Strategia de dezvoltare a Municipiului Bucuresti

deliberativ al Municipiului Bucuresti putea fi dizolvat de 9 ori, prin tot atatea hotarari
de guvern.
Avand de rezolvat o asemenea situatie, unica in istoria administratiei publice
locale din Romania, in care un organism deliberativ refuza cu obstinatie sa respecte
legea, Guvernul Romaniei prin Prefectura Bucurestiului avizand pentru legalitate
toate hotararile ilegale ale CGMB, s-a pus intr-o pozitie de “complicitate” evidenta.
Acelasi guvern promoveaza in ianuarie 2002 o Hotarare de dizolvare a Consiliului
General.
Consilierii generali din CGMB au atacat hotararea de guvern in instanta,
actiunea acestora fiind respinsa de Curtea de Apel Bucuresti care a considerat ca
dizolvarea organului deliberativ este temeinica si legala. Dupa indelungi tergiversari,
Curtea Suprema de Justitie, admite recursul formulat de consilierii generali si
anuleaza hotararea de dizolvare. In toata perioada judecarii cauzei ca si in perioada
urmatoare aceiasi consilieri generali au continuat seria faradelegilor, de data aceasta
cu aplombul celor care se stiau aparati de o justitie excesiv de politizata.
Rezultatul seriei impresionante de hotarari ilegale se poate rezuma astfel:
contracte incheiate de sectoarele Municipiului Bucuresti fara ca acestea sa posede
patrimoniu si evident nici personalitate juridica ce au ca obiect bunurile aflate in
domeniul privat, dar mai ales in domeniul public al municipiului, prin incheierea de
contracte cu SRL-uri, fara experienta si fara capital social care sa asigure
recuperarea eventualelor prejudicii aduse municipalitatii, avize date pentru constructii
pe domeniul public fara sa existe administrare asupra acestora si multe altele.
Prin legea nr.215/23.04.2001, publicata in Monitorul Oficial nr.
204/23.04.2001, a fost abrogata Legea administratiei publice locale nr. 69/1991,
instituindu-se o noua reglementare in domeniul administratiei publice locale, fara a se
aduce, in aparenta, fata de precedentul act normativ modificari semnificative, dar
care prin reglementarile prevazute la capitolul V – Administratia publica a municipiului
Bucuresti, constituie baza ilegalitatilor si abuzurilor facute, atat de consiliul
Municipiului Bucuresti, ca organ deliberativ, cat si de primariile de sector.
Sirul nelegalitatilor si abuzurilor au ca temei, tocmai textul de lege, o lege
intrata in vigoare dupa inceperea actualului mandat.
Pentru a ilustra textele din actele normative sub obladuirea carora s-au comis
ilegalitatile si abuzurile, este suficient sa enumeram atributiile consiliilor locale ale
sectoarelor municipiului Bucuresti, prevazute in art. 95 alin. 2 din Legea administratiei
publice locale. Cel mai important text in sirul celor care “faciliteaza” abuzurile, este
cel prevazut la lit. f, care reglementeaza printre atributii ale consiliilor locale ale
sectoarelor – “administreaza, in conditiile legii, bunurile proprietate publica sau
privata a municipiului, de pe raza sectorului, pe baza hotararii Consiliului General al
Municipiului Bucuresti.”
Codul Civil cat si Decretul nr. 54/1958 privind persoanele fizice si juridice,
prevad ca ,, au capacitate de folosinta numai persoanele fizice si persoanele
juridice``.
Aceleasi principii sunt statuate si de art. 18 alin.1din Legea nr. 215/2001 care
prevede ca “ comunele, orasele si judetele sunt unitati administrativ teritoriale in care
se exercita autonomia locala…”, iar art.19 al aceleiasi legi stipuleaza “comunele
orasele si judetele sunt persoane juridice de drept public acestea au patrimoniu
public si capacitate juridica deplina”.
Cu toate acestea, aceeasi lege prin art. 95 alin.2 lit f da posibilitate
sectoarelor, fara ca acestea sa aiba personalitate juridica, sa fie titulare de drepturi si
obligatii, sa incheie acte juridice pe care doar Municipiul Bucuresti, care are
personalitate juridica le poate incheia.
Program de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2000-2008
14