Investigaţii avifaunistice în sectorul depresionar al Văii Sebeşului

ornitologi saşi şi maghiari, este făcută de Anikó Mitruly în teza sa de
doctorat. Din toate datele analizate de ea, pentru zona aflată în atenţia
noastră sunt enumerate următoarele specii prezente în bazinul Secaşului,
pelicanul (Pelecanus onocrotalus) şi pescăriţa râzătoare (Gelochelidon nilotica) 22 .
Mai aproape de zilele noastre, referiri exacte despre eleşteele de la
Mândra, care sunt cele mai apropiate de zona studiata a Sebeşului, aparţin
autorilor P. Weber, J. Szabo. De fapt aceste eleşteie situate la marginea de
est a pod. Secaşelor care au şi o vechime mai mare, au favorizat pătrunderea
unor specii legate de mediul acvatic, în zona cercetată. La Sebeş, păsările
acvatice au penetrat pe culoarul Oltului 23 şi pe culoarul Mureşului.
În acest sens, o specie de pescăruş negricios (Larus fuscus), inelat în
Suedia, a fost recapturat în România la Sebeş Alba în luna noiembrie 1969 24 .
De asemenea, un herete de stuf (Circus aeruginosus), inelat în Finlanda în 5
iulie 1997, a fost regăsit la Drâmbar în judeţul Alba, localitate riverană
Mureşului, în 23 februarie 2001.
Alte referiri despre păsările zonei Sebeşului, efectuate însă de autori
care nu vin din sfera ornitologiei, sunt făcute de Mihail Sadoveanu, Ionel
Pop şi Lucian Blaga 25 .
O listă avifaunistică din bazinele Sebeşului şi Secaşului nu există, doar
studiile efectuate în bazinele acvatice antropice din podişul Târnavelor. Aici,
au tangenţă studiile efectuate de A. Mitruly în 2002 despre eleşteiele
Mândra.
Lista cuprinde doar observaţii sigure şi verificate, pentru Sebeş şi pe
Secaş, legate doar de zona de şes, depresionară, bălţi, bazine piscicole şi
primul lac de acumulare de la Petreşti.
Scopul lucrării de faţă este prezentarea unei liste a speciilor de păsări,
dintre care unele sunt rare, vulnerabile şi periclitate din zona Sebeş, starea şi
tendinţa populaţiilor unor specii prioritare la nivel naţional şi european.
22 Mitruly 2002, p. 20-24, 137-143.
23 Ibidem, p. 115.
24 Ciochia 2007, p. 435.
25 M. Sadoveanu descrie o serie de păsări văzute mai ales în zona montană pe Valea
Frumoasei, cum ar fi sitarul (Scolopax rusticola) şi susţine că acesta ar cuibări în această zonă
(vezi Sadoveanu 1983, p. 12). Ionel Pop, face referiri mult mai numeroase şi exacte asupra
avifaunei din zona montană, dar afirmă şi ca bâtlanul sau stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), o
pasăre de baltă din zona câmpiei, ar urca după hrană până în zona Oaşa (vezi Pop 1972, p.
100-101). Tot Pop afirmă că o pasăre specifică zonelor de stepă, caprimulgul (Caprimulgus
europaeus) s-ar găsi peste vară în aceeaşi zonă (vezi Pop 1978, p. 206). Referiri despre
avifauna din imediata apropiere a Sebeşului sunt făcute şi de Lucian Blaga care aminteşte
stoluri de grauri (Sturnus vulgaris) (vezi Blaga 1990, p. 9).
713