CV DL.PASCU

CURRICULUM VITAE
PROIECTE REALIZABILE DAR SI
OBLIGATORIU DE INDEPLINIT
CANDIDAT LA FUNCTIA DE DECAN
BAROUL BUCURESTI
PASCU VIOREL
I. Activitatea juridica s-a derulat intr-o perioada de 46 de ani (1962 –
2008 ):
- 15 ani – magistratura
- 31 ani – avocatura
si s-a desfasurat astfel:
Magistratura
1962 – 1966 – Judecator - Tribunalul Popular Raion Mizil (in prezent
Judecatoria Mizil – Judetul Prahova)
1966 – 1968 – Judecator - Tribunalul Popular V.I.Lenin Bucuresti (in prezent
Judecatoria Sectorului V – Municipiul Bucuresti)
1968 – 1970 – Vicepresedinte - Judecatoria Sectorului III Municipiul
Bucuresti
1970 – 1977 – Presedinte – Judecatoria Sectorului VIII Municipiul Bucuresti
(in prezent Judecatoria Sectorului I Bucuresti)
Avocatura
1977 – 1990 – Avocat – Biroul Colectiv de Asistenta Juridica Sector I
Municipiul Bucuresti
1990 – 2008 – Avocat – 18 ani
- Prodecan Baroul Bucuresti – 9 ani (1990 – 1995; 2003 – 2007)
- Consilier Baroul Bucuresti – 8 ani (1995 –2003)
2003 – 2007 – Presedinte Casa de Asigurari a Avocatilor din Romania – 4 ani

II. Asa cum rezulta din datele expuse mai inainte, in perioada 1962 – 1977 mi-am
desfasurat activitatea in cadrul justitiei.
In anul 1977 a avut loc eliminarea mea din cadrul magistratilor, in urmatoarele
circumstante:
• Ministerul de Interne – Departamentul Securitatii – prin semnatura inspectorului sef,
General Emanoil Rusu, a adresat conducerii Ministerului de Justitie, la data de 28 august
1976, un material clasificat „Strict Sectret”, intitulat „ Nota privind pe Pascu Viorel,
presedintele Judecatoriei Sectorului 8 Bucuresti ”, in care se mentioneaza ca: „tatal meu
(Pascu Vasile) impreuna cu fratii sai au fost proprietarii unei mosii in suprafata de 300
ha; 2 mori; 2 prese de ulei, o farmacie in Bucuresti iar unele rude apropiate (fratii tatalui)
condamnati pentru infractiuni politice”.
• Ministerul Justitiei insusindu-si cele cuprinse in sesizarea Ministerului de Interne –
Securitatea Statului – cu privire la averea familiei si condamnarea pentru infractiuni
politice a unor rude alcatuieste doua „Note” la 25 Septembrie 1976 si respectiv la 30
Octombrie 1976 semnate de Ministrul Justitiei si Directorul General al Directiei de Cadre
si, in care concluzioneaza astfel:
„In concluzie, apreciem ca lui Pascu Viorel nu i se mai poate acorda increderea
pentru a ocupa functia de Presedinte de Judecatorie sau de Judecator si, in consecinta, sa
se propuna Consiliului Popular al Municipiului Bucuresti eliberarea sa din functie si
trecerea in alt sector de activitate – Director.”
„Pana la definitivarea verificarii, propunem ca tovarasul Pascu Viorel sa fie
eliberat din functia de presedinte de judecatorie, urmand a fi numit avocat.”
„ Aspectele retinute pana in prezent in legatura cu situatia de cadre a tovarasului
Pascu Viorel il fac necorespunzator pentru a indeplini functia de presedinte de
judecatorie.” Semneaza Ministrul justitiei, contrasemneaza adjunctul Ministrului Justitiei.
Absolut toate datele expuse mai inainte, se afla in dosarul de cadre (resurse umane) al
persoanei mele de la Ministerul de Justitiei, constituind materialele care au determinat
eliminarea mea din magistratura.
Mi-am permis a va prezenta aspectele de mai sus, cu speranta ca veti observa faptul ca,
inlaturarea mea din justitie nu s-a datorat culpei mele (incorectitudine, incompetenta,
imoralitate, etc) ci unor factori obiectivi.
Nu-mi ingadui a va retine atentia nici un moment, pentru a expune aspectele mai
reprezentative ale activitatii mele din aceasta perioada (1962 –1977 – magistratura) desi a fost

destul de insemnata pentru formarea mea ca jurist si, in special, ca avocat.
III. In cele ce urmeaza voi prezenta succint doar cateva aspecte care ilustreaza activitatile
intreprinse de mine in ultimul mandat (prodecan - 2003 – 2007), si care sunt, in opinia mea,
notabile.
1. In anul 2006, am initiat si am intocmit documentatia necesara pentru modificarea
unor texte de lege, care reglementeaza organizarea instantelor judecatoresti, privind accesul
avocatilor la serviciile publice ale acestora (judecator de serviciu, registratura, arhiva, relatii cu
publicul).
Materialele elaborate au fost prezentate Comisiilor de specialitate ale Consiliului
Suprem al Magistraturii si, apoi, plenului acestei institutii si au fost adoptate astfel ca au
fost modificate prevederile cuprinse in art. 87 si 92 din regulamentul de functionare a
instantelor judecatoresti, cuprinse in H.G. 387/2005.
In consecinta s-a stabilit ca avocatii au prioritate, in raport de toate celelalte
categorii de persoane (desemnate in textele sub-citate) la depunerea actiunilor, studierea
dosarelor, obtinerea de informatii de la toate serviciile publice existente la instantele
judecatoresti din intreaga tara.
2. In anul 2003, am reprezentat Baroul Bucuresti la discutiile purtate cu conducerea
Ministerului de Justitie, privind situatia spatiilor existente in Palatul de Justitie, care au fost
proprietatea Baroului Bucuresti si a judetului Ilfov insa erau folosite de alte institutii .
Aceste tratative au fost concretizate printr-un protocol, semnat de mine in numele
Baroului si de Ministrul Justitiei, Doamna Rodica Stanoiu, si in cuprinsul caruia s-a prevazut ca,
dupa repararea imobilului, la reluarea activitatii, Baroul Bucuresti va intra in posesia tuturor
spatiilor detinute in acest local, inainte de instaurarea regimului comunist, situatiune care
astazi este o mare realitate.
De asemenea, datorita si disponibilitatii manifestate de Presedintele Tribunalului
Bucuresti (Doamna Monalisa Neagoie) si Presedintele Judecatoriei Sectorului 3 (Domnul
MariusTudose) am obtinut spatiile pe care le detinem in prezent in institutiile respective.
Imi permit a evidentia ca astazi, membrii Baroului Bucuresti au conditii civilizate,
utile si suficiente in spatiile pe care le detinem la sediul instantelor de pe raza Municipiului
Bucuresti.
Totodata va informez ca am fost dedicat profund la repararea si, in special, la
amenajarea spatiului pentru a se prezenta in conditiile pe care le observati si
dumneavoastra astazi.

3. In acest interval de timp (2003 – 2007) am ocupat si functia de Presedinte al
Casei de Asigurari a Avocatilor si, impreuna cu colegii din consiliu, am reusit:
- a mari nivelul pensiei cu peste 100% fata de anul 2003,
- a ridica plafonul pentru concedii de maternitate si ingrijire copil pana la suma
de 1.300 RON, in ipoteza indeplinirii conditiilor legale privind veniturile
realizate anterior obtinerii concediului respectiv,
- a stabili nivelul minim al pensiei la 900 lei lunar pentru pensionarii proveniti
din sistemul nostru, care au vechimea, varsta si stagiu de plata in avocatura,
- a acorda indemnizatii tuturor pensionarilor cu ocazia Sfintelor Sarbatori de
Craciun si Paste, etc.
4. In perioada 1998 – februarie 2008, am detinut functia de presedinte sau membru
al Comisiei de examinare pentru sesiunile privind intrarea in profesia de avocat sau sustinerea
examenelor de definitivat.
IV. PERSPECTIVE
1. In ultima perioada de timp am constatat cu mahnire ca, unii salariati ai instantelor
judecatoresti nu respecta obligatia legala de a asigura avocatilor accesul cu prioritate la
serviciile publice, creand astfel insemnate dificultati in exercitarea profesiei noastre.
Aceasta stare de lucruri trebuie, de urgenta, inlaturata si, in acest scop, urmeaza a
se lua legatura cu conducerile tuturor instantelor judecatoresti care au sediul pe raza
Municipiului Bucuresti, pentru ca sa se revitalizeze aplicarea prevederilor legale, astfel
incat avocatii sa nu iroseasca timp pentru efectuarea acestor categorii de lucrari.
In acelasi timp, trebuie extinsa aplicarea acestor reguli si la relatiile profesionale cu
organele de cercetare penala urmand ca, de indata, sa se organizeze sedinte pe aceasta tema, cu
conducerile Parchetului si Politiei la nivel national, regional si local.
2. O problema principala trebuie sa o constituie asigurarea unei pregatiri
profesionale temeinice, atat in perioada stagiului cat si pe tot parcursul exercitarii profesiei.
Cu privire la avocatii stagiari, este necesar sa aplicam si sa eficientizam prevederea
legala, potrivit careia examenul de definitivat se poate organiza trimestrial.
In aceasta ordine de idei este necesar ca avocatii stagiari sa fie grupati in functie de
aceste elemente, astfel incat sa se creeze posibilitatea efectiva de a participa la conferinte si
celelalte actiuni in mod regulat iar lectorilor un numar mai redus de cursanti si in consecinta pot
sa-i evalueze mai real, obiectiv.

In acest context, lectorii si formatorii trebuie sa fie stimulati material pentru ca sa fie
sporit interesul acestora de a contribui la pregatirea profesionala a avocatilor stagiari mai ales
ca, daca exista vointa, Baroul dispune de fonduri.
In legatura cu pregatirea continua a avocatilor definitivi, apreciez ca prevederile cuprinse
in Hotararea nr.144/2008, elaborata la Congresul Uniunii din luna iunie 2008, raspunde pe
deplin exigentelor acestui deziderat, factorii de conducere ai Baroului avand indatorirea de a o
aplica.
3. Prin adoptarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr.51 din 21 aprilie
2008, privind ajutorul public judiciar in materie civila, exercitarea profesiei de avocat s-a extins
vizibil astfel ca, pe de o parte trebuie stabilit numarul avocatilor care pot presta serviciu
conform competentelor prevazute in acest act normativ, iar pe de alta parte urmeaza a se asigura
remunerarea acestora pentru activitatea depusa.
In legatura cu onorariile care ar trebui sa revina avocatilor care presteaza servicii de
asemena natura, ar fi necesar a se majora actualele onorarii pentru asistenta juridica obligatorie
si sa se trateze cu maximum de exigenta stabilirea onorariilor potrivit regulilor cuprinse in actul
normativ recent aparut.
4. O importanta deosebita trebuie acordata relatiilor profesionale care trebuie
sa existe intre avocati si judecatori, procurori, politisti, notari.
Este cunoscut principiul potrivit caruia profesia de avocat este o componenta principala
si egala cu aceea a magistratilor, in realizarea ideii de justitie.
Daca reusim realizarea unei armonizari pe plan psihic si sufletesc, avem toate sansele ca,
printr-o disponibilitate pe plan uman, sa realizam o conlucrare aproape perfecta si pe plan
profesional, iar castigatoare a acestei simbioze ar fi societatea in intregul ei.
5. Pe plan extern, cred ca trebuie continuata si aprofundata linia actuala a Baroului
pentru ca astfel ne putem impune pe plan international dar trebuie a se asigura o prudenta ferma
cu privire la cheltuielile care trebuiesc a fi efectuate pe acest plan.
Mentionez ca de la inceputul anului 2007 am redus substantial activitatea
profesionala, astfel ca am disponibilitatea de a participa zilnic la rezolvarea problemelor
care intereseaza Baroul.
Dumneavoastra veti decide cu sufletul si cu cugetul.
Viorel PASCU