o_19jj0i9v91e53ida1hn8js21b2ia.pdf

Recommendations

Info

Dan Brown — Fortăreaţa Digitală JHI93450S9DJFD2H/HHRTYFHLF89303 95JSPJF2J0890IHJ98YHFI080EWRT03 JOJR845H0ROQ + JT0EU4TQEFQE/ /QUJW 08UY0IH0934JTPWFIAJER09QU4JR9GU IVJP$DUW4H95PE8RTUGVW3P4E/IKKC MFFUERHFGV0Q394IKJRMG + UNHVS9OER IRK/0956Y7U0POIKIOJP9F8760QWERQI Într-un târziu, unul dintre ei se apucase să explice ceea ce Becker ghicise deja. Textul cu pricina era un cod, un „cifrutext” — grupuri de litere şi cifre reprezentând cuvinte criptate. Treaba criptografilor era să studieze codul şi să extragă din el mesajul original sau „clartextul”. Agenţia apelase la Becker pentru că se bănuia că mesajul original fusese scris în dialectul mandarin al limbii chineze; el urma să traducă simbolurile pe măsură ce criptografii le decriptau. Timp de două ore, Becker interpretă un şir nesfârşit de simboluri mandarine. De fiecare dată când oferea o traducere, criptografii clătinau însă disperaţi din cap. Codul părea a nu avea sens. Dornic să ajute, Becker le arătă că toate caracterele care îi fuseseră prezentate aveau o trăsătură comună — făceau parte deopotrivă din scrierea Kanji. Rumoarea din încăpere se transformă instantaneu în linişte. Şeful oamenilor, un lungan deşirat ce îşi aprindea ţigară de la ţigară, pe nume Morante, se întoarse neîncrezător spre Becker. — Vreţi să spuneţi că aceste simboluri au înţelesuri multiple? Becker încuviinţă. Le explică faptul că scrierea Kanji era un sistem japonez de caligrafiere bazat pe caractere chinezeşti modificate. Le oferise traduceri din mandarină pentru că asta i se ceruse. — Iisuse Hristoase, gemu Morante. Să încercăm Kanji. Ca prin minune, totul se potrivi perfect. Criptografii rămaseră impresionaţi; cu toate astea, continuară să îi dea lui Becker la tradus doar caractere individuale din secvenţe. — E pentru propria dumneavoastră siguranţă, îi explică Morante. Astfel nu veţi şti ce anume traduceţi. Becker izbucni în râs. După care observă că nimeni nu îi ţinu isonul. După ce codul fusese în sfârşit spart, Becker tot nu avea habar de misterele la lămurirea cărora contribuise, însă un lucru devenise cert — NSA lua foarte în serios spargerile de cod. Cecul din buzunarul lui Becker reprezenta mai mult decât salariul lui de profesor pe o lună. Pe drumul înapoi printre punctele de control de pe coridorul principal, se trezise oprit de un paznic cu un receptor de telefon în mână. — Domnule Becker, aşteptaţi aici, vă rog. — Care-i problema? David nu se aşteptase ca întâlnirea să dureze atât de mult; ca atare, intrase în criză de timp pentru meciul de squash de sâmbătă după-amiază. Paznicul ridică din umeri. — Şefa de la Crypto vrea să vă vorbească. E pe drum încoace. 6
Dan Brown — Fortăreaţa Digitală — Şefa? râse Becker. Nu zărise nici o femeie în interiorul NSA. — E vreo problemă? se auzi în aceeaşi clipă o voce feminină în spatele lui. Becker se întoarse şi simţi cum roşeşte pe loc. Privi legitimaţia de pe bluza femeii. Nu numai că şeful Diviziei de Criptografie a NSA era o femeie, dar era chiar o femeie a naibii de atrăgătoare. — Nu, bâiguise Becker. Numai că... — Susan Fletcher. Femeia zâmbi şi îi întinse mâna ei subţire. David i-o strânse. — David Becker. — Felicitări, domnule Becker. Am auzit că aţi făcut o treabă excelentă azi. Pot să discut cu dumneavoastră pe tema asta? Becker ezită: — Mă tem că mă cam grăbesc acum. Spera ca refuzarea celei mai puternice agenţii de informaţii din lume să nu reprezinte o neghiobie, dar meciul lui de squash începea în trei sferturi de oră, iar el avea o reputaţie de păstrat: David Becker nu întârzia niciodată la squash... la ore poate, dar niciodată la squash. — Voi fi scurtă, replică, zâmbind, Susan Fletcher. Pe aici, vă rog. Zece minute mai târziu, Becker se găsea în popota NSA, având în faţă un suc de coacăze şi un fursec, împreună cu Susan Fletcher, adorabila şefă a criptografilor. Devenise repede evident pentru David că înalta poziţie a tinerei de 38 de ani în cadrul NSA nu era o întâmplare — era una dintre cele mai inteligente femei pe care le întâlnise. Pe măsură ce discutau despre coduri şi spargerea lor, lui Becker îi venea tot mai greu să ţină pasul — totul reprezenta o experienţă nouă şi fascinantă. O oră mai târziu, după ce Becker evident ratase meciul de squash, şi Susan ignorase cu bună ştiinţă trei apeluri prin intercom, se treziseră amândoi izbucnind în râs. Stăteau acolo, două creiere extrem de analitice, imune la influenţe iraţionale; şi totuşi, în vreme ce discutau despre morfologie lingvistică şi generatoare de numere pseudoaleatorii, se simţeau ca un cuplu de adolescenţi — totul în jurul lor era un foc de artificii. Susan nu reuşise să aducă în discuţie adevăratul motiv pentru care insistase să-i vorbească — acela de a-i oferi un post de probă în cadrul Diviziei Asiatice de Criptografie. După pasiunea cu care vorbea despre învăţământ, era clar că tânărul profesor n-avea să părăsească niciodată facultatea. Ca atare, Susan hotărâse să nu distrugă atmosfera discutând despre afaceri. Se simţea din nou ca o şcolăriţă şi nimic nu îi putea strica acest sentiment. Perioada lor de tatonare a fost lungă şi romantică — escapade furate din programele de lucru, lungi plimbări prin campusul universitar, câte un capuccino târziu în noapte la Merlutti’s, din când în când câte o conferinţă sau un concert împreună. Treptat, Susan descoperise că râde mai mult şi mai des decât crezuse vreodată că e posibil. Însemna o eliberare binecuvântată din încordarea muncii ei de la NSA. într-o după-amiază friguroasă de toamnă, şedeau amândoi pe o bancă 7
Page 1 and 2: Dan Brown — Fortăreaţa Digital
Page 5: Dan Brown — Fortăreaţa Digital
Page 57 and 58:
Dan Brown — Fortăreaţa Digital
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
show all

o_19jj0i9v91e53ida1hn8js21b2ia.pdf

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?