SoluÅ£ii moderne pentru consolidarea Åi reabilitarea clÄdirilor ... - apcmr
SoluÅ£ii moderne pentru consolidarea Åi reabilitarea clÄdirilor ... - apcmr
SoluÅ£ii moderne pentru consolidarea Åi reabilitarea clÄdirilor ... - apcmr
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
SOLUŢII MODERNE PENTRU CONSOLIDAREA ŞI<br />
REABILITAREA CLĂDIRILOR AMPLASATE<br />
ÎN ZONE SEISMICE<br />
Daniel Grecea 1 , Sorin Bordea 2 , Aurel Stratan 3 ,<br />
Adrian Dogariu 2 , Dan Dubină 4<br />
Rezumat<br />
Clădirile din beton armat construite în zone seismice înainte de anii 1960 au fost proiectate să<br />
reziste în principal la încărcările gravitaţionale şi la vânt. Principalele deficienţe ale cadrelor de<br />
beton armat proiectate la încărcări gravitaţionale se referă la detalii constructive deficiente seismic<br />
şi lipsa principiilor de proiectare bazată pe capacitate, conducând la o ductilitate locală şi globală<br />
redusă. În prezent, când acest tip de structuri sunt supuse la o evaluare structurală, în conformitate<br />
cu prevederile seismice aflate în vigoare, se descoperă că, în aproximativ toate cazurile este nevoie<br />
de reabilitare. În articolul de faţă este analizată <strong>reabilitarea</strong> cu un sistem de contravântuiri<br />
disipative a unui cadru de beton armat nedimensionat seismic. Se prezintă un studiu de caz detaliat<br />
a unui cadru de beton armat, proiectat în conformitate cu prevederile din anii ’50 şi reabilitat cu<br />
contravântuiri împiedecate la flambaj în conformitate cu prevederile seismice în vigoare.<br />
1. Introducere<br />
Structurile din beton armat din regiuni de seismicitate redusa spre medie au fost dimensionate<br />
tradiţional doar <strong>pentru</strong> încărcări gravitaţionale, fără alte prevederi seismice. Aceasta categorie de<br />
clădiri este specifica <strong>pentru</strong> clădirile proiectate între anii 1930 şi 1970, [1] când au fost<br />
implementate primele standarde de proiectare seismica mai mult sau mai puţin echivalente cu cele<br />
<strong>moderne</strong>. Deşi metodele practice de proiectare şi standardele au fost diferite în funcţie de aria<br />
geografica, aceasta problema este comuna multor regiuni, ca şi SUA [2], Noua Zeenlandă [3], şi<br />
Europa [4] şi [5]. Principalele deficiente în cadrele de beton armat proiectate gravitaţional sunt<br />
legate de detalii constructive deficiente seismic şi lipsa principiilor de proiectare bazată pe<br />
capacitate, conducând la o reducere a ductilităţii locale şi globale.<br />
1 Profesor, Universitatea „Politehnica” din Timişoara, Facultatea de Arhitectură<br />
2 Doctorand cu frecventa, Universitatea „Politehnica” din Timişoara, Facultatea de Construcţii, Departamentul de<br />
Construcţii Metalice şi Mecanica Construcţiilor<br />
3 Şef Lucrări, Universitatea „Politehnica” din Timişoara, Facultatea de Construcţii, Departamentul de Construcţii<br />
Metalice şi Mecanica Construcţiilor<br />
4 Profesor, Universitatea „Politehnica” din Timişoara, Facultatea de Construcţii, Departamentul de Construcţii Metalice<br />
şi Mecanica Construcţiilor<br />
141
O cale a reabilitării antiseismice a clădirilor existente de beton armat este prin îmbunătăţirea<br />
rezistentei, rigidităţii şi a ductilităţii elementelor de beton armat prin diferite tehnici cum ar fi:<br />
adaosul de mortare de înalta rezistenta, cămăşuirea cu elemente de otel, sau polimeri armaţi cu<br />
fibre. Aceasta abordare are avantajul păstrării sistemului original structural, dar în cazul structurilor<br />
în cadre poate fi dificila rigidizarea suficienta a structurii la forte seismice laterale.<br />
O altă modalitate a reabilitării seismice a cadrelor de beton armat existente poate fi adăugarea unui<br />
sistem de rezistenta la forte orizontale, cum ar fi diverse tipologii de cadre contravântuite excentric<br />
sau centric cu contravântuiri de otel, vezi Figura 1. Noul sistem structural poate fi dimensionat uşor<br />
ca şi sistem disipativ. Pentru a limita deteriorarea structurii existente de beton armat şi <strong>pentru</strong> a<br />
concentra deformaţiile plastice în sistemul disipativ al contravântuirilor de otel, ultimul ar trebui sa<br />
prezinte o rigiditate mai mare decât primul. Acest obiectiv este îndeplinit natural în cazul cadrelor<br />
de otel contravântuite. Depinzând de sistemul structural, elementele disipative pot fi localizate în<br />
linkuri orizontale (vezi Figura 1a), linkuri verticale (vezi Figura 1b), contravântuiri obişnuite sau<br />
contravântuiri împiedecate la flambaj (vezi Figura 1c), sau elemente de colt (vezi Figura 1d).<br />
(a) (b) (c) (d)<br />
Figura 1.Tipologii diferite de cadre disipative: cadre contravântuite excentric în V întors (a), cadre<br />
contravântuite excentric în Y întors (b), cadre contravântuite concentric folosind contravântuiri cu<br />
flambaj impiedecat (c), cadre contravântuite cu elemente disipative de colt (d).<br />
Sunt câteva modalităţi în care elementele de otel pot fi aranjate înăuntrul cadrului de beton armat.<br />
Elementele de otel pot fi conectate direct de elementele cadrului de beton armat existent. (vezi<br />
Figura 2a). Câteva tipuri de sisteme de contravântuiri disipative, ca şi cadrele contravântuite<br />
excentric în V inversat, nu pot fi utilizate în acest caz. Elementele existente de beton armat vor fi<br />
solicitate unor eforturi axiale, eforturi tăietoare şi momente încovoietoare suplimentare, care pot<br />
provoca necesitatea de reabilitare locala a acestor elemente.<br />
elemente<br />
disipative<br />
cadru b.a.<br />
elemente<br />
disipative<br />
cadru b.a.<br />
elemente<br />
disipative<br />
cadru b.a.<br />
elemente<br />
metalice<br />
elemente<br />
metalice<br />
elemente<br />
metalice<br />
(a) (b) (c)<br />
Figura 2. Îmbinarea directa a elementelor de otel pe cadrul de beton armat existent (a), cadru<br />
interior de otel complet (b), şi cadru de otel "parţial" (c).<br />
O soluţie alternativa consta în introducerea unui cadru complet în interiorul cadrului de beton armat<br />
(vezi Figura 2b). Acest sistem are câteva avantaje în raport cu cel precedent. Diversitatea alegerii<br />
tipologiilor de cadre este mult mare în acest caz. Îmbinările dintre noul cadru de otel şi cadrul de<br />
beton armat existent pot fi realizate de-a lungul unei interfeţe mai mari, conducând la concentrări<br />
mai mici de forte. În final, forte mult mai mici datorate încărcării seismice vor fi împărţite pe<br />
elementele de beton armat existente.<br />
142
O soluţie alternativa ar fi posibila, daca este folosit un cadru "parţial" de otel (vezi Figura 2c), care<br />
este mult mai economic decât configuraţia formata din cadru complet, otelul având avantajul unei<br />
interfeţe mai dezvoltate între noul cadru de otel şi structura existenta de beton armat.<br />
O configuraţie speciala este posibila când contravântuirile centrice de otel sunt plasate în exteriorul<br />
cadrelor de beton armat. Avantajul acestei soluţii consta în limitarea schimbărilor structurale a<br />
clădirii existente şi a întreruperii activităţii locuitorilor ei.<br />
2. Soluţii de reabilitare utilizând sisteme pe bază de oţel<br />
Ghobarah şi Abou Elfath [6] au studiat performantele seismice ale clădirilor de beton armat<br />
neductile reabilitate prin intermediul unor cadre contravântuite excentric. A fost studiat efectul<br />
distribuirii contravântuirilor pe înălţimea cadrelor de beton armat în funcţie de performanta seismica<br />
a clădirii reabilitate. Link-ul a fost conectat direct pe cadrul de beton armat, vezi Figura 3. Autorii<br />
au concluzionat ca performanta seismica a cadrelor de beton armat neductile reabilitate cu<br />
contravântuiri prinse excentric se aşteaptă sa fie mai mare decât a celor reabilitate cu contravântuiri<br />
centrice. S-a demonstrat ca distribuţia contravântuirilor excentrice pe înălţimea clădirii are un efect<br />
important asupra mecanismului plastic. S-a sugerat ca o distribuţie a rezistentei în elementele<br />
disipative pe înălţimea clădirii conduce la deplasări relative de nivel mai uniforme.<br />
Figura 3. Detalii de îmbinare a unui link vertical<br />
de otel, Ghobarah şi Abou Elfath [6]<br />
Figura 4. Test experimental pe contravântuiri<br />
excentrice în Y inversat aplicat <strong>pentru</strong><br />
<strong>reabilitarea</strong> a unui cadru existent de beton<br />
armat, Mazzolani et. al. [7]<br />
Câteva tehnici de consolidare a clădirilor existente din beton armat au fost studiate experimental de<br />
Mazzolani et. al. [7]. Au fost investigate următoarele tehnici: (1) contravântuiri metalice<br />
împiedecate la flambaj, (2) contravântuiri din hotel prinse excentric, (3) contravântuiri din aliaj cu<br />
memorie de forma, (4) panouri de forfecare disipative, (5) sisteme de izolare la baza, şi (6)<br />
consolidări folosind polimeri armaţi din fibre de carbon. În cazul contravântuirilor excentrice din<br />
otel în Y inversat s-a utilizat o îmbinare directa pe elementul de beton armat.<br />
Un dispozitiv ieftin sub forma unui panou de forfecare (Figura 5) <strong>pentru</strong> <strong>consolidarea</strong> cadrelor<br />
metalice necontravântuite a fost investigat la Laboratorul European <strong>pentru</strong> Evaluare Structurala<br />
(ELSA) de Schmidt et. al. [8]. Deşi dispozitivul s-a intenţionat sa fie înlocuibil (prins cu şuruburi),<br />
el a fost sudat în configuraţia ultimului test. Autorii au demonstrat ca soluţia de reabilitare a condus<br />
la o reducere drastica a deplasărilor şi la o comportare elastica a structurii reabilitate, cu un minim<br />
de schimbări structurale.<br />
Consolidarea cu contravântuiri excentrice în Y inversat a cadrelor de beton armat cu umplutura de<br />
cărămida dimensionate la încărcări gravitaţionale a fost investigate la Laboratorul European <strong>pentru</strong><br />
143
Evaluare Structurala (ELSA) de către Bouwkamp [9], vezi Figura 6. Unul dintre zidurile de<br />
cărămida de umplutura a fost îndepărtat şi înlocuit de un sistem ductil de contravântuiri excentrice<br />
din otel. S-a sugerat ca acest sistem cauzează inconveniente minime în utilizare şi rezulta într-o<br />
rezistenta la încărcările laterale similara cu cea iniţiala, dar cu creştere semnificativa a ductilităţii.<br />
Pentru a îmbina grinzile de otel şi contravântuirile de cadrul de beton au fost utilizate ancore<br />
chimice.<br />
Figura 5. Link disipativ într-un cadru contravântuit excentric în Y inversat, Schmidt et al. [8].<br />
Figura 6. Contravântuiri excentrice în Y inversat<br />
<strong>pentru</strong> <strong>consolidarea</strong> cadrelor de beton armat,<br />
Bouwkamp [9]<br />
Figura 7. Configuraţia de contravântuiri cu<br />
elemente disipative de colţ, Balendra et. al.<br />
[10].<br />
Un cadru contravântuit cu elemente disipative de colt, similar ca şi principiu de cadrele<br />
contravântuite excentric, a fost investigata de Balendra et. al. [10]. În acest sistem energia este<br />
disipata prin deformaţii inelastice de forfecare a elementului disipativ de colt, în timp ce<br />
contravântuirile sunt dimensionate <strong>pentru</strong> a preveni flambajul acestora. Elementul de colt este<br />
avariat sub cutremure severe, dar este uşor de înlocuit după aceea.<br />
O recapitulare a cercetării trecute asupra sistemelor de contravântuiri împiedecate la flambaj la<br />
nivel de componente, subansamble şi cadre a fost făcuta de Uang et. al. [11]. Contravântuirile cu<br />
flambaj împiedecat sunt obţinute prin dispunerea unei inimi de otel ductile în interiorul unui cheson<br />
de otel, care este umplut cu mortar sau beton. Înaintea turnării mortarului sau betonului, se adăuga<br />
un material de interfaţa între inima de otel şi mortar <strong>pentru</strong> a preveni transferul forţelor axiale între<br />
inima de otel şi mortar şi în final asupra chesonului de otel. Avantajul acestui sistem fata de<br />
contravântuirile convenţionale este ca este preîntâmpinat flambajul acestor contravântuiri, ceea ce<br />
rezulta în caracteristici similare la întindere şi la compresiune, şi îmbunătăţesc răspunsul ciclic în<br />
comparaţie cu contravântuirile convenţionale. Contravântuirile cu flambaj împiedecat au fost<br />
folosite <strong>pentru</strong> <strong>consolidarea</strong> clădirilor existente de beton armat lipsite de dimensionarea<br />
antiseismică, Brown et. al. [12], vezi Figura 8b.<br />
Un sistem cu contravântuiri exterioare <strong>pentru</strong> <strong>reabilitarea</strong> unei clădiri existente de beton armat a fost<br />
certificat în Japonia de către Corporaţia HAZAMA [13], vezi Figura 9. Reabilitarea seismica a unei<br />
clădiri poate fi făcuta şi fără a afecta utilizarea şi a calitatea condiţiilor de trai.<br />
144
(a)<br />
Figura 8. Conceptul contravântuirilor cu flambaj împiedecat, [11] (a), şi interpretarea<br />
arhitecturala a unei clădiri de beton armat reabilitata seismic, Brown et. al. [12].<br />
(b)<br />
.<br />
Figura 9. Sistem de contravântuiri în afara cadrului dezvoltate în Japonia<br />
de Corporaţia HAZAMA, [13].<br />
În afara cadrelor de beton armat, sistemele de contravântuiri disipative se poate aplica şi cadrelor<br />
din beton armat cu umplutura, la fel şi structurilor din zidărie. În ultimul caz, o parte a zidăriei<br />
trebuie îndepărtata şi înlocuita cu un sistem de contravântuiri disipative. Poate fi necesara o<br />
interfaţa de beton armat sa fie necesara <strong>pentru</strong> un transfer adecvat al forţelor de la structura de<br />
zidărie la sistemul de contravântuiri disipative.<br />
3. Studiu de caz: <strong>reabilitarea</strong> unui cadru de beton armat dimensionat la<br />
încărcări gravitaţionale cu contravântuiri cu flambaj împiedecat<br />
România este o tara cu un grad ridicat de seismicitate. Înainte de 1963, când a fost introdus primul<br />
standard seismic cu caracter obligatoriu, cadrele din beton armat erau dimensionate sa reziste doar<br />
la încărcări gravitaţionale. Ulterior, standardul a cunoscut dezvoltări (de ex. în 1978, 1991, 2006)<br />
ultimul fiind aliniat la norma europeana Eurocode 8 [14]. Practic aproape toate clădirile localizate<br />
în zone seismice, dimensionate înainte de anii 1960 trebuie evaluate şi consolidate.<br />
Scopul acestui studiu de caz este <strong>reabilitarea</strong> seismica a unei structuri din beton armat dimensionata<br />
doar la încărcări gravitaţionale (notat MRF) utilizând contravântuiri de otel cu flambaj împiedecat<br />
(notat BRB). Cadrul din beton armat este prezentat în Figura 10. Au fost folosite materiale obişnuite<br />
utilizate în anii ‘50, cum ar fi beton B200 (corespunzând la clasa C12/15 din Eurocode 2 [15]) şi<br />
otel OB38 (cu o rezistent la curgere caracteristica de 235 N/mm 2 ).<br />
3.1 Dimensionarea cadrului<br />
Cadrul a fost dimensionat doar la încărcări gravitaţionale conform standardelor romaneşti vechi.<br />
Lăţimea efectiva a grinzii a fost considerata doar <strong>pentru</strong> secţiunile din câmp (Figura 10). Calculul<br />
de rezistenta a fost făcut în conformitate cu standardele <strong>moderne</strong>. Detalierea armaturii e<br />
caracteristica practicii din România a anilor ’50, după cum urmează:<br />
145
− <strong>pentru</strong> armatura longitudinala: preluarea forţei tăietoare prin armaturi înclinate şi lungimi de<br />
ancorare insuficiente la armaturile inferioare de pe reazeme<br />
− <strong>pentru</strong> armaturile transversale: etrieri deschişi, dispuşi la distante mari unul de celalalt (20 - 25<br />
cm) în zonele plastic potenţiale.<br />
O observaţie importanta privind structura este existenta în cadrele externe a unei zidarii de<br />
umplutura cu o grosime de 0.38 m, şi cu o încărcare caracteristica de 18 KN/m 3 . În Tabelul 1 sunt<br />
prezentate încărcările, iar în Tabelul 2 combinaţiile de încărcări, ambele în concordanta cu<br />
standardul original şi cu cel modern. Clădirea este amplasata în Bucureşti.<br />
Tabelul 1. Tipuri de încărcări<br />
Încărcări<br />
Standard original Standard modern<br />
[KN/m 2 ] [KN/m 2 ]<br />
Încărcare Permanenta (P) 3.08 3.08<br />
Încărcare Utila* (U) – nivel acoperiş 3.00 2.00<br />
Încărcare Utila (U) – nivel curent 1.50 1.50<br />
Încărcare din Zăpadă (Z) 1.00 1.60<br />
Încărcare din Vânt (V) 0.70 0.52<br />
* Încărcarea utila a fost distribuita în 3 moduri: Încărcare Utila 1 (U1)– distribuită pe toate<br />
elementele; Încărcare Utilă 2 şi 3 (U2 şi U3)– sub forma unor distribuţii tip şah<br />
Tabelul 2. Combinaţii de încărcări<br />
Combinaţii Fundamentale Standard original Standard modern<br />
1 1.3(P+U1+Z) 1.35P+1.5U1+1.05(Z+V)<br />
2 1.3(P+U2+Z) 1.35P+1.5U2+1.05(Z+V)<br />
3 1.3(P+U3+Z) 1.35P+1.5U3+1.05(Z+V)<br />
4 1.2 (P+U1+Z+V) P+U1+0.7(V+Z)<br />
3.0 [m]<br />
B<br />
B<br />
B<br />
B<br />
3.0 [m]<br />
3.0 [m]<br />
B B<br />
B B<br />
A B C D E D C B A<br />
A B C D E D C B A<br />
A B<br />
B A<br />
3.6 [m]<br />
Ø6/25<br />
A<br />
A<br />
2Ø12<br />
Ø6/25<br />
1Ø12<br />
C<br />
C<br />
2Ø16<br />
2Ø12<br />
1Ø12<br />
D<br />
D<br />
2Ø16<br />
2Ø12<br />
Ø6/25<br />
4.0 [m] 4.0 [m] 4.0 [m]<br />
2Ø10<br />
2Ø10<br />
2Ø10<br />
B B<br />
beff = 100 [cm]<br />
2Ø10<br />
E<br />
E<br />
2Ø10<br />
10 [cm]<br />
A A<br />
25 [cm]<br />
B B<br />
25 [cm]<br />
35 [cm] Ø6/25<br />
25 [cm]<br />
Ø6/25<br />
Ø6/20<br />
25 [cm]<br />
Ø6/20<br />
25 [cm]<br />
20 [cm]<br />
3Ø12<br />
2Ø12<br />
6Ø14<br />
Figura 10. Geometria cadrului şi secţiunile grinzilor şi a stâlpilor.<br />
4Ø14<br />
Geometria cadrului şi secţiunile obţinute sunt prezentate în Figura 10. Rezultatele verificării <strong>pentru</strong><br />
secţiunile grinzilor şi ale stâlpilor sub încărcări gravitaţionale sunt prezentate în Tabelul 3 şi<br />
Tabelul 4.<br />
146
Tabelul 3. Verificarea grinzilor<br />
Secţiune grinzi Efort Rezistenta Eforturi stand. orig. Eforturi stand. mod.<br />
A<br />
M [KNm] 15.32 15.00 14.80<br />
Q [KN] 118.00 23.84 22.95<br />
B M [KNm] 23.00 22.83 21.47<br />
C<br />
M [KNm] 42.21 31.84 25.68<br />
Q [KN] 143.00 31.47 30.31<br />
D<br />
M [KNm] 42.36 27.58 26.02<br />
Q [KN] 144.30 28.40 26.02<br />
E M [KNm] 15.34 13.31 11.37<br />
Tabelul 4. Verificarea stâlpilor<br />
Secţiune stâlpi Efort Rezistenta* Eforturi stand. orig. Eforturi stand. mod.<br />
A<br />
M [KNm] 43 4.25 7.72<br />
N [KN] 399.35 390<br />
B<br />
M [KNm] 38 10.95 6.22<br />
N [KN] 371 368<br />
* Momentului încovoietor de calcul corespunde efortului axial din încărcarea gravitaţională<br />
3.2 Soluţii de consolidare<br />
Au fost considerate următoarele soluţii de consolidare <strong>pentru</strong> îmbunătăţirea comportării seismice a<br />
cadrului de beton armat: utilizarea contravântuirilor cu flambaj împiedecat; confinarea stâlpilor de<br />
la parter şi etajul unu folosind polimeri armaţi cu fibre de carbon (FRP); şi combinaţia celor doua<br />
soluţii.<br />
Contravântuirile în V inversat, articulate la capete au fost introduse doar în deschiderea din mijlocul<br />
a cadrului. Dimensionarea contravântuirilor cu flambaj împiedecat s-a făcut conform Eurocode 3<br />
[16], utilizând procedura descrisa în AISC 2005 [17]. Forţele seismice de calcul au fost obţinute<br />
utilizând o analiza spectrala folosind un factor de comportare q egala cu 6. conform AISC 2005<br />
[17], cadrele cu contravântuiri cu flambaj împiedecat şi cele cu contravântuiri excentrice poseda o<br />
ductilitate structurala similara, având aceeaşi valoarea a factorului de reducere R. De aceea factorul<br />
de comportare q <strong>pentru</strong> cadre cu contravântuiri împiedecate la flambaj s-a considerat egal cu cel<br />
folosit Eurocode 8 [14] <strong>pentru</strong> cadre cu contravântuiri excentrice (q=6).<br />
Inima contravântuirilor cu flambaj împiedecat s-a considerat a fi de forma dreptunghiulara. Ariile<br />
secţiunilor inimii contravântuirilor au rezultat diferite pe fiecare nivel, după cum urmează:<br />
− Aria contravântuirilor de la parter: A=250 mm 2<br />
− Aria contravântuirilor de la etajul unu: A=230 mm 2<br />
− Aria contravântuirilor de la etajul doi A=112 mm 2 .<br />
3.3 Analiza<br />
Analiza pushover a fost aplicata <strong>pentru</strong> a evalua diferenţele dintre cadrul original (MRF) şi cadrele<br />
consolidate. Cerinţa de deplasare a fost estimata conform metodei N2 [18] implementata în<br />
Eurocode 8 [14]. Acţiunea seismica este caracterizata de spectrul elastic de răspuns, prezentat în<br />
Figura 12 (acceleraţia de vârf a terenului a g =0.24g, perioada de colt T C =1.6 s). Performanta<br />
structurii a fost evaluata pe baza deformaţiilor inelastice capabile corespunzătoare stării limită de<br />
Prevenire a Colapsului (PC). Un alt parametru a fost mecanismului plastic.<br />
Forţele laterale <strong>pentru</strong> analiza pushover au fost considerate cu o distribuţie invers triunghiulara<br />
(Figura 11), şi au fost determinate ca şi în exemplul din Ecuaţia 1 de mai jos:<br />
147
F =<br />
i<br />
mi⋅<br />
hi<br />
m ⋅ h<br />
unde, h i = înălţimea nivelului i relativ la baza cadrului şi m i = masa la nivelul i calculata din<br />
combinaţia fundamentala P+0.4(U1+Z) şi distribuita în nodurile principale.<br />
∑<br />
i<br />
i<br />
(1)<br />
m3<br />
h3<br />
F3<br />
Spectrul elastic (Bucuresti) - (ag=0.24g; Tc=1.6 s)<br />
7.0<br />
m2 h2<br />
m1 h1<br />
Figura 11. Distribuţia maselor<br />
F1<br />
F2<br />
Acceleratia Se(T) [m/s2]<br />
6.0<br />
5.0<br />
4.0<br />
3.0<br />
2.0<br />
1.0<br />
0.0<br />
0 1 2 3 4<br />
Perioada T [s]<br />
Figura 12. Spectrul elastic de răspuns <strong>pentru</strong><br />
Bucureşti, P100-1/2006 [19]<br />
Deformaţiile inelastice a elementelor structurale corespunzătoare stării limita de prevenire a<br />
colapsului au fost definite în termeni de:<br />
− valori moment – rotire <strong>pentru</strong> grinzi şi stâlpi;<br />
− efort axial – deplasare <strong>pentru</strong> contravântuirile cu flambaj împiedecat.<br />
3.4 Modelarea <strong>pentru</strong> analiza pushover<br />
3.4.1 Materiale<br />
Ţinând cont de detaliile constructive inadecvate folosite la alcătuirea elementelor din beton armat,<br />
betonul a fost considerat ca fiind neconfinat [20]. Modelul <strong>pentru</strong> material s-a considerat a fi în<br />
conformitate cu Kent & Park, din [21] (Figura 13), ca şi material neconfinat cu degradare liniara a<br />
rigidităţii şi fără rezistenta la întindere. Rezistenta la compresiune a fost considerata egala cu<br />
f' c =12.5 N/mm 2 , în timp ce deformaţia ultima ε f =0.015.<br />
fc'<br />
0.5fc'<br />
0.2fc'<br />
0.002 50u<br />
Figura 13 Curba caracteristica a betonului neconfinat conform Kent şi Park<br />
f<br />
Tabelul 5. Rezistenta echivalenta de curgere a armaturilor<br />
Element Secţiune Diametru [mm] L breq [mm] L bav [mm] f y,eq [N/mm 2 ]<br />
A<br />
Φ12 505 225 104.70<br />
Φ10 421.2 225 125.53<br />
Grinzi<br />
Φ10 421.2 250 139.48<br />
C<br />
Φ12 505 250 116.34<br />
D Φ10 421.2 250 139.48<br />
Stâlpi A, B Φ14 589.7 560 223.16<br />
148
Datorită unei lungimi de ancoraj insuficiente a armaturii longitudinale inferioare a grinzilor a fost<br />
utilizată o limită de curgere echivalentă a armaturii [20], vezi Ecuaţia 2 de mai jos:<br />
f<br />
f<br />
L<br />
,<br />
,<br />
= × bav<br />
yeq y<br />
Lbreq<br />
,<br />
unde, f y,eq = limita de curgere echivalentă; f y = limita de curgere a armăturii; L b,av = lungimea de<br />
ancoraj existentă; L b,req = lungimea de ancoraj necesară (conform Eurocode 2 [15]).<br />
În Tabelul 5 se prezintă secţiunile în care a fost prezenta lungimea insuficienta de ancoraj, cu<br />
valorile f yeq . Armaturile au o limita de curgere caracteristica de 235 N/mm 2 . Materialul din armaturi<br />
a fost modelat cu un comportament biliniar cu o ecruisare conform Eurocode 3 [16].<br />
3.4.2 Modelarea elementelor<br />
Grinzi şi stâlpi<br />
În cazul grinzilor, lăţimea efectiva a fost considerata doar <strong>pentru</strong> secţiunile din câmp, cu o valoare<br />
de 72 cm conform FEMA 356 [20]. Armaturile din placa pe lăţimea efectiva a grinzii au fost de 4 Φ<br />
8 mm la o distanta de 18 cm. Rigiditatea efectiva a elementelor, corespunzând cu fisurarea secţiunii<br />
de beton, a fost determinata conform FEMA 356 [20] după cum urmează:<br />
− rigiditatea la încovoiere a grinzilor a fost redusa cu un coeficient de 0.5;<br />
− rigiditatea la încovoiere a stâlpilor a fost redusa cu un coeficient depinzând de nivelul efortului<br />
axial din secţiune (Tabelul 6).<br />
Tabelul 6. Reducerea rigidităţii stâlpilor conform [20]<br />
Nivel<br />
Reducere rigiditate<br />
Stâlpii externi Stâlpii interni<br />
3 0.5 0.5<br />
2 0.5 0.525<br />
1 0.7 0.67<br />
Pentru analiza plastica, stâlpii şi grinzile au plasticitate concentrata la capete definita ca şi relaţie<br />
moment – rotire biliniară rigid – plastică. Lungimea articulaţiei plastice (L p ) a fost calculata<br />
conform Paulay şi Priestley [22], rezultând L p (stâlp) = 0.19 m şi L p (grinda) = 0.21 m, Vezi Ecuaţia 3 de<br />
mai jos:<br />
Lp = 0.08× L + 0.022× d × f (3)<br />
i i i y<br />
unde, L i = jumătate din deschiderea elementului, d i = diametrul armaturilor longitudinale, f y =<br />
rezistenta caracteristica a otelului.<br />
Idealizarea biliniară a relaţiei moment – curbura a fost obţinută considerând:<br />
− apariţia punctului de curgere în momentul în care o armatura a curs sau când betonul a atins<br />
rezistenta la compresiune;<br />
− curbura ultimă a fost calculată la punctul în care materialele au atins deformaţia ultimă (0.005<br />
<strong>pentru</strong> beton şi 0.05 <strong>pentru</strong> oţel);<br />
− s-a considerat o ecruisare de 1% aplicată rigidităţii iniţiale (Figura 14).<br />
Relaţia M-Φ a stâlpilor a fost obţinută la efortul axial din încărcările gravitaţionale.<br />
(2)<br />
149
45<br />
40<br />
35<br />
30<br />
M [KNm]<br />
25<br />
20<br />
Contravântuirile cu flambaj împiedecat<br />
15<br />
10<br />
5<br />
0<br />
0 0.01 0.02 0.03 0.04<br />
Φ[ 1/m]<br />
Figura 14. Relaţia M-Φ în secţiunea A a stâlpilor.<br />
Contravântuirile cu flambaj împiedecat au fost considerate articulate la capete. S-a folosit un model<br />
de plasticitate concentrata. Materialul folosit <strong>pentru</strong> contravântuiri a fost S235 şi <strong>pentru</strong> o lungime<br />
de 3.6 m a rezultat o deplasare de curgere de ∆ y = 4 mm. Deplasarea ultima ∆ u a fost estimata pe<br />
baza rezultatelor experimentale prezentate în testele lui Newell şi Higgins [23]. Pe baza acestor<br />
rezultate, ductilitatea ∆ u /∆ y a fost estimata la o valoare de 8.3 <strong>pentru</strong> întindere şi 7.5 <strong>pentru</strong><br />
compresiune. Pentru obţinerea rezistentei caracteristice ajustate (rezistenta la compresiune maxima<br />
C max şi rezistenta la întindere maxima T max ) au fost aplicate formulele din AISC 2005 [17], vezi<br />
Ecuaţiile 4 şi 5 de mai jos:<br />
T<br />
max<br />
= ω⋅Ry ⋅fy<br />
⋅ A<br />
(4)<br />
C<br />
max<br />
= ω⋅β⋅Ry ⋅fy<br />
⋅ A<br />
(5)<br />
unde, f y este rezistenta la curgere; R y este raportul dintre limita de curgere probabila şi limita de<br />
curgere caracteristica (considerat egal cu 1). În ceea ce priveşte valorile experimentale ale factorului<br />
de ajustare la compresiune β=1.05 şi factorului de ajustare al ecruisării ω=1.25, aceştia s-au obţinut<br />
în acelaşi mod ca şi coeficientul ∆ u /∆ y, dar utilizând formulele din AISC 2005 [17], vezi Ecuaţia 6:<br />
Cmax<br />
Tmax<br />
β = şi ω = (6)<br />
T f ⋅ A<br />
unde f ysc = este rezistenta la curgere a inimii de oţel, măsurată experimental.<br />
max<br />
Elementele contravântuirilor cu flambaj împiedecat se comportă conform relaţiei biliniare forţa -<br />
deplasare cu ecruisare. În Figura 15 este prezentat modelul comportamentului contravântuirilor cu<br />
flambaj împiedecat <strong>pentru</strong> toate cele 3 nivele.<br />
fysc<br />
Fota (Compresiune, Intindere) [KN]<br />
Modelul BRB<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
0<br />
-0.035 -0.025 -0.015 -0.005 0.005 0.015 0.025 0.035<br />
-20<br />
-40<br />
-60<br />
-80<br />
Deplasare ∆ [m]<br />
Parter<br />
Etaj 1<br />
Etaj 2<br />
Figura 15. Modelul de comportare al<br />
contravântuirilor cu flambaj împiedecat<br />
M [KNm]<br />
70<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
0<br />
0.01<br />
0.02<br />
0.03<br />
0.04<br />
Relatia M - Φ<br />
0.05<br />
0.06<br />
Φ [1/m]<br />
0.07<br />
RC+FRP<br />
Figura 16. Efectul confinării cu FRP în relaţia<br />
moment - curbura corespunzătoare unei forte<br />
axiale de 389.6 KN din secţiunea A a stâlpilor.<br />
RC<br />
0.08<br />
0.09<br />
0.1<br />
0.11<br />
0.12<br />
150
Modelarea consolidării cu fibra de carbon (FRP)<br />
Pentru a spori ductilitatea stâlpilor din beton armat, s-a considerat confinarea lor cu polimeri armaţi<br />
cu fibre de carbon. Ţesătura s-a aplicat în straturi orizontale, efectul ei fiind de confinare a<br />
betonului. Efectul confinării cu fibra de carbon a fost determinat în concordanta cu [24], şi a constat<br />
în creşterea rezistentei betonului la compresiune şi a ultimei deformaţii de la 0.005 la 0.02. În final,<br />
rezulta un mai bun comportament al stâlpilor confinaţi, vezi Figura 16. Rezistenta la compresiune<br />
corespunzătoare punctului de balans creste de trei ori ( de la 987 kN la 2771 kN <strong>pentru</strong> secţiunea A<br />
a stâlpilor), iar cea a momentului capabil corespunzătoare unui efort axial de 389.6 KN cu<br />
aproximativ 20% (în secţiunea A a stâlpilor).<br />
3.5 Evaluarea răspunsului seismic<br />
3.5.1 Cadrul de beton armat neconsolidat (MRF)<br />
Analizele cadrului original au demonstrat un răspuns seismic nesatisfăcător al acestuia. Prima<br />
articulaţie plastica apare în stâlp. Mecanismul plastic apare în majoritatea stâlpişor de la parter şi<br />
etajul unu (Figura 17a), dar şi în câteva grinzi de la etajul unu. De asemenea deplasările relative de<br />
nivel la starea limita ultima indica concentrări ale deteriorărilor la primele doua nivele (Figura 19).<br />
Rotiri plastice ultime corespunzătoare stării limita de prevenire a colapsului apar mai întâi în stâlpi<br />
(Figura 18). Se poate observa ca structura are o ductilitate globala limitata, deoarece stâlpii ating<br />
starea limita de prevenire a colapsului la o deplasare la vârf de patru ori mai mica decât cerinţa de<br />
deplasare datorata acţiunii seismice. Perioada fundamentala de vibraţie şi cerinţa de deplasare la<br />
starea limita ultima <strong>pentru</strong> cadrul de beton armat original precum şi <strong>pentru</strong> câteva soluţii alternative<br />
de consolidare sunt prezentate în Tabelul 7.<br />
3.5.2 Reabilitarea cu contravântuiri cu flambaj împiedecat<br />
Reabilitarea cu contravântuiri cu flambaj împiedecat a crescut considerabil rezistenta şi rigiditatea<br />
structurii (Figura 18), scăzând cu aproximativ 50% cerinţa de deplasare la starea limita ultima.<br />
Primele articulaţii plastice sunt formate în stâlpi, fiind urmate de cele din contravântuiri şi din<br />
grinzi. Mecanismul plastic implica din nou primele doua nivele (Figura 17b) şi (Figura 18). Aceasta<br />
soluţie de consolidare reduce deteriorarea globala în structura datorita scăderii numărului de<br />
articulaţii plastice formate în elementele de beton armat la cerinţa de deplasare (Figura 17b).<br />
Oricum, performanta seismica rămâne nesatisfăcătoare, deoarece deformaţiile inelastice<br />
corespunzătoare stării limita de prevenire a colapsului sunt înregistrate în stâlpi, contravântuiri şi<br />
grinzi înaintea atingerii cerinţei de deplasare.<br />
3.5.3 Consolidarea cu polimeri armaţi cu fibre de carbon (FRP)<br />
Ca şi o alternativa a reabilitării cu contravântuiri cu flambaj împiedecat, a fost investigata<br />
posibilitatea îmbunătăţirii performantei seismice prin confinarea stâlpilor cu FRP. Ţesătura de FRP<br />
s-a considerat aplicata doar în direcţie orizontala, ceea ce asigura o confinare a betonului dar care<br />
nu acţionează ca şi o armatura suplimentara. Efectul aplicării FRP a fost o creştere a rezistentei la<br />
compresiune şi a ductilităţii stâlpilor, dar doar o creştere uşoara a rezistentei la încovoiere.<br />
Răspunsul global al structurii nu s-a schimbat semnificativ datorita aplicării FRP-ului (Figura 18),<br />
dar deformaţia ultima a stâlpilor (corespunzătoare stării limita de prevenire a colapsului) a fost<br />
redusa. În acest fel, primele articulaţii plastice se formează în grinzi iar în ceea ce priveşte<br />
151
deformaţia ultima a stâlpilor este atinsa la o cerinţa de deplasare mai mare decât în cazul cadrului<br />
original (Figura 17c şi Figura 18). De asemenea, deplasarea la vârf şi cerinţa de deplasare relativa<br />
de nivel la starea limita ultima nu se schimba semnificativ în comparaţie cu cadrul iniţial.<br />
3.5.4 Consolidare cu contravântuiri împiedecate la flambaj (BRB) şi polimeri armaţi (FRP)<br />
Consolidarea cadrului de beton armat cu ajutorul contravântuirilor cu flambaj împiedecat nu a<br />
eliminat cedarea elementelor de beton armat. De aceea, s-a considerat o consolidare care îmbină<br />
metodele FRP şi BRB.<br />
Efectul principal al sistemului BRB este îmbunătăţirea caracteristicilor globale la nivel de forţa -<br />
deformaţie (creste rezistenta şi rigiditatea), în urma cărora rezulta o scădere a cerinţei de deplasare<br />
la starea limita ultima (Figura 18). Pe de alta parte, tehnica FRP îmbunătăţeşte comportarea locala a<br />
stâlpilor prin creşterea ductilităţii, acesta fiind motivul atingerii deformaţiei ultime după cerinţa de<br />
deplasare. De asemenea trebuie specificat ca primele articulaţii plastice în stâlpi sunt atinse în<br />
stâlpii neconfinaţi de la etajul doi. În consecinţă, stâlpii suferă avarii mai reduse (Figura 17d şi<br />
Figura 18). Cerinţele inelastice în grinzi şi în contravântuiri sunt încă mari. Deformaţiile ultime de<br />
prevenire a colapsului în contravântuiri şi în grinzi sunt atinse la o deplasare de vârf mai mica decât<br />
cerinţa de deplasare la starea limită ultimă.<br />
3.5.5 Consolidarea cu BRB şi FRP utilizând o proiectare slab-disipativă<br />
Cerinţele mari inelastice de deplasare în elementele disipative (contravântuirile cu flambaj<br />
împiedecat) şi în elementele de beton armat existente, sunt parţial cauzate de conţinutul de frecvente<br />
al spectrului de răspuns din Bucureşti. Acesta este caracterizat de o valoare mare a perioadei de colt<br />
T C care este atribuita condiţiilor de teren moale din Bucureşti. Cerinţele inelastice sunt mai mari<br />
când perioada fundamentala a structurii este mai mica decât perioada de colt T C . În consecinţa,<br />
dimensionarea sistemului disipativ (contravântuirile cu flambaj împiedecat) ar trebui realizat pe<br />
baza unui factor de comportare q mai mic decât cel de referinţa. În aceasta ipoteza, s-a considerat<br />
un nou sistem, compus din <strong>consolidarea</strong> cu FRP a stâlpilor şi <strong>reabilitarea</strong> globala cu BRB, unde<br />
contravântuirile au fost dimensionate bazându-ne pe forţele seismice corespunzătoare unui factor de<br />
comportare q egal cu 3. Practic, în acest mod, aria secţiunii contravântuirilor cu flambaj împiedecat<br />
a fost dublata în raport cu cele determinate în subcapitolul precedent.<br />
După cum se poate observa din Figura 18, rezistenta globala a sistemului creste în raport cu cea a<br />
sistemului dimensionat cu un factor q=6. În schimb, rigiditatea creste uşor. Cerinţele de deplasare<br />
relativa de nivel se concentrează în primele doua niveluri (Figura 19), dar sunt mult mai mici decât<br />
<strong>pentru</strong> celelalte soluţii de consolidare. Astfel, deşi răspunsul global structural este îmbunătăţit,<br />
deformaţiile inelastice în contravântuiri şi în grinzi sunt încă mici fata de cerinţa de deplasare.<br />
Tabelul 7. Perioadele fundamentale de vibraţie şi cerinţele de deplasare<br />
Tipul Structurii Perioada T [s] Cerinţa de deplasare d t [m]<br />
MRF + FRP + BRB (q=3) 0.54 0.164<br />
MRF + FRP + BRB (q=6) 0.64 0.222<br />
MRF + BRB (q=6) 0.64 0.224<br />
MRF+FRP 1.0 0.395<br />
MRF 1.0 0.39<br />
152
a) MRF b) MRF+BRB(q=6) c)MRF+FRP<br />
d) MRF+FRP+BRB (q=6) e) MRF+FRP+BRB (q=3)<br />
Figura 17. Distribuţia articulaţiilor plastice la starea limita de prevenire a colapsului<br />
Curbele Pushover<br />
250<br />
MRF+FRP+BRB(q=3)<br />
3<br />
Forta de baza [KN]<br />
200<br />
150<br />
100<br />
MRF+FRP+BRB(q=6)<br />
MRF+BRB<br />
. .<br />
MRF+FRP<br />
MRF<br />
Numarul de etaje<br />
2<br />
50<br />
1<br />
0<br />
0 0.1 0.2 0.3 0.4<br />
Deplasarea la varf [m]<br />
BRB-CP Beam-CP Column-CP N2-Target Displacement<br />
Figura 18. Curbele pushover <strong>pentru</strong> cadrele<br />
analizate.<br />
0.000 0.010 0.020 0.030 0.040 0.050 0.060 0.070<br />
Deplasarea relativa de nivel [rad]<br />
MRF MRF+FRP MRF+BRB (q=6)<br />
MRF+FRP+BRB (q=6) MRF+FRP+BRB (q=3)<br />
Figura 19. Cerinţele de deplasare relativa de<br />
nivel.<br />
4. Concluzii<br />
Cadrele din beton armat dimensionate doar la încărcări gravitaţionale aflate în zone cu seismicitate<br />
ridicată sau moderată, au nevoie de reabilitare seismica <strong>pentru</strong> a îndeplini cerinţele <strong>moderne</strong> de<br />
proiectare antiseismică. În aceasta lucrare s-a studiat <strong>consolidarea</strong> acestor tipuri de structuri<br />
utilizând sistemul de contravântuiri cu flambaj împiedecat. Efectul principal al sistemului de<br />
contravântuiri disipative este îmbunătăţirea rezistentei şi rigidităţii globale a structurii. Totuşi,<br />
aplicarea contravântuirilor disipative nu este suficientă <strong>pentru</strong> o performanţă seismică<br />
corespunzătoare. În plus, elementele structurale de beton armat ar trebui consolidate. Soluţia cea<br />
mai convenabila pare a fi aplicarea de polimeri armaţi cu fibre pe grinzi şi stâlpi.<br />
Investigaţiile întreprinse au demonstrat că <strong>reabilitarea</strong> seismică a cadrelor de beton armat<br />
neseismice nu poate fi îndeplinită doar prin simpla aplicare a unui sistem ductil şi disipativ de<br />
contravântuiri fără o consolidare adecvată a elementelor de beton armat.<br />
153
În analiza de faţă a fost analizată doar confinarea stâlpilor cu polimeri armaţi cu fibre. Performanţa<br />
seismică a cadrelor reabilitate cu contravântuiri împiedecate la flambaj ar fi mai bună dacă atât<br />
grinzile, cât şi stâlpi ar fi consolidaţi cu polimeri armaţi cu fibre. De fapt, dacă <strong>consolidarea</strong> cu<br />
polimeri armaţi cu fibre ar fi suficient de efectivă, grinzile şi stâlpii al lucra doar în domeniul<br />
elastic, în timp ce sistemul ductil de contravântuiri cu flambaj împiedecat ar fi responsabil de<br />
comportamentul disipativ al structurii.<br />
Bibliografie<br />
[1] Priestley, M.J.N., (1997) Displacement-Based Seismic Assessment of Reinforced Concrete<br />
Buildings, Journal of Earthquake Engineering, Vol. 1, No.1, 157-192.<br />
[2] Kunnath, K., Hoffman, G., Reinhorn, A.M, and Mander, B., (1995) "Gravity-Load-Designed<br />
Reinforced Concrete Buildings – Part I: Seismic Evaluation of Existing Construction", ACI<br />
Structural Journal, V.92, No.3, 343-354.<br />
[3] Park, R., (2002) "A Summary of Results of Simulated Seismic Load Tests on Reinforced<br />
Concrete Beam-Column Joints, Beams and Columns with Substandard Reinforcing Details",<br />
Journal of Earthquake Engineering, Vol. 6, No.2, 147-174.<br />
[4] Cosenza, E., Manfredi, G., and Verderame, G.M., (2002). Seismic Assessment of Gravity<br />
Load Designed R.C. Frames: Critical Issues în Structural Modelling, Journal of Earthquake<br />
Engineering, Vol. 6, special issue No.1, 101-122.<br />
[5] Calvi, G.M., Magenes, G., and Pampanin, S., (2002) "Relevance of Beam-Column Joint<br />
Damage and Collapse în RC Frame Assessment", Journal of Earthquake Engineering, Vol. 6,<br />
special issue No.1, 75-100.<br />
[6] Ghobarah, A., Abou Elfath, H (2001). Rehabilitation of a reinforced concrete frame using<br />
eccentric steel bracing. Engineering Structures Vol. 23: 745–755.<br />
[7] Mazzolani, F. M., Della Corte, G. and Faggiano, B. (2004). Full scale testing and analysis of<br />
innovative techniques for seismic up-grading of RC buildings. International Colloquium:<br />
Recent Advances and New Trends în Structural Design, May 7-8 2004, Timisoara, Romania.<br />
[8] Schmidt, K., Dorka, U.E., Taucer, F., Magonette, G. (2004). Seismic Retrofit of a Steel Frame<br />
and a RC Frame with HYDE Systems. European Laboratory for Structural Assessment<br />
(ELSA). Report no. EUR 21180 EN.<br />
[9] Bouwkamp, J., Gomez, S., Pinto, A., Varum, H., Molina, J. (2001). Cyclic Tests on R/C<br />
Frame Retrofitted with K-Bracing and Shear-Link Dissipator. European Laboratory for<br />
Structural Assessment (ELSA). Report no. EUR 20136 EN.<br />
[10] Balendra, T., Yua, C. H. and Lee, F. L. (2001). An economical structural system for wind and<br />
earthquake loads. Engineering Structures, Volume 23, Issue 5: 491-501.<br />
[11] Uang, C.-M., Nakashima, M. and Tsai, K.-C. (2004). Research and Application of Buckling-<br />
Restrained Braced Frames. Steel Structures 4 (2004): 301-313.<br />
[12] Brown, A. P., Aiken, I. D., Jafarzadeh, F. J. (2001). Buckling Restrained Braces Provide the<br />
Key to the Seismic Retrofit of the Wallace F. Bennett Federal Building. Modern Steel<br />
Construction, August, 2001.<br />
[13] Japan Building Disaster Prevention Association (2005). Recent Development of Seismic<br />
Retrofit Methods în Japan. http://www.kenchiku-bosai.or.jp/srm.PDF.<br />
[14] Eurocode 8 (January 2003) Design of structures for earthquake resistance, Part 1: General<br />
rules, seismic actions and rules for buildings, DRAFT No 6, Version for translation (Stage<br />
49). CEN - European Committee for Standardization.<br />
[15] Eurocode 2 (December 2003) Design of concrete structures - Part 1-1: General rules and rules<br />
for buildings FINAL DRAFT prEN 1992-1-1. CEN - European Committee for<br />
Standardization.<br />
154
[16] Eurocode 3 (2003). Design of steel structures. Part 1-1: General Rules and Rules for<br />
Buildings. CEN - European Committee for Standardization.<br />
[17] AISC (2005). "Seismic Provisions for Structural Steel Buildings". American Institute of Steel<br />
Construction, Inc. Chicago, Illinois, USA.<br />
[18] Fajfar, P. (2000) A Nonlinear Analysis Method for Performance Based Seismic Design în<br />
Eurocode 8 Annex B (Informative) Determination of the target displacement for nonlinear<br />
static (pushover) analysis.<br />
[19] P100-1/2006 (2006). Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare <strong>pentru</strong><br />
cladiri.<br />
[20] FEMA 356, (2000) Prestandard and commentary for the seismic rehabilitation of buildings,<br />
Federal Emergency Management Agency, Washington (DC).<br />
[21] Park, R. & Paulay, T (1975) Reinforced Concrete Structures, New Zealand ,John Wiley &<br />
Sons, Inc., New York.<br />
[22] Paulay, T. and Priestley, M.J.N., (1992) Seismic Design of Reinforced Concrete and Masonry<br />
Buildings, John Wiley & Sons, Inc., New York.<br />
[23] Newell, J.& Higgins, C. (n.d.) Steel Confined Yielding Damper For Earthquake Resistant<br />
Design, NHMJ Young Researchers Symposium, June 21, 2003,<br />
http://cee.uiuc.edu/sstl/nhmj/ppt/Newell.ppt<br />
[24] FIB Bulletin 14/2001. Externally bonded FRP reinforcement for RC structures.<br />
155
156