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea
productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, publicata in M. Of. nr.
349 din 29 iunie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare;
Hotararea Guvernului nr. 1022/2002 privind regimul produselor si serviciilor
care pot pune in pericol viata, sanatatea, securitatea muncii si protectia
mediului, publicata in M. Of. nr. 711 din 30 septembrie 2002;
Hotararea Guvernului nr. 755/2003 privind organizarea si functionarea
Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, publicata in M. Of. nr.
490 din 8 iulie 2003, modificata de:
Hotararea Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea Anexei nr. 1
la H.G. nr. 755/2003 privind organizarea si functionarea Autoritatii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor, publicata in M. Of. nr.
277 din 4 aprilie 2005
381

SOVA & ASOCIATII
Hotararea Guvernului nr. 1121/2005 pentru modificarea art. 3 din
H.G. nr. 755/2003 privind organizarea si functionarea Autoritatii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor, publicata in M. Of. nr.
886 din 4 octombrie 2005.
Hotararea Guvernului nr. 57/1999 privind infiintarea Consiliului Interministerial
pentru Infrastructura Calitatii si Armonizarea Reglementarilor Tehnice,
publicata in M. Of. nr. 55 din 8 februarie 1999;
Hotararea Guvernului nr. 251/1994 privind stabilirea componentei, a
atributiilor si a modului de organizare si functionare a Consiliului Consultativ
pentru protectia consumatorilor, publicata in M. Of. nr. 152 din 17 iunie
1994;
Hotararea Guvernului nr. 348/2004 privind exercitarea comertului cu produse
si servicii de piata in unele zone publice, publicata in M. Of. nr. 269 din 26
martie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
Hotararea Guvernului nr. 415/2004 privind regimul de comercializare al
oualor, publicata in M. Of. nr. 296 din 5 aprilie 2004;
Legea nr. 240/2004 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele
generate de produsele cu defecte, publicata in M. Of. nr. 552 din 22 iunie
2004;
Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor, publicata in M.
Of. nr. 565 din 1 iulie 2004;
Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, publicata in M. Of. nr. 593 din
1 iulie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
Ordonanta Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la
incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare,
publicata in M. Of. nr. 796 din 27 august 2004;
Ordinul nr. 864/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, continutul,
fabricarea, calitatea ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea si
transportul castravetilor conservati, publicat in M. Of. nr. 967 din 21 octombrie
2004;
Hotararea Guvernului nr. 2195/2004 privind stabilirea conditiilor de
introducere pe piata si/sau punerea in functiune a ambarcatiunilor de
agrement, publicata in M. Of. nr. 16 din 6 ianuarie 2005;
Hotararea Guvernului nr. 1020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de
exploatare si comercializare a apelor naturale, publicata in M. Of. nr. 854 din
22 septembrie 2005;
Ordinul nr. 92/2007 pentru aprobarea Normei privind unele masuri de
informare a consumatorilor, persoane fizice, de catre operatorii economici
prestatori de servicii in cadrul contractelor preformulate folosite de catre
acestia, publicat in M. Of. nr. 128 din 21 februarie 2007.
382

SOVA & ASOCIATII
I. Domeniu de aplicare
Dispozitiile care reglementeaza domeniul protectiei consumatorilor se aplica:
agentilor economici care, in cadrul activitatii lor profesionale fabrica, importa,
transporta sau comercializeaza produse ori parti din acestea sau presteaza servicii
si
consumatorilor, care sunt acele persoane fizice sau grupurile de persoane fizice
constituite in asociatii care cumpara, dobandesc, utilizeaza ori consuma produse sau
servicii, in afara activitatii lor profesionale.
Dispozitiile referitoare la protectia consumatorilor se aplica la comercializarea produselor
noi, folosite sau reconditionate si a serviciilor destinate consumatorilor, cu exceptia produselor
care se comercializeaza ca antichitati si a produselor necesar a fi reparate sau reconditionate
pentru a fi utilizate, cu conditia ca agentul economic sa informeze cumparatorul despre
aceasta.
II.
Drepturile consumatorilor
Consumatorii se bucura de urmatoarele drepturi:
de a fi protejati impotriva riscului de a achizitiona un produs sau de a li se presta
un serviciu care ar putea sa le prejudicieze viata, sanatatea sau securitatea ori sa le
afecteze drepturile si interesele legitime;
de a fi informati complet, corect si precis asupra caracteristicilor esentiale ale
produselor si serviciilor, astfel incat decizia pe care o adopta in legatura cu acestea
sa corespunda cat mai bine nevoilor lor, precum si de a fi educati in calitatea lor de
consumatori;
de a avea acces la piete care le asigura o gama variata de produse si servicii de
calitate;
de a fi despagubiti pentru pagubele generate de calitatea necorespunzatoare a
produselor si serviciilor, folosind in acest scop mijloace prevazute de lege;
de a se organiza in asociatii pentru protectia consumatorilor, in scopul apararii
intereselor lor.
III.
Obligatiile agentilor economici fata de consumatori in general
Le este interzis agentilor economici sa comercializeze produse sau sa presteze servicii care,
utilizate in conditii normale, pot pune in pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor.
De asemenea le sunt interzise agentilor economici producerea, importul si comercializarea
produselor falsificate sau contrafacute.
Agentii economici sunt obligati sa comercializeze produsele numai in cadrul termenului de
valabilitate sau al datei durabilitatii minimale stabilite de producator.
Agentii economici sunt obligati sa puna pe piata numai produse sau servicii care corespund
caracteristicilor prescrise sau declarate, sa se comporte in mod corect in relatiile cu consumatorii
si sa nu foloseasca practici comerciale abuzive.
Agentii economici producatori sunt obligati:
383

SOVA & ASOCIATII
sa raspunda pentru prejudiciul actual si cel viitor cauzat de produsul cu defect,
precum si pentru cel cauzat ca rezultat cumulat al produsului cu defect cu o actiune
sau o omisiune a unei terte persoane;
sa puna pe piata numai produse sigure si, daca actele normative in vigoare prevad,
acestea sa fie testate si/sau certificate;
sa puna pe piata numai produse care respecta conditiile prescrise sau declarate;
sa opreasca livrarile, respectiv sa retraga de pe piata sau de la consumatori
produsele la care organele abilitate sau specialistii proprii au constatat neindeplinirea
caracteristicilor prescrise, declarate sau care ar putea afecta viata, sanatatea ori
securitatea consumatorilor, daca aceasta masura constituie singurul mijloc prin care
se pot elimina neconformitatile respective;
sa asigure, atat pe durata de fabricatie, cat si dupa scoaterea din programul de
fabricatie, pentru perioada cel putin egala cu durata medie de utilizare, calculata de
la data vanzarii ultimelor produse, direct sau prin terti abilitati, piesele de schimb
aferente si servici-ul necesar produselor de folosinta indelungata.
Agentii economici distribuitori sunt obligati:
sa se asigure ca produsele oferite spre comercializare sunt sigure si respecta conditiile
prescrise sau declarate;
sa nu comercializeze produse despre care detin informatii sau considera ca pot fi
periculoase;
sa anunte, imediat, autoritatile publice competente, precum si producatorul despre
existenta pe piata a oricarui produs de care au cunostinta ca este periculos;
sa retraga de la comercializare produsele la care organele abilitate de lege au
constatat ca nu indeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, daca aceasta
constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformitatile respective;
sa asigure conditiile tehnice stabilite de producator pe timpul transportului, manipularii,
depozitarii si desfacerii produselor.
Prestatorii de servicii sunt obligati:
sa foloseasca, in cadrul serviciilor prestate, numai produse si proceduri sigure si,
dupa caz, daca actele normative in vigoare prevad, acestea sa fie testate si/sau
certificate, si sa anunte imediat existenta pe piata a oricarui produs despre care au
cunostinta ca este periculos;
sa presteze numai servicii care nu afecteaza viata, sanatatea sau securitatea
consumatorilor ori interesele economice ale acestora;
sa respecte conditiile prescrise sau declarate, precum si clauzele prevazute in
contracte;
sa asigure, la prestarea serviciilor, conditiile stabilite de producator, de actele
normative in vigoare, precum si cele specifice desfasurarii activitatii;
sa raspunda pentru prejudiciul actual si cel viitor cauzat de serviciul defectuos
prestat.
IV.
Obligatiile agentilor economici la incheierea contractelor cu
consumatorii
La incheierea contractelor cu consumatorii, agentii economici sunt obligati:
sa nu impuna in contracte clauze abuzive sau care pot favoriza folosirea unor practici
comerciale abuzive in vanzare, de natura a influenta optiunea acestora;
384

SOVA & ASOCIATII
sa dea o redactare clara si precisa clauzelor contractuale, inclusiv a celor privind
caracteristicile calitative si conditiile de garantie, indicarea exacta a pretului sau
tarifului, precum si de a stabili cu exactitate conditiile de credit si dobanzile;
sa exonereze pe consumatori de plata produselor si serviciilor care nu au fost solicitate
si acceptate;
sa despagubeasca pe consumatori pentru daunele provocate de produsele sau
serviciile care nu corespund clauzelor contractuale;
sa asigure service-ul necesar si piese de schimb pe toata durata medie de utilizare
a produsului, stabilita in documentele tehnice normative sau declarata de catre
producator ori convenita de parti;
sa stabileasca, in prealabil, cu exactitate, sumele datorate de consumatori pentru
produsele sau serviciile oferite; majorarea pretului stabilit initial este posibila numai
cu acordul consumatorului;
V. Obligatia agentilor economici de a remedia/inlocui produsele cu
deficiente
Consumatorii au dreptul de a pretinde vanzatorilor remedierea sau inlocuirea gratuita a
produselor si serviciilor obtinute, precum si despagubiri pentru pierderile suferite ca urmare a
deficientelor constatate in cadrul termenului de garantie sau de valabilitate.
Consumatorul poate solicita plata unor despagubiri, potrivit clauzelor contractuale
sau dispozitiilor legale, in cazul remedierii ori al inlocuirii produselor sau serviciilor
necorespunzatoare.
VI. Raporturile juridice dintre agentii economici si consumatorii
prejudiciati
Agentii economici raspund pentru orice paguba datorata unor deficiente privind calitatea
produselor sau serviciilor, aparuta in cadrul termenului de garantie sau de valabilitate a
acestora si care nu este imputabila consumatorului, precum si datorata unor eventuale vicii
ascunse constatate pe durata medie de utilizare, care nu permit folosirea de catre consumator
a produsului sau serviciului potrivit scopului pentru care acesta a fost realizat si achizitionat
sau care pot afecta viata, sanatatea ori securitatea consumatorilor.
VII.
Obligatia agentilor economici de informare a consumatorilor
Agentii economici au obligatia de a informa, in mod complet, corect si precis, asupra
caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor oferite, astfel incat consumatorii sa
aiba posibilitatea de a face o alegere rationala, in conformitate cu interesele lor, intre
produsele si serviciile oferite si sa fie in masura sa le utilizeze, potrivit destinatiei acestora,
in deplina securitate.
Informarea consumatorilor despre produsele si serviciile oferite se realizeaza, in mod
obligatoriu, prin elemente de identificare si caracterizare ale acestora, care se inscriu la
vedere, dupa caz, pe produs, eticheta, ambalaj de vanzare sau in cartea tehnica, instructiunile
de folosire s.a., ce insotesc produsul sau serviciul, in functie de natura acestuia.
385

SOVA & ASOCIATII
Producatorul trebuie sa informeze despre denumirea produsului, denumirea si/sau marca
producatorului, adresa acestuia, cantitatea si, dupa caz, termenul de garantie, de valabilitate
sau data durabilitatii minimale, principalele caracteristici tehnice si calitative, compozitia,
aditivii folositi, despre eventualele riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare, depozitare,
conservare sau pastrare, despre contraindicatii, precum si despre valoarea nutritiva la produsele
alimentare preambalate si despre tara producatoare, in cazul produselor din import.
Vanzatorul trebuie sa informeze consumatorii despre pretul produsului si sa ofere acestora
toate informatiile si documentele tehnice care trebuie sa insoteasca produsul.
Toate informatiile privitoare la produsele si serviciile oferite consumatorilor, documentele
insotitoare, precum si contractele preformulate trebuie sa fie scrise in limba romana, indiferent
de tara de origine a acestora, fara a exclude prezentarea acestora si in alte limbi.
Informatiile referitoare la serviciile prestate trebuie sa cuprinda categoria calitativa a
serviciului, timpul de realizare, termenul de garantie, tariful, riscurile previzibile si, dupa caz,
declaratia de conformitate.
Informatiile referitoare la serviciile prestate trebuie sa cuprinda categoria calitativa a
serviciului, timpul de realizare, termenul de garantie, tariful, riscurile previzibile si, dupa caz,
declaratia de conformitate.
Preturile si tarifele trebuie indicate in mod vizibil si intr-o forma neechivoca, usor de citit.
Comercializarea produselor si prestarea serviciilor se fac in locuri si in spatii autorizate,
conform reglementarilor legale in vigoare.
Este obligatorie afisarea, in mod vizibil, a denumirii unitatii, autorizatiei de functionare,
precum si afisarea si respectarea orarului de functionare.
VIII.
Sanctiuni pentru incalcarea obligatiilor privind protectia consumatorilor
Incalcarea obligatiilor ce revin agentilor economici in ceea ce priveste protectia
consumatorilor este sanctionata conform prevederilor O.G. nr. 21/1992 privind protectia
consumatorilor. Sanctiunile se pot aplica si persoanelor juridice.
Exemplu:
Comercializarea de produse sau prestarea de servicii care, utilizate in conditii normale,
pot pune in pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor, precum si importul si
comercializarea de produse falsificate sau contrafacute, contrar interdictiei instituite prin art.
4 din O.G. nr. 21/1992, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 la
30.000 lei.
Nerespectarea in general a dispozitiilor legale privind protectia consumatorilor, care constituie
contraventie, daca fapta a avut ca urmare vatamarea sanatatii sau integritatii corporale a
uneia ori a mai multor persoane, se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 20.000
lei la 100.000 lei.
Odata cu aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale agentul constatator poate propune
si una dintre urmatoarele sanctiuni complementare: inchiderea temporara a unitatii pe o
durata de cel mult 6 luni; inchiderea temporara a unitatii pe o durata de la 6 luni la 12 luni;
inchiderea definitiva a unitatii; suspendarea sau retragerea definitiva, dupa caz, a avizului,
acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitati.
386

SOVA & ASOCIATII
IX.
Organe responsabile in domeniul protectiei consumatorilor
1. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC)
ANPC coordoneaza si realizeaza strategia si politica Guvernului in domeniul protectiei
consumatorilor, actioneaza pentru prevenirea si combaterea practicilor care dauneaza vietii,
sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor.
ANPC asigura armonizarea cadrului legislativ national cu reglementarile din Uniunea
Europeana in domeniul protectiei consumatorilor, desfasoara activitatea de informare si
educare a cetatenilor privind drepturile pe care le au in calitate de consumatori, evalueaza
efectele pe piata ale sistemelor de supraveghere a produselor si serviciilor destinate
consumatorilor, efectueaza activitati de analiza si marcare a metalelor pretioase si aliajelor lor
si de expertizare a acestora si a pietrelor pretioase, autorizeaza persoanele fizice si juridice,
in conditiile legii, sa efectueze operatiuni cu metale pretioase, aliaje ale acestora si pietre
pretioase.
In subordinea ANPC functioneaza, ca unitati cu personalitate juridica, oficiile judetene pentru
protectia consumatorilor, Oficiul pentru Protectia Consumatorilor al Municipiului Bucuresti si
Centrul National pentru Incercarea si Expertizarea Produselor “Larex” Bucuresti.
2. Consiliului Interministerial pentru Infrastructura Calitatii si
Armonizarea Reglementarilor Tehnice (CIICART)
Consiliul interministerial asigura colaborarea dintre autoritatile administratiei publice centrale,
pe de o parte, si colaborarea dintre aceste autoritati si structurile societatii civile, pe de alta
parte, in vederea:
fundamentarii si corelarii politicilor acestora privind crearea si dezvoltarea infrastructurii
calitatii, armonizarea reglementarilor tehnice, certificarea produselor si serviciilor,
acreditarea, standardizarea, metrologia legala si protectia consumatorilor;
promovarii si sustinerii innoirii tehnologice si inovarii, concurentei, a cresterii
competitivitatii, exporturilor si importurilor;
crearii conditiilor de participare a Romaniei la Protocolul european pentru evaluarea
conformitatii si pentru accelerarea procesului de aderare a Romaniei la Uniunea
Europeana.
1. Consiliul Consultativ pentru protectia consumatorilor
Consiliul Consultativ pentru protectia consumatorilor se constituie la nivel central si local
- judet, oras, comuna - si asigura cadrul informational si organizatoric necesar stabilirii si
aplicarii politicii de protectie a consumatorilor si corelarii actiunilor diverselor organisme ale
administratiei publice cu cele ale organizatiilor neguvernamentale care au rol in realizarea
protectiei consumatorilor.
Consiliul Consultativ este format din reprezentanti ai tuturor serviciilor descentralizate si
ai organelor administratiei publice care au competente cu caracter general sau special in
domeniul protectiei consumatorilor si au structuri organizatorice la nivelul respectiv, prefect
sau primar, dupa caz, sau reprezentanti ai acestora; reprezentanti ai asociatiilor pentru
protectia consumatorilor; reprezentanti ai altor organisme, dupa caz.
387

SOVA & ASOCIATII
2. Asociatiile pentru protectia consumatorilor
Sunt organizatii neguvernamentale ale consumatorilor, persoane juridice, si care, fara a urmari
realizarea de profit pentru membrii lor, au ca unic scop apararea drepturilor si intereselor
legitime ale membrilor lor sau ale consumatorilor in general.
3. Centrele de consultanta si informare a consumatorilor
Centrele de consultanta si informare a consumatorilor pot fi organizate la nivel de birouri in
structura organizatorica a asociatiilor pentru protectia consumatorilor si desfasoara activitati
gratuite in folosul acestora constand in informatii, recomandari si consultanta privind
problemele legate de achizitionarea unui produs sau serviciu.
388

SOVA & ASOCIATII
DREPTUL MUNCII SI AL ASIGURARILOR SOCIALE
Legislatie aplicabila in domeniu:
Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in
munca, publicata in M. Of. nr. 355 din 27 iulie 1999, cu modificarile si completarile
ulterioare
Hotararea Guvernului nr. 1825/2006 pentru stabilirea salariului de baz minim brut
pe ar garantat în plat, publicata in M. Of.nr. 1025 din data de 22 decembrie 2006
Legea 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata in M. Of. nr. 184
din 19 mai 1998, cu modificarile si completarile ulterioare
Codul muncii din 24 ianuarie 2003 (Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003), publicat in
M.Of. nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare
Hotararea Guvernului nr. 161/2006 privind întocmirea i completarea registrului
general de eviden a salariailor, publicata in M. Of.nr. 172 din data de 22 februarie
2006
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri
sociale, publicata in M. Of. nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificarile si completarile
ulterioare
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile i indemnizaiile
de asigurri sociale de sntate, publicata in M. Of. nr. 1074 din 29 noiembrie 2005,
cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii
forei de munc, publicata in M. Of. nr.103 din 6 februarie 2002, cu modificarile si
completarile ulterioare
I. Contractul individual de munca
Contractul de munca este definit de art. 10 din Codul muncii ca fiind „contractul in temeiul caruia
o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea
unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu”.
Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa,
in limba romana.
Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia
de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul cu privire
la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice.
389

SOVA & ASOCIATII
Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii sau a salariatului se considera
indeplinita de catre angajator la momentul semnarii contractului individual de munca sau al
actului aditional, dupa caz.
Perioada de proba:
Pe durata executarii unui contract individual de munca nu poate fi stabilita decat o singura
perioada de proba, care nu va depasi 30 de zile calendaristice in cazul functiilor de executie
si 90 de zile calendaristice in cazul functiilor de conducere. Perioada de proba constituie
vechime in munca.
II. Introducerea unor clauze speciale in contractul individual de munca
Codul muncii reglementeaza posibilitatea ca in contractul individual de munca sa fie incluse
clauze speciale care, daca nu sunt respectate, pot atrage obligarea partii in culpa la plata de
daune interese. Aceste clauze sunt facultative si sunt lasate la latitudinea conventiei dintre
angajat si angajator.
Clauza de neconcurenta
Clauza de neconcurenta este acea clauza prin care salariatul este obligat ca dupa incetarea
contractului individual de munca, pentru o perioada de maximum doi ani, sa nu presteze, in
interesul sau propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata
la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul
se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta.
a) efectele inserarii clauzei de neconcurenta in contractul individual de munca:
Pentru salariat:
nu poate presta, in interesul propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in
concurenta cu cea prestata la angajatorul sau sau nu poate presta o activitate in
favoarea unui tert care se afla in relatii de concurenta cu angajatorul sau;
in cazul incalcarii clauzei de neconcurenta, poate fi obligat sa restituie indemnizatia
si, dupa caz, la plata de daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a
produs angajatorului.
In cuprinsul contractului individual de munca trebuie sa fie prevazute in mod concret
activitatile ce sunt interzise salariatului pe durata contractului, cuantumul indemnizatiei
de neconcurenta, perioada pentru care isi produce efectele clauza, tertii in favoarea carora
se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salariatul poate fi in reala
competitie cu angajatorul.
Pentru angajator:
sa plateasca salariatului o indemnizatie lunara, care se negociaza si este de cel putin
50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare
datei incetarii contractului individual de munca sau, in cazul in care durata contractului
individual de munca a fost mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare
390

SOVA & ASOCIATII
brute cuvenite acestuia pe durata contractului. Indemnizatia de neconcurenta
reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator, este deductibila la calculul profitului
impozabil si se impoziteaza la persoana fizica beneficiara, potrivit legii.
a) incetarea efectelor clauzei de neconcurenta:
Clauza de neconcurenta este limitata in timp. In principiu, clauza de neconcurenta isi
produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului
individual de munca.
b) clauza de mobilitate:
Clauza de mobilitate poate fi inserata in contractul individual de munca atunci cand activitatea
ce urmeaza sa fie desfasurata de salariat nu presupune un loc stabil de munca. In acest caz
salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
c) clauza de confidentialitate:
Prin clauza de confidentialitate partile convin ca, pe toata durata contractului individual
de munca si dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat
cunostinta in timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, in
contractele colective de munca sau in contractele individuale de munca.
III. Registrul general de evidenta a salariatilor
Evidenta salariatilor este tinuta de angajatori cu ajutorul registrelor generale de evidenta a
salariatilor.
Angajatorul are obligatia de a inregistra registrul la inspectoratul de munca in a carui raza
teritoriala isi are sediul sau domiciliul, dupa caz, cel mai tarziu la data incheierii primului
contract individual de munca.
Prin H.G. nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a
salariatilor s-a stabilit metodologia de intocmire a registrului de evidenta al salariatilor.
IV. Reglementari privind angajarea
1. Contractul de munca pe durata determinata;
Cazurile in care se pot incheia contracte individuale de munca pe durata determinata sunt
prevazute de art. 81 Codul muncii.
Perioada pe care poate fi incheiat un astfel de contract nu poate fi mai mare de 24 luni.
Contractul de munca pe durata determinata poate fi prelungit numai cu acordul scris al partilor
exprimat inauntrul termenului initial de 24 luni si de cel mult doua ori consecutiv.
2. Contractul de munca temporara
Acest contract poate fi incheiat intre un salariat temporar si un agent de munca temporara
(societate comerciala autorizata de Ministerul Muncii) pentru executarea unor sarcini precise,
391

SOVA & ASOCIATII
denumite misiuni de munca temporara. Munca este prestata in favoarea unui utilizator, care
incheie in acest sens un contract de punere la dispozitie cu agentul de munca temporara.
Misiunea de munca temporara se stabileste pentru un termen care nu poate fi mai mare de 12
luni. Durata misiunii de munca temporara poate fi prelungita o singura data pentru o perioada
care, adaugata la durata initiala a misiunii, nu poate conduce la depasirea unei perioade de
18 luni.
Utilizatorul apeleaza la agenti de munca temporara in urmatoarele cazuri:
pentru inlocuirea unui salariat al carui contract individual de munca este suspendat,
pe durata suspendarii;
pentru prestarea unor activitati cu caracter sezonier;
pentru prestarea unor activitati specializate ori ocazionale.
3. Contractul de munca cu timp partial
Contractul individual de munca cu timp partial se incheie numai in forma scrisa, pe durata
determinata sau nedeterminata. Salariatul cu fractiune de norma este salariatul al carui numar
de ore normale de lucru, calculate saptamanal sau ca medie lunara, este inferior numarului de
ore normale de lucru al unui salariat cu norma intreaga comparabil.
Drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile
stabilite pentru programul normal de lucru.
4. Contractul de munca la domiciliu
Sunt considerati salariati cu munca la domiciliu acei salariati care indeplinesc, la domiciliul lor,
atributiile specifice functiei pe care o detin. Salariatii cu munca la domiciliu isi stabilesc singuri
programul de lucru. Angajatorul are dreptul sa verifice activitatea salariatului cu munca la
domiciliu, in conditiile stabilite prin contractul individual de munca.
5. Contractul de ucenicie
Ucenicia la locul de munca se organizeaza in baza contractului de ucenicie. Contractul de
ucenicie la locul de munca este contractul individual de munca de tip particular, in temeiul
caruia angajatorul,se obliga ca, in afara platii unui salariu, sa asigure ucenicului formarea
profesionala intr-o anumita meserie, iar ucenicul se obliga sa urmeze cursurile de formare
profesionala si sa munceasca in subordinea angajatorului respectiv.
Contractul de ucenicie la locul de munca se incheie pe o durata determinata.
Organizarea, desfasurarea si controlul activitatii de ucenicie se reglementeaza prin lege
V. Modificarea, suspendarea, incetarea contractului individual de munca
1. Modificarea contractului individual de munca
Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor.
392

SOVA & ASOCIATII
Modificarea unilaterala a contractului individual de munca este posibila numai in cazurile si in
conditiile prevazute de Codul muncii.
Modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente:
identitatea partilor, locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul
sa munceasca in diverse locuri, sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului, functia/
ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative
si atributiile postului, riscurile specifice postului, data de la care contractul urmeaza sa isi
produca efectele, in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract
de munca temporara, durata acestora, durata concediului de odihna la care salariatul are
dreptul, conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia,
salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea
platii salariului la care salariatul are dreptul, durata normala a muncii, exprimata in ore/zi
si ore/saptamana, indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de
munca ale salariatului, durata perioadei de proba.
2. Suspendarea contractului individual de munca
Suspendarea contractului individual de munca presupune incetarea temporara a producerii
efectelor contractului individual de munca. Suspendarea contractului individual de munca
poate interveni de drept, prin acordul partilor sau prin actul unilateral al uneia dintre parti.
Suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii muncii de
catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator.
3. Incetarea contractului individual de munca
Contractul individual de munca poate inceta astfel:
de drept;
ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea;
ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in cazurile si in conditiile limitativ
prevazute de lege.
Contractul individual de munca inceteaza din initiativa angajatorului prin concediere.
Concedierea poate fi dispusa pentru motive care tin de persoana salariatului sau pentru
motive care nu tin de persoana salariatului. Este interzisa concedierea salariatilor:
pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta
nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap,
situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala;
pentru exercitarea, in conditiile legii, a dreptului la greva si a drepturilor sindicale.
a) concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului:
Cazurile in care angajatorul poate dispune concedierea pentru motive ce tin de persoana
salariatului sunt prevazute de art. 61 Codul muncii:
in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la
regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de
393

SOVA & ASOCIATII
munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune
disciplinara;
in cazul in care salariatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 30 de
zile, in conditiile Codului de procedura penala;
in cazul in care prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se
constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia
sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat;
in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este
incadrat;
in cazul in care salariatul indeplineste conditiile de varsta standard si stagiul de
cotizare si nu a solicitat pensionarea in conditiile legii.
a) concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului:
Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului este determinata de desfiintarea
locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana
acestuia.
Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.
Concedierea pentru motive ce nu tin de persoana salariatului poate fi individuala sau
colectiva.
Angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi angajari pe locurile de munca
ale salariatilor concediati pe o perioada de 9 luni de la data concedierii acestora. In caz contrar
salariatii care au fost concediati au dreptul de a fi reangajati pe aceleasi locuri de munca pe
care le-au ocupat anterior, fara examen sau concurs ori perioada de proba.
In situatia in care salariatii care au dreptul de a fi reangajati nu solicita acest lucru, angajatorul
poate face noi angajari pe locurile de munca ramase vacante.
Concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege este lovita de nulitate
absoluta.
VI. Timpul de munca si timpul de odihna
1. Timpul de munca
Codul muncii defineste timpul de munca ca fiind orice perioada in care salariatul presteaza
munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform
prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau
ale legislatiei in vigoare.
Pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8
ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. Durata maxima legala a timpului de munca nu poate
depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.
Salariatul poate fi obligat sa efectueze ore de munca suplimentara numai daca apar cazuri de
forta majora sau daca se impune pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor
accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.
394

SOVA & ASOCIATII
Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa
efectuarea acesteia. In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila,
munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu.
Sporul pentru munca suplimentara nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.
2. Sarbatorile legale
Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza, sunt: 1 si 2 ianuarie; prima si a doua zi
de Pasti; 1 mai; 1 decembrie; prima si a doua zi de Craciun; 2 zile pentru fiecare dintre cele
doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele
crestine, pentru persoanele apartinand acestora.
Prin contractul colectiv de munca aplicabil se pot stabili si alte zile libere.
3. Concediile
Potrivit reglementarilor legale in vigoare toti salariatii au dreptul la concediu de odihna anual
platit, a carui durata minima este de 20 de zile lucratoare. De regula, concediul de odihna se
efectueaza in natura.
Pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii fara plata.
Durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin
regulamentul intern.
Salariatii au dreptul sa beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesionala.
Concediile pentru formare profesionala se pot acorda cu sau fara plata.
VII. Salariul
Salariile se stabilesc prin negocieri individuale si /sau colective intre angajator si salariati sau
reprezentanti ai acestora.
Angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub
salariul de baza minim brut orar pe tara, stabilit prin hotarare a Guvernului.
Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata
se stabileste la 390 RON lunar, pentru un program complet de lucru de 170 ore in medie pe
luna in anul 2007, reprezentand 2,294 RON/ora. Este de precizat ca prin Contractul colectiv
de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 s-a stabilit ca salariul de baza minim brut
negociat pentru un program complet de lucru de 170 de ore, in medie, este de 440 de RON,
incepand de la 1 ianuarie 2007..Mai mult, personalul incadrat pe functii pentru care conditia
de pregatire este cea de studii superioare beneficiaza de un salariu minim brut de 880RON.
VIII. Contractele colective de munca
Contractele colective de munca se pot incheia la nivelul angajatorilor sau la nivelul unor
grupuri de angajatori, al ramurilor de activitate si la nivel national.
395

SOVA & ASOCIATII
Negocierea colectiva la nivel de unitate este obligatorie, cu exceptia cazului in care angajatorul
are incadrati mai putin de 21 de salariati. Initiativa negocierii apartine patronului. Daca
patronul nu angajeaza negocierea, aceasta are loc la cererea organizatiei sindicale sau a
reprezentantilor salariatilor, dupa caz, in termen de 15 zile de la formularea cererii.
Durata negocierii colective nu poate depasi 60 de zile.
Negocierea colectiva va avea ca obiect, cel putin: salariile, durata timpului de lucru, programul
de lucru si conditiile de munca.
IX. Regulamentul intern
Potrivit Codului muncii angajatorii au obligatia ca, in termen de 60 de zile de la data dobandirii
personalitatii juridice, sa intocmeasca regulamentul intern, cu consultarea sindicatului sau a
reprezentantilor salariatilor, dupa caz. Dispozitiile ce trebuie sa fie cuprinse in regulamentele
interne sunt prevazute de art. 258 Codul muncii.
X. Raspunderea patrimoniala
Raspunderea patrimoniala se intemeiaza pe normele si principiile raspunderii civile
contractuale. Astfel, angajatorul este obligat sa-l despagubeasca pe salariat in situatia in care
acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului, in timpul indeplinirii obligatiilor
de serviciu sau in legatura cu serviciul. In caz de refuz al angajatorului salariatul se poate
adresa cu plangere instantelor judecatoresti competente. La randul sau, salariatul raspunde
patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele
materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca sa.
XI. Raspunderea disciplinara
Angajatorul are dreptul de a aplica sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata
ca acestia au savarsit o abatere disciplinara. Sanctiunile, cu exceptia avertismentului scris,
vor fi aplicate numai dupa efectuarea cercetarii disciplinare.
Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate de angajator sunt prevazute de art. 264 Codul
muncii. Acestea pot fi aplicate printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile
calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai
tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei.
In cazul in care, prin statute profesionale aprobate prin lege speciala, se stabileste un alt
regim sanctionator, va fi aplicat acesta.
Pentru aceeasi abatere disciplinara se poate aplica numai o singura sanctiune.
XII. Regim sanctionator
Codul muncii cuprinde doua capitole dedicate regimului sanctionator aplicabil angajatorilor
care nu respecta obligatiile stabilite in sarcina lor de lege.
396

SOVA & ASOCIATII
Astfel, capitolul IV al Titlului XI al Codului muncii reglementeaza raspunderea contraventionala,
iar capitolul V al aceluiasi Titlu reglementeaza raspunderea penala.
In cazul savarsirii unei contraventii sanctiunea aplicabila este in toate cazurile amenda,
cuantumul acesteia variind de la 300 RON la 20000 RON, in functie de gravitatea faptei
savarsite.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de munca.
Infractiunile prevazute de Codul muncii sunt:
neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive privind plata salariilor in termen
de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de catre partea
interesata; pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 6 luni sau amenda.
neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive privind reintegrarea in munca a
unui salariat; pedepsa este inchisoarea de la 6 luni la 1 an sau amenda.
In aceste doua cazuri actiunea penala se pune in miscare la plangerea persoanei vatamate,
iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
nedepunerea de catre angajator, in termen de 15 zile, in conturile stabilite, a sumelor
incasate de la salariati cu titlu de contributie datorata catre sistemul public de asigurari
sociale, catre bugetul asigurarilor pentru somaj ori catre bugetul asigurarilor sociale
de sanatate; pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 6 luni amenda.
XIII. Asigurari sociale
Obligatia de a contribui la sistemul public de asigurari sociale apartine atat angajatorului,
cat si salariatilor. Baza de calcul asupra careia se aplica procentajul datorat de acestia este
reprezentata de salariul brut.
Astfel, contributiile datorate de salariat sunt:
contributii datorate sistemului public de asigurari sociale – 9,5%;
contributii la fondul de somaj – 1%;
contributii la fondul asigurarilor de sanatate – 6,5%.
Contributiile datorate de angajator sunt:
contributii datorate sistemului public de asigurari sociale – 19,5%, 24,5%, 29,5% - in
functie de conditiile de munca normale, deosebite sau speciale;
contributii la fondul de somaj – 2%;
contributii la fondul asigurarilor de sanatate – 6%;
contributii privind concediul medical – 0,85%;
contributii la fondul de garantie – 0,25%;
contributii la fondul de asigurare pentru accidente de munca – 0,4%-3,6%.
397

SOVA & ASOCIATII
Presedintele Romaniei
a: Palatul Cotroceni,
Str. Geniului, nr. 1-3,
Sector 5, Bucuresti,
060116 Romania
t: +4 021 410 05 81
f: +4 021 319 31 31
s: www.presidency.ro
INSTITUTII EUROPENE
Parlamentul European
a: Allée du Printemps BP 1024/F 67070,
Strasbourg Cedex,
Franta
t: +33 388 17 40 01
f: +33 388 17 48 60
s: www.europarl.europa.eu
Consiliul Uniunii Europene
a: Rue de la Loi, 175 B-1048,
Bruxelles, Belgia
t: + 32 2 281 61 11
f: + 32 2 281 69 34
s: www.consilium.europa.eu
Senatul Romaniei
a: Calea 13 Septembrie, nr. 1-3,
Sector 5, Bucuresti,
Romania
t: +4 021 402 11 11
s: www.senat.ro
Camera Deputatilor
a: Palatul Parlamentului,
Str. Izvor, nr. 2-4,
Sector 5, Bucuresti,
Romania
t: +4 021 316 03 00
s: www.cdep.ro
399

SOVA & ASOCIATII
Curtea Europeana de Conturi
a: 12, rue Alcide De Gasperi,
L-1615
Luxembourg
t: +352 43 98 / 45410
f: +352 43 98 / 1
s: www.eca.europa.eu
Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene
a: European Court of Justice
L-2925 Luxembourg
t: +352 4303 / 1
f: +352 4303 / 2600
s: curia.europa.eu
Comitetul Economic si Social European
s: www.eesc.europa.eu
MINISTERE
Ministerul Afacerilor Externe
a: Str. Aleea Alexandru, nr. 31,
Sector 1, Bucuresti, Romania
t: +4 021 319 21 93
f: +4 021 319 21 95
s: www.mae.ro
Ministerul Finantelor Publice
a: Str. Apolodor, nr. 17,
Sector 5, Bucuresti
050741, Romania
t: +4 021 319 97 59
f: +4 021 312 25 09
s: www.mfinante.ro
Ministerul Justitiei
a: Str. Apolodor, Nr.17,
Sector 5, Bucuresti, Romania
t: +4 021 314 44 00
f: +4 021 310 16 64
s: www.just.ro
400

SOVA & ASOCIATII
Ministerul Apararii
a: Str. Izvor, nr. 13 -15,
Sector 5, Bucuresti,
050561, Romania
t: +4 021 402 34 00
f: +4 021 319 56 98
s: www.mapn.ro
Ministerul Administratiei si Internelor
a: P-ta Revolutiei, nr.1 A,
Sector 1, Bucurestii, Romania
t: +4 021 303 70 80
f: +4 021 314 97 18
s: www.mira.gov.ro
Ministerul Muncii, Familie si Egalitatii de Sanse
a: Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4,
Sector 1, Bucuresti, Romania
t: +4 021 315 88 12
f: +4 021 315 88 12
s: www.mmssf.ro
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
a: B-dul Carol I, nr. 24,
Sector 3, Bucuresti,
020921, Romania
t: +4 021 307 24 46
f: +4 021 307 85 54
s: www.mapam.ro
Ministerul Transporturilor
a: B-dul Dinicu Golescu, nr. 38,
Sector 1, Bucuresti,
010873, Romania
t: +4 021 319 61 24
f: +4 021 313 88 69
s: www.mt.ro
401

SOVA & ASOCIATII
Ministerul Educatiei,Cercetarii si Tineretului
a: Str. Gen. Berthelot, nr. 28-30,
Sector 1, Bucuresti,
70738, Romania
t: +4 021 310 43 20
f: +4 021 315 50 99
s: www.edu.ro
Ministerul Culturii si Cultelor
a: Sos. Kiseleff, nr. 30,
Sector 1, Bucuresti,
011347, Romania
t: +4 021 318 81 53
f: +4 021 318 81 51
s: www.cultura.ro
Ministerul Sanatatii Publice
a: Str. Cristian Popisteanu, nr. 1-3,
Sector 1, Bucuresti, Romania
t: +4 021 307 25 00
f: +4 021 314 15 26
s: www.ms.ro
INSTITUTII PUBLICE
Oficiul National al Registrului Comertului
a: B-dul Unirii nr. 74, Bl. J3B,
Sector 3, Bucuresti,
030837, Romania
t: +4 021 316 08 04
f: +4 021 316 08 08
s: www.onrc.ro
Institutul de Memorie Culturala
a: P-ta Presei Libere, nr. 1,
Sector 1, Bucuresti,
013701, Romania
t: +4 021 317 90 72
f: +4 021 317 90 64
s: www.cimec.ro
402

SOVA & ASOCIATII
Agentia Nationala pentru Investitii Straine
a: B-dul Primaverii, nr. 22,
Sector 1, Bucuresti,
Romania
t: +4 021 233 91 03
f: +4 021 233 91 04
s: www.arisinvest.ro
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei
a: B-dul Libertatii, nr. 14,
Sector 5, Bucuresti,
050706, Romania
t: +4 021 311 41 21
f: +4 021 311 41 21
s: www.mcti.ro
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile
a: B-dul Libertatii, nr. 14,
Sector 5, Bucuresti,
050706, Romania
t: +4 021 316 02 15
s: www.mmediu.ro
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci
a: Str. Ion Ghica, nr. 5,
Sector 3, Bucuresti,
70018, Romania
t: +4 021 315 19 66
s: www.osim.ro
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
a: Str. Georges Clemenceau, nr. 5,
Sector 1, Bucuresti,
Romania
t: +4 021 311 18 62
s: www.anpc.ro
403

SOVA & ASOCIATII
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
a: Str. Cpt. Alex. Serbãnescu, nr. 50,
Sector 1, Bucuresti, Romania
t: +4 021 303 61 22
f: +4 021 303 64 65
s: www.avas.gov.ro
Autoritatea Nationala de Control
s: www.control.ro
Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism
si Profesii Libere
a: Calea Victoriei, nr. 152,
Sector 1, Bucuresti, Romania
t: +4 021 202 52 90
f: +4 021 202 52 94
s: www.mimmc.ro
Autoritatea Nationala a Vamilor
a: Str. Matei Millo, nr. 13,
Sector 1, Bucuresti,
Romania
t: +4 021 315 58 58
f: +4 021 313 82 51
s: www.customs.ro
Agentia Nationala pentru Controlul Exporturilor Strategice si
Interzicerea Armelor Chimice
a: Str. Polona, nr. 8,
Sector 1, Bucuresti,
010501, Romania
t: +4 021 305 72 19
f: +4 021 311 12 65
s: www.ancex.ro
Institutul European din Romania
a: Bd. Regina Elisabeta, nr. 7-9,
Sector 3, Bucuresti,
030016, Romania
t: +4 021 314 26 96
f: +4 021 314 26 66
s: www.ier.ro
404

SOVA & ASOCIATII
Agentia pentru Strategii Guvernamentale
s: www.publicinfo.ro
Institutul National de Statistica
a: Bd. Libertatii, nr. 16,
Sector 5, Bucuresti, Romania
t: +4 021 318 18 71
f: +4 021 318 18 74
s: www.insse.ro
Centrul Roman de Promovare a Comertului
a: Str. Apolodor, nr. 17,
Sector 5, Bucuresti, Romania
t: +4 021 318 50 50
f: +4 021 31 9 14 91
s: www.traderom.ro
Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale
a: Str. Latina, nr. 8,
Sector 2, Bucuresti, Romania
t: +4 021 250 28 94
s: www.cnpas.org
Agentia Domeniilor Statului
a: Str. Stirbei Voda, nr. 43,
Sector 1, Bucuresti, Romania
t: +4 021 312 46 23
f: +4 021 310 14 55
s: www.domeniilestatului.ro
Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptii
a: B-dul G-ral Gheorghe Magheru, nr. 7,
Sector 1, Bucuresti,
010322, Romania
t: +4 021 315 36 33
f: +4 021 312 74 74
s: www.copii.ro
405

SOVA & ASOCIATII
Administratia Nationala a Rezervelor Statului
a: B-dul Libertatii, nr. 12A,
Sector 5, Bucuresti, Romania
t: +4 021 311 53 77
f: +4 021 311 42 03
s: www.anrs.ro
Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei
a: B-dul Libertatii, nr. 14,
Sector 5, Bucuresti,
050706, Romania
t: +4 021 30 75 562
f: +4 021 30 75 404
s: www.anrc.ro
Institutul National de Studii si Cercetari pentru Comunicatii
a: Bd. Preciziei, nr.6,
Sector 6, Bucuresti,
062203, Romania
t: +4 021 318 95 71
f: +4 021 318 95 75
s: www.inscc.ro
Institutul National pentru Cercetare si Dezvoltare in Informatica
a: B-dul Maresal Al. Averescu, nr. 8-10,
Sector 1, Bucuresti,
011455, Romania
t: +4 021 316 12 59
f: +4 021 316 10 30
s: www.ici.ro
Directia Generala a Penitenciarelor
a: Str. Maria Ghiculeasa, nr. 47,
Sector 2, Bucuresti, Romania
t: +4 021 208 61 50
f: +4 021 242 05 05
s: www.anp.ro
406

SOVA & ASOCIATII
Inspectoratul General de Politie a Romaniei
a: Str. Mihai Voda, nr. 6,
Sector 5, Bucuresti, Romania
t: +4 021 208 25 25
s: www.politiaromana.ro
Agentia Romana pentru Conservarea Energiei
a: B-dul Nicolae Balcescu, nr. 16,
Sector 1, Bucuresti, Romania
t: +4 0213 14 59 29
f: +4 0213 12 31 97
s: www.arceonline.ro
Comisia Nationala de Control a Activitatilor Nucleare
a: B-dul Libertatii, nr. 14,
Sector 5, BucurestI, Romania
t: +4 021 316 02 92
s: www.cncan.ro
Agentia Spatiala Romana
a: Str. Mendeleev, nr. 21-25,
Sector 1, Bucuresti,
010362, Romania
t: +4 021 316 87 22
f: +4 021 312 88 04
s: www.rosa.ro
407

CONTACT:
a: 30 A.S. Puskin St.
Sector 1, 011996
Bucuresti, Romania
t: (+4) 0311 00 11 26 / 27 / 28
f: (+4) 0311 00 11 29
e: office@sova-avocati.ro
w: sova.ro