Strategia de dezvoltare a Municipiului Bucuresti
Strategia de dezvoltare a Municipiului Bucuresti Strategia de dezvoltare a Municipiului Bucuresti
Bucuresti, metropola de importanta europeana, definita prin : • populatie stabila, aproximativ 2 milioane locuitori ; • suprafata, peste 228 kmp reprezentind 0,8% din suprafata Romaniei ; • si-a generat un teritoriu de sustinere si influenta – „zona metropolitana”, in suprafata de peste 5 000 kmp, pe care se afla 94 unitati administrative, din care 8 localitati urbane ; • localizare geografica avantajoasa la confluenta principalelor coridoare de transport pan-european: • Coridorul 4 - directia Vest - Est: Berlin – Viena – Budapesta – Bucuresti - Constanta cu ramificatia sudica, Bucuresti – Giurgiu - Istambul - Thessaloniki, • Coridorul 9 – directia Nord - Sud: Helsinki – Kiev/Moscova – Iasi – Bucuresti – Giurgiu - Istambul - Alexandropolis ; • Coridorul 7 – traseul Dunarii, care include Canalul Rin – Main - Dunare . Coridoare pan- europene de transport Program de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2000-2008 6
- Page 2 and 3: Oras-capitala europeana • Capital
- Page 4 and 5: - dezvoltarea urbana si amenajarea
- Page 6 and 7: Primaria Municipiului Bucuresti Pri
- Page 8 and 9: • dezvoltarea infrastructurii urb
- Page 10 and 11: Avand in vedere textele mai sus men
- Page 12 and 13: cladirile in care isi desfasoara ac
- Page 14 and 15: In intervalul 2000-2004 au fost ide
- Page 16 and 17: 2. limitarea cazurilor in care CGMB
- Page 18 and 19: ealizează legături intre turism,
- Page 20 and 21: Politici zonale: Din punctul de ved
<strong>Bucuresti</strong>, metropola <strong>de</strong> importanta europeana, <strong>de</strong>finita<br />
prin :<br />
• populatie stabila, aproximativ 2 milioane locuitori ;<br />
• suprafata, peste 228 kmp reprezentind 0,8% din suprafata Romaniei ;<br />
• si-a generat un teritoriu <strong>de</strong> sustinere si influenta – „zona metropolitana”,<br />
in suprafata <strong>de</strong> peste 5 000 kmp, pe care se afla 94 unitati administrative, din<br />
care 8 localitati urbane ;<br />
• localizare geografica avantajoasa la confluenta principalelor coridoare <strong>de</strong><br />
transport pan-european:<br />
• Coridorul 4 - directia Vest - Est: Berlin – Viena – Budapesta – <strong>Bucuresti</strong> -<br />
Constanta cu ramificatia sudica, <strong>Bucuresti</strong> – Giurgiu - Istambul - Thessaloniki,<br />
• Coridorul 9 – directia Nord - Sud: Helsinki – Kiev/Moscova – Iasi – <strong>Bucuresti</strong> –<br />
Giurgiu - Istambul - Alexandropolis ;<br />
• Coridorul 7 – traseul Dunarii, care inclu<strong>de</strong> Canalul Rin – Main - Dunare .<br />
Coridoare pan- europene <strong>de</strong> transport<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
6
Oras-capitala europeana<br />
• Capitala Romaniei – centrul politico–administrativ al Romaniei,<br />
• Componenta a retelei Capitalelor europene,<br />
• Rol important in regiunea central si est-europeana.<br />
Municipiul <strong>Bucuresti</strong>, situat la intersectia a doua culoare transeuropene<br />
<strong>de</strong> transport si in proximitatea culoarului Dunarii, sustine in mod hotarator rolul<br />
pe care Romania il joaca pe plan international, creand atat legaturi intre Europa si<br />
Asia, cat si intre regiunea centrala si cea sud-est europeana.<br />
Municipiul <strong>Bucuresti</strong>, prin pozitia si rolul sau <strong>de</strong> Capitala a Romaniei, trebuie<br />
sa se inscrie in structura spatial-echilibrata <strong>de</strong> centre urbane regionale ale Europei,<br />
in ve<strong>de</strong>rea valorificarii potentialului propriu si in contextul accentuarii competitiei<br />
economice dintre orasele si regiunile europene;<br />
Orasul <strong>Bucuresti</strong>, reprezentant la scara nationala in calitate <strong>de</strong> Capitala, are<br />
un rol specific in reteaua <strong>de</strong> localitati si este un punct <strong>de</strong> convergenta a principalelor<br />
trasee majore <strong>de</strong> circulatie;<br />
Capitala, prin statutul sau domina atat zona metropolitana cat si teritoriile<br />
invecinate acesteia;<br />
Capitala Romaniei trebuie sa se integreze in structura Marilor centre urbane<br />
ale Europei – conditie <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare si valorificare eficienta a resurselor existente si<br />
a potentialului propriu in contextul globalizarii economice si culturale.<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
7
<strong>Bucuresti</strong> - motor principal al integrarii in Uniunea Europeana<br />
Romania, tara candidata la statutul <strong>de</strong> membru al Uniunii Europene, si-a<br />
propus ca pana la data a<strong>de</strong>rarii, 1 ianuarie 2007, sa finalizeze programe concrete<br />
pentru armonizarea legislatiei nationale cu directivele Uniunii Europene si in ceea ce<br />
priveste serviciile <strong>de</strong> interes general.<br />
Extin<strong>de</strong>rea Uniunii Europene reprezinta o provocare majora atat pentru<br />
Uniune, luata ca intreg, cat si pentru fiecare tara candidata, atat la nivel national cat<br />
si la nivel local. Specialistii Uniunii Europene apreciaza ca peste 60% din totalul<br />
legislatiei Uniunii urmeaza sa fie implementat <strong>de</strong> administratia locala.<br />
Romania a inregistrat <strong>de</strong>ja progrese semnificative in acest sens. Ca urmare a<br />
acestui fapt, Uniunea Europeana a acceptat <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea negocierilor <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare<br />
pentru toate capitolele acquis-ului comunitar si a inchis, provizoriu, majoritatea<br />
acestora.<br />
Autoritatile locale trebuie nu numai sa implementeze o parte semnificativa a<br />
aquis-ului comunitar, dar totodata trebuie sa faca fata unor provocari in domeniile<br />
social-economic si <strong>de</strong> mediu inconjurator. Armonizarea legislatiei proprii cu cea a<br />
Uniunii Europene <strong>de</strong>termina accelerarea reformei in administratia publica, respectiv<br />
mo<strong>de</strong>rnizarea si <strong>de</strong>zvoltarea serviciilor publice <strong>de</strong> gospodarie comunala.<br />
Armonizarea legislatiei cu acquis-ul comunitar are la baza urmatoarele<br />
obiective:<br />
- <strong>de</strong>scentralizarea serviciilor publice si cresterea responsabilitatii autoritatilor<br />
locale cu privire la calitatea serviciilor asigurate populatiei ;<br />
- mo<strong>de</strong>rnizarea si extin<strong>de</strong>rea serviciilor <strong>de</strong> baza (alimentare cu apa,<br />
canalizare, salubrizare, incalzire, iluminat public, transport public etc) si<br />
cresterea gradului <strong>de</strong> acces al populatiei la aceste servicii ;<br />
- re<strong>de</strong>finirea conceptelor si mecanismelor <strong>de</strong> protectie sociala a segmentelor<br />
<strong>de</strong>favorizate ale populatiei si reconsi<strong>de</strong>rarea raportului pret/calitate<br />
- promovarea principiilor economiei <strong>de</strong> piata si reducerea gradului <strong>de</strong><br />
monopol<br />
- atragerea capitalului privat in finantarea investitiilor din domeniul<br />
infrastructurilor locale<br />
- institutionalizarea creditului local si extin<strong>de</strong>rea contributiei acestuia la<br />
finantarea serviciilor <strong>de</strong> utilitate publica.<br />
Aceste consi<strong>de</strong>rente corelate cu obiectivele procesului <strong>de</strong> integrare europeana<br />
au <strong>de</strong>terminat Primaria <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> sa initieze si sa adopte o serie <strong>de</strong><br />
masuri in urmatoarele directii:<br />
• crearea unor structuri administrative compatibile cu cele din Uniunea<br />
Europeana, <strong>de</strong> exemplu:<br />
- directia <strong>de</strong> integrare europeana ;<br />
- directia <strong>de</strong> management a creditelor externe;<br />
- directia <strong>de</strong> mediu si educatie eco-civica .<br />
• planificarea strategica <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economica sociala a Capitalei avand la<br />
baza principiile Uniunii Europene si in special ale <strong>de</strong>zvoltarii durabile prin :<br />
- consultante cu fonduri nerambursabile cu o serie <strong>de</strong> agentii<br />
guvernamentale si firme <strong>de</strong> prestigiu (USAID-SUA, TDA-SUA, JICA-<br />
Japonia, Agentia Canadiana –Initiativa Orase Durabile, Guvernul<br />
Elvetiei, Guvernul Olan<strong>de</strong>i etc)<br />
- <strong>de</strong>zvoltarea economica locala;<br />
- managementul <strong>de</strong>seurilor;<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
8
- <strong>de</strong>zvoltarea urbana si amenajarea teritoriului;<br />
- informatizarea administratiei;<br />
- economia energiei.<br />
• respectarea principiilor si reglementarilor Uniunii Europene (Directiva<br />
Consiliului nr. 92/50/CEE) la intocmirea studiilor <strong>de</strong> fezabilitate, a<br />
documentatiilor pentru licitatii la lucrarile <strong>de</strong> reabilitare si mo<strong>de</strong>rnizare a<br />
infrastructurii si serviciilor publice, mediu<br />
• asigurarea surselor <strong>de</strong> finantare rambursabile si nerambursabile (granturi) <strong>de</strong><br />
la institutii financiare internationale, banci, guverne si agentii guvernamentale;<br />
• participarea la reuniunile organizatiilor europene <strong>de</strong> interes local.<br />
Primaria <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> – participant activ la<br />
organizatiile internationale <strong>de</strong> interes local<br />
Calitatea <strong>de</strong> membru a capitalei Romaniei precum si participarea sa la<br />
reuniunile organismelor internationale <strong>de</strong> interes local, releva in primul rand<br />
importanta reprezentarii la nivel international, recunoasterea si intarirea prestigiului<br />
<strong>Bucuresti</strong>ului pe plan mondial, mai ales ca la nivelul celor mai multe dintre aceste<br />
organizatii internationale <strong>Bucuresti</strong>ul are calitatea <strong>de</strong> membru cu drepturi <strong>de</strong>pline,<br />
implicandu-se in diverse actiuni internationale cu caracter major.<br />
Dintre organizatiile internationale cu caracter integrationist mentionam<br />
urmatoarele:<br />
EUROCITIES: asociatie internationala a oraselor europene ce coopereaza<br />
pentru promovarea <strong>de</strong>zvoltarii durabile – asociatie creata la initiativa Consiliului<br />
Uniunii Europene si a Parlamentului European.<br />
Obiectivele sale constau in:<br />
• promovarea si recunoasterea drepturilor autoritatilor publice locale pe langa<br />
institutiile Uniunii Europene in contextul noilor reglementari privind Constitutia<br />
Europeana<br />
• reprezentarea opiniilor oraselor membre la nivelul institutiilor Uniunii Europene<br />
in ve<strong>de</strong>rea obtinerii finantarii pentru proiecte legate <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea durabila a<br />
oraselor<br />
• promovarea intereselor reciproce ale oraselor in procesul <strong>de</strong> consultare si <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>cizie a institutiilor Uniunii Europene<br />
• ameliorarea calitatii vietii cetatenilor din Uniunea Europeana incurajand si<br />
facilitand punerea in practica a proiectelor promovate.<br />
Propunerile <strong>de</strong>legatiei Primariei <strong>Bucuresti</strong> transmise membrilor asociatiei in cadrul<br />
reuniunilor, au fost implementate in proiectul noii Constitutii Europene, in special in<br />
ceea ce priveste respectarea si recunosterea drepturilor colectivitatilor locale.<br />
Municipalitatea <strong>Bucuresti</strong> a beneficiat din partea asociatiei EUROCITIES <strong>de</strong><br />
sprijin acordat in <strong>de</strong>zvoltarea unor proiecte la nivel local, schimburi <strong>de</strong> experienta,<br />
asistenta tehnica si informatii cu privire la diverse proiecte <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabila cu<br />
finantare europeana.<br />
POLIS: reteaua oraselor si regiunilor pentru solutii in transport<br />
POLIS are ca scop primordial sustinerea oraselor si regiunilor Europei in ve<strong>de</strong>rea<br />
implementarii <strong>de</strong> solutii pentru un transport durabil. Ea reprezinta opiniile membrilor<br />
sai la nivelul comisiilor si institutiilor Uniunii Europene in ve<strong>de</strong>rea obtinerii finantarii<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
9
pentru proiectele privind <strong>de</strong>zvoltarea unui transport durabil in Europa. De asemenea,<br />
prin activitatile sale, asociatia implica autoritatile publice locale si regionale catre<br />
adoptarea <strong>de</strong> strategii integrate, in concordanta cu politicile <strong>de</strong> transport la nivel<br />
european, tinand cont <strong>de</strong> aspectele economice, sociale si <strong>de</strong> mediu ale oraselor si<br />
regiunilor Europei.<br />
Concret, Municipalitatea <strong>Bucuresti</strong>, prin operatorul in transport urban – RATB – a<br />
beneficiat <strong>de</strong> participarea in consortii cu alte orase ale Europei si operatori sau<br />
institute <strong>de</strong> cercetare in domeniu la urmatoarele proiecte cu finantare europeana :<br />
• capitolul servicii <strong>de</strong> mobilitate – Proiectul TOSCA = Promovarea transportului<br />
ca un concept <strong>de</strong> mobilitate integrata prin transfer direct <strong>de</strong> tehnologie <strong>de</strong> la<br />
orasele Bremen si Bologna;<br />
– Proiectul MOSES = Servicii <strong>de</strong> mobilitate<br />
pentru <strong>de</strong>zvoltare urbana durabila;<br />
• capitolul Strategii integrate – Proiectul CIVITAS INITIATIVE – TELLUS =<br />
Transport mai bun si mai curat in orase, un transport durabil pentru Europa <strong>de</strong><br />
maine;<br />
TOTAL FINANTARE NERAMBURSABILA: 1.020.000 EURO<br />
Uniunea oraselor-capitala din centrul si sud-estul Europei<br />
Membru activ al asociatiei si in comisiile permanente, <strong>Bucuresti</strong>ul a contribuit<br />
concret in cadrul reuniunilor asociatiei, in special in 2003 la Podgoritza, la<br />
modificarea statutului asociatiei in sensul ca aceasta are un dialog direct cu<br />
organismele Uniunii Europene, precum si la promovarea i<strong>de</strong>ii <strong>de</strong> acordare directa a<br />
fondurilor nerambursabile provenite <strong>de</strong> la Uniunea Europeana direct oraselorcapitala,<br />
pentru a beneficia <strong>de</strong> utilizarea acestora in diverse proiecte <strong>de</strong> interes local.<br />
A.I.M.F. – Asociatia Internationala a Primarilor Francofoni<br />
Dintre obviective amintim:<br />
• promovarea cooperarii si a parteneriatului intre membrii sai in domeniul<br />
administratiei publice locale<br />
• recunoasterea rolului oraselor la nivel mondial, prin intretinerea <strong>de</strong> raporturi<br />
privilegiate ale asociatiei cu organisme internationale.<br />
Cu sprijinul Guvernului Francez s-a <strong>de</strong>marat proiectul SAMU SOCIAL, astfel la<br />
finantarea adapostului pentru persoane <strong>de</strong>zavantajate participand financiar si<br />
asociatia internationala AIMF.<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
10
Primaria <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong><br />
Primaria <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> reprezinta structura functionala cu activitate<br />
permanenta in care isi <strong>de</strong>sfasoara activitatea autoritatile administratiei publice locale<br />
ale <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong>, respectiv Consiliul General al <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong>, ca<br />
autoritate <strong>de</strong>liberativa si Primarul General al <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong>, ca autoritate<br />
executiva.<br />
Administratia publica locala isi <strong>de</strong>sfasoara activitatea in conformitate cu<br />
preve<strong>de</strong>rile Legii nr.215/2001, cu completarile si modificarile ulterioare.<br />
Legea reglementeaza atributiile specifice fiecarei autoritati administrative la<br />
nivel local, precum si raporturile dintre acestea in realizarea obiectivelor urmarite, cu<br />
tratarea distincta a administratiei publice locale a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong>.<br />
La nivel municipal, Consiliul General al Muncipiului <strong>Bucuresti</strong> in<strong>de</strong>plineste o<br />
functie legislativa, in cadrul careia membrii acestuia, alesi pe o perioada <strong>de</strong> 4 ani prin<br />
vot politic, hotarasc, in conditiile legii, in toate problemele <strong>de</strong> interes local. Atributiile<br />
CGMB sunt tratate in <strong>de</strong>taliu in legea cadru.<br />
Partea executiva a conducerii municipale apartine Primarului General, ales,<br />
prin vot direct pe o perioada <strong>de</strong> 4 ani. Acesta in<strong>de</strong>plineste functia <strong>de</strong> autoritate<br />
publica cu implicatii directe in dinamizarea si eficientizarea activitatii administratiei<br />
<strong>Bucuresti</strong>ului.<br />
Primarul exercita o functie <strong>de</strong> autoritate publica si raspun<strong>de</strong> , in conditiile<br />
legii,<strong>de</strong> buna functionare a administratiei publice locale.<br />
El este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu <strong>de</strong><br />
specialitate, pe care-l conduce si controleaza.<br />
In prezent, aparatul propriu <strong>de</strong> specialitate al municipalitatii numara 635<br />
angajati, din care 297 tineri sub 35 <strong>de</strong> ani. In intervalul 2001- mai 2004 au fost<br />
incadrati un numar <strong>de</strong> 153 <strong>de</strong> absolventi ai invatamantului superior si mediu.<br />
Din numarul total <strong>de</strong> personal 443 angajati au studii superioare, ceea ce<br />
reprezinta un procent <strong>de</strong> circa 70% din totalul angajatilor.<br />
Obiectiv strategic<br />
Politica stabilita <strong>de</strong> municipalitate este focalizata pe in<strong>de</strong>plinirea cerintelor<br />
cetatenilor in conditiile <strong>de</strong>zvoltarii durabile valorificand resursele existente si<br />
contribuind la cresterea bunastarii prin crearea unui sistem coeziv <strong>de</strong> relatii<br />
economice, sociale si culturale.<br />
Conceptul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabila a obtinut recunoastere mondiala dupa<br />
conferinta <strong>de</strong> la Rio <strong>de</strong> Janeiro, din 1992, si este <strong>de</strong>finit dupa cum urmeaza :<br />
necesitatea mentinerii posibilitatilor si conditiilor <strong>de</strong> viata pentru generatiile viitoare, in<br />
special in ceea ce priveste resursele naturale regenerabile, cel putin la nivelul celor<br />
existente pentru generatia actuala, precum si redresarea factorilor <strong>de</strong> mediu afectati<br />
<strong>de</strong> poluare, conservarea mostenirii culturale, a faptelor <strong>de</strong> cultura realizate <strong>de</strong> cei din<br />
trecut si cei <strong>de</strong> astazi si <strong>de</strong>zvoltarea capacitatilor creative in viitor pentru generatiile<br />
ce ne urmeaza.<br />
In plan material, <strong>de</strong>zvoltarea durabila inseamna mentinerea posibilitatilor si<br />
conditiilor <strong>de</strong> viata pentru generatiile viitoare, in special a resurselor naturale<br />
regenerabile, cel putin la nivelul celor existente pentru generatia actuala, precum si<br />
redresarea factorilor <strong>de</strong> mediu afectati <strong>de</strong> poluare.<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
11
In plan spiritual, <strong>de</strong>zvoltarea durabila inseamna mult mai mult ; inseamna<br />
conservarea mostenirii faptelor <strong>de</strong> cultura, realizate <strong>de</strong> cei din trecut si cei <strong>de</strong> astazi<br />
si <strong>de</strong>zvoltarea capacitatii <strong>de</strong> creatie in viitor a elitei celor care ne urmeaza.<br />
Politica <strong>de</strong> reconsi<strong>de</strong>rare a valentelor <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> se refera la<br />
mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economico-social, care trebuie sa respecte noile cerinte<br />
formulate <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong>zvoltarii durabile.<br />
Cele mai importante principii care asigura <strong>de</strong>zvoltarea durabila sunt<br />
urmatoarele :<br />
• conservarea si imbunatatirea conditiilor <strong>de</strong> viata si a sanatatii oamenilor<br />
• evitarea poluarii prin masuri preventive<br />
• aplicarea principiului “poluatorul plateste”<br />
• conservarea biodiversitatii si a ecosistemelor<br />
• stimularea activitatii <strong>de</strong> redresare a mediului<br />
• raport maxim beneficiu/cost pentru actiunile <strong>de</strong> redresare a mediului<br />
• apararea impotriva calamitatilor naturale si a aci<strong>de</strong>ntelor<br />
• conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice.<br />
In esenta, <strong>de</strong>zvoltarea durabila presupune satisfacerea simultana a patru<br />
conditii :<br />
• rata <strong>de</strong> utilizare a resurselor regenerabile sa se afle sub rata <strong>de</strong> regenerare a<br />
acestora ;<br />
• rata <strong>de</strong> utilizare a resurselor neregenerabile sa fie sub rata inlocuirii lor <strong>de</strong><br />
catre resurse regenerabile ;<br />
• emisiile in mediu sa nu <strong>de</strong>paseasca limitele critice admise ;<br />
• evitarea fenomenelor sau proceselor care au efecte cu caracter ireversibil.<br />
Pornind <strong>de</strong> la acest obiectiv strategic s-a structurat strategia, care contine<br />
obiective specifice, programe, proiecte si actiuni necesare in<strong>de</strong>plinirii cerintelor<br />
cetateanului si comunitatii locale in concordanta cu principiile <strong>de</strong>zvoltarii durabile.<br />
In anii 2000 – 2004 Primaria <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> a avut in ve<strong>de</strong>re<br />
in<strong>de</strong>plinirea obiectivelor stabilite, cu accent pe optimizarea activitatii <strong>de</strong>sfasurate, dar<br />
si stabilirea <strong>de</strong> noi obiective care urmaresc pe langa conturarea unor noi directii <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare, coordonarea intregii activitati a administratiei publice locale in directia<br />
evolutiei societatii.<br />
Pentru a actiona in baza principiilor <strong>de</strong>zvoltarii durabile, municipalitatea si-a<br />
canalizat efortul pe urmatoarele obiective:<br />
• asigurarea conditiilor <strong>de</strong>cente <strong>de</strong> trai pentru cetateni, cu efortul <strong>de</strong> a apropia<br />
<strong>de</strong> standar<strong>de</strong>le europene nivelul serviciilor asigurate <strong>de</strong> primarie;<br />
• <strong>de</strong>zvoltarea economica si socio – culturala ;<br />
• amenajarea teritoriului, in scopul valorificarii patrimoniului urbanistic mostenit ;<br />
• reabilitarea si <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii si a serviciilor publice ;<br />
• protectia mediului ;<br />
In urma <strong>de</strong>zbaterilor publice organizate <strong>de</strong> Primarul General, PMB a <strong>de</strong>marat<br />
actiuni si proiecte ce vizeaza realizarea unor obiective specifice care odata atinse<br />
constituie premisele necesare unei <strong>de</strong>zvoltari durabile.<br />
Proiectele si actiunile <strong>de</strong> importanta majora vizeaza:<br />
• imbunatatirea prestarii serviciilor publice catre cetateni, dar si adaptarea si<br />
<strong>de</strong>zvoltarea acestora in contextul evolutiei generale a societatii<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
12
• <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii urbane prin reabilitarea si mo<strong>de</strong>rnizarea retelelor <strong>de</strong><br />
apa si canalizare din capitala cat si extin<strong>de</strong>rea prin construirea altora noi<br />
• reabilitarea si mo<strong>de</strong>rnizarea drumurilor<br />
• realizarea proiectelor <strong>de</strong> urbanism si amenajarea teritoriului pentru<br />
imbunatatirea aspectului estetic, dar si <strong>de</strong> structura al capitalei<br />
• imbunatatirea calitatii mediului si <strong>de</strong> protectie a acestuia<br />
• reabilitarea si extin<strong>de</strong>rea retelei <strong>de</strong> iluminat<br />
• constructia parcarilor supra si subterane atat in zonele cu trafic intens cat si in<br />
zonele <strong>de</strong> resedinta.<br />
Obiectivele, proiectele, programele si actiunile mentionate reprezinta doar o<br />
parte dintre proiectele si actiunile pe care municipalitatea le are in ve<strong>de</strong>re; multe<br />
dintre ele se vor contura functie <strong>de</strong> viitoarele cerinte ale bucurestenilor, in timp ce<br />
altele <strong>de</strong>ja <strong>de</strong>marate vor fi implementate in functie <strong>de</strong> noile conditii ce vor apare.<br />
In<strong>de</strong>plinirea obiectivelor propuse si adoptarea altora noi functie <strong>de</strong> factorii <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare a societatii confera un plus <strong>de</strong> dinamism si eficienta activitatii<br />
administratiei publice locale si constituie element important al <strong>de</strong>zvoltarii societatii<br />
bucurestene in randul societatilor din intreaga Europa.<br />
Asigurarea unor conditii <strong>de</strong>cente <strong>de</strong> trai pentru cetateni in conformitate cu<br />
normele europene nu este un obiectiv usor <strong>de</strong> atins, data fiind situatia economica<br />
dificila in care se afla intreaga tara. De aceea, in ve<strong>de</strong>rea realizarii acestui obiectiv,<br />
pe langa actiunile ce tin <strong>de</strong> imbunatatirea vietii cetateanului se impune si initierea <strong>de</strong><br />
actiuni in scopul <strong>de</strong>zvoltarii economice la nivel local, iar acest lucru se poate realiza<br />
prin masuri <strong>de</strong> educare si implicare a acestuia in viata economica; cetateanul trebuie<br />
motivat sa ia initiative, iar autoritatile administratiei publice locale prin <strong>de</strong>ciziile si<br />
hotararile adoptate, prin masurile <strong>de</strong> organizare pe care le adopta trebuie sa<br />
contribuie la crearea unui cadru stabil care sa permita o <strong>de</strong>zvoltare economica reala.<br />
Nu se poate vorbi <strong>de</strong> obiective separate, ci acestea se intrepatrund, iar<br />
strategiile stabilite in ve<strong>de</strong>rea realizarii lor trebuie sa fie coerente pentru cetatean si<br />
cu implicarea acestuia. Numai asa se poate ajunge la <strong>de</strong>zvoltarea economica si<br />
socio – culturala care sa permita mai <strong>de</strong>parte asigurarea unor conditii <strong>de</strong>cente <strong>de</strong> trai<br />
pentru cetateni.<br />
Cadrul legal si institutional<br />
Sub “umbrela” unui principiu european, si anume al “<strong>de</strong>scentralizarii serviciilor<br />
publice locale”, Guvernul Romaniei a reusit <strong>de</strong> fapt, sa infranga legislatia cadru a<br />
Uniunii Europene in materie <strong>de</strong> administratie locala, Constitutia Romaniei si o<br />
multitudine <strong>de</strong> preve<strong>de</strong>ri legale pe care le vom enumera mai jos. S-a reusit, ca<br />
urmare a celor 3 ani si jumatate <strong>de</strong> “ atacuri sistematice” sa transforme capitala<br />
Romaniei intr-un oras enclavizat, aproape imposibil <strong>de</strong> condus intr-o viziune unitara,<br />
integrata, aceasta actiune avand, in mod evi<strong>de</strong>nt, efecte <strong>de</strong>zastruoase pe termen<br />
mediu si lung.<br />
“Arma” folosita in tot acest timp <strong>de</strong> Guvern a fost majoritatea PSD din Consiliul<br />
General care, a reusit “ performanta” <strong>de</strong> a aproba nu mai putin <strong>de</strong> 27 <strong>de</strong> hotarari ce<br />
au fost <strong>de</strong>clarate ilegale <strong>de</strong> instantele ju<strong>de</strong>catoresti, pana la nivelul Inaltei Curti <strong>de</strong><br />
Justitie si Casatie.<br />
Avand in ve<strong>de</strong>re ca Legea administratiei publice locale precizeaza ca este<br />
necesar si suficient un numar <strong>de</strong> 3 hotarari ale Consiliului General care sa fie<br />
<strong>de</strong>clarate nule <strong>de</strong> catre instanta <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>cata, pentru a putea promova o hotarare <strong>de</strong><br />
guvern privind dizolvarea acestui organism local,ajungem la concluzia ca, organul<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
13
<strong>de</strong>liberativ al <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> putea fi dizolvat <strong>de</strong> 9 ori, prin tot atatea hotarari<br />
<strong>de</strong> guvern.<br />
Avand <strong>de</strong> rezolvat o asemenea situatie, unica in istoria administratiei publice<br />
locale din Romania, in care un organism <strong>de</strong>liberativ refuza cu obstinatie sa respecte<br />
legea, Guvernul Romaniei prin Prefectura <strong>Bucuresti</strong>ului avizand pentru legalitate<br />
toate hotararile ilegale ale CGMB, s-a pus intr-o pozitie <strong>de</strong> “complicitate” evi<strong>de</strong>nta.<br />
Acelasi guvern promoveaza in ianuarie 2002 o Hotarare <strong>de</strong> dizolvare a Consiliului<br />
General.<br />
Consilierii generali din CGMB au atacat hotararea <strong>de</strong> guvern in instanta,<br />
actiunea acestora fiind respinsa <strong>de</strong> Curtea <strong>de</strong> Apel <strong>Bucuresti</strong> care a consi<strong>de</strong>rat ca<br />
dizolvarea organului <strong>de</strong>liberativ este temeinica si legala. Dupa in<strong>de</strong>lungi tergiversari,<br />
Curtea Suprema <strong>de</strong> Justitie, admite recursul formulat <strong>de</strong> consilierii generali si<br />
anuleaza hotararea <strong>de</strong> dizolvare. In toata perioada ju<strong>de</strong>carii cauzei ca si in perioada<br />
urmatoare aceiasi consilieri generali au continuat seria fara<strong>de</strong>legilor, <strong>de</strong> data aceasta<br />
cu aplombul celor care se stiau aparati <strong>de</strong> o justitie excesiv <strong>de</strong> politizata.<br />
Rezultatul seriei impresionante <strong>de</strong> hotarari ilegale se poate rezuma astfel:<br />
contracte incheiate <strong>de</strong> sectoarele <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> fara ca acestea sa pose<strong>de</strong><br />
patrimoniu si evi<strong>de</strong>nt nici personalitate juridica ce au ca obiect bunurile aflate in<br />
domeniul privat, dar mai ales in domeniul public al municipiului, prin incheierea <strong>de</strong><br />
contracte cu SRL-uri, fara experienta si fara capital social care sa asigure<br />
recuperarea eventualelor prejudicii aduse municipalitatii, avize date pentru constructii<br />
pe domeniul public fara sa existe administrare asupra acestora si multe altele.<br />
Prin legea nr.215/23.04.2001, publicata in Monitorul Oficial nr.<br />
204/23.04.2001, a fost abrogata Legea administratiei publice locale nr. 69/1991,<br />
instituindu-se o noua reglementare in domeniul administratiei publice locale, fara a se<br />
aduce, in aparenta, fata <strong>de</strong> prece<strong>de</strong>ntul act normativ modificari semnificative, dar<br />
care prin reglementarile prevazute la capitolul V – Administratia publica a municipiului<br />
<strong>Bucuresti</strong>, constituie baza ilegalitatilor si abuzurilor facute, atat <strong>de</strong> consiliul<br />
<strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong>, ca organ <strong>de</strong>liberativ, cat si <strong>de</strong> primariile <strong>de</strong> sector.<br />
Sirul nelegalitatilor si abuzurilor au ca temei, tocmai textul <strong>de</strong> lege, o lege<br />
intrata in vigoare dupa inceperea actualului mandat.<br />
Pentru a ilustra textele din actele normative sub obladuirea carora s-au comis<br />
ilegalitatile si abuzurile, este suficient sa enumeram atributiile consiliilor locale ale<br />
sectoarelor municipiului <strong>Bucuresti</strong>, prevazute in art. 95 alin. 2 din Legea administratiei<br />
publice locale. Cel mai important text in sirul celor care “faciliteaza” abuzurile, este<br />
cel prevazut la lit. f, care reglementeaza printre atributii ale consiliilor locale ale<br />
sectoarelor – “administreaza, in conditiile legii, bunurile proprietate publica sau<br />
privata a municipiului, <strong>de</strong> pe raza sectorului, pe baza hotararii Consiliului General al<br />
<strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong>.”<br />
Codul Civil cat si Decretul nr. 54/1958 privind persoanele fizice si juridice,<br />
prevad ca ,, au capacitate <strong>de</strong> folosinta numai persoanele fizice si persoanele<br />
juridice``.<br />
Aceleasi principii sunt statuate si <strong>de</strong> art. 18 alin.1din Legea nr. 215/2001 care<br />
preve<strong>de</strong> ca “ comunele, orasele si ju<strong>de</strong>tele sunt unitati administrativ teritoriale in care<br />
se exercita autonomia locala…”, iar art.19 al aceleiasi legi stipuleaza “comunele<br />
orasele si ju<strong>de</strong>tele sunt persoane juridice <strong>de</strong> drept public acestea au patrimoniu<br />
public si capacitate juridica <strong>de</strong>plina”.<br />
Cu toate acestea, aceeasi lege prin art. 95 alin.2 lit f da posibilitate<br />
sectoarelor, fara ca acestea sa aiba personalitate juridica, sa fie titulare <strong>de</strong> drepturi si<br />
obligatii, sa incheie acte juridice pe care doar Municipiul <strong>Bucuresti</strong>, care are<br />
personalitate juridica le poate incheia.<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
14
Avand in ve<strong>de</strong>re textele mai sus mentionate putem concluziona ca cele sase<br />
sectoare ale <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> in calitate <strong>de</strong> subdiviziuni administrativ teritoriale<br />
(art.18 alin.5) nu pot avea un patrimoniu propriu si in conformitate cu Codul civil nu<br />
pot avea personalitate juridica. Lipsa personalitatii juridice atrage dupa sine<br />
imposibilitatea asumarii <strong>de</strong> catre sectoare a drepturilor si obligatiilor specifice unei<br />
persoane juridice <strong>de</strong> drept public sau privat.<br />
Calitatea <strong>de</strong> administrator al anumitor bunuri imobile sau mobile aflate in<br />
proprietatea publica a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> (domeniul public sau privat) nu da<br />
dreptul sectoarelor <strong>de</strong> a incheia acte juridice <strong>de</strong> dispozitie cu privire la aceste bunuri.<br />
Legea ca si hotararile Consiliului General care permit sectoarelor <strong>Municipiului</strong><br />
<strong>Bucuresti</strong> sa administreze anumite bunuri distinct prevazute in aceste acte normative<br />
sau administrative, stabilesc <strong>de</strong> fapt, un drept <strong>de</strong> uz in numele si pentru Municipiul<br />
<strong>Bucuresti</strong> pe care sectoarele il pot exercita in conformitate cu art. 571 Cod civil<br />
“uzuarul nu poate ceda nici inchiria dreptul sau altuia”.<br />
Insasi legea administratiei publice locale restrange dreptul <strong>de</strong> administrare pe<br />
care il pot avea sectoarele <strong>de</strong> existenta unei imputerniciri exprese date <strong>de</strong> CGMB.<br />
Aceasta reglementare, ar fi putut, in conditiile unui Consiliu General, “iubitor <strong>de</strong><br />
<strong>Bucuresti</strong> si <strong>de</strong> legalitate”, apara <strong>Bucuresti</strong>ul <strong>de</strong> abuzuri si nelegalitati, dar, asa cum<br />
am aratat mai sus, intr-o “fratie in ilegalitati” intre sectoare si Consiliul General,<br />
municipiul a fost grav pagubit, prin “ciuntirea” patrimoniului si favorizarea abuzurilor.<br />
Suntem nevoiti sa amintim, textele din legea fundamentala, in spiritul careia,<br />
ar fi trebuit redactata si adoptata legea administratiei publice locale.<br />
Astfel, in conformitate cu Constitutia Romaniei art.120 “ autoritatile<br />
administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase<br />
sunt consiliile locale alese si primarii alesi in conditiile legii”. In spiritul legii<br />
fundamentale, vine si Legea 215/2001 respectiv art. 18 alin.1 si art.19 sus citate.<br />
Art. 67 alin.1 din legea administratiei publice locale preve<strong>de</strong> ca ”primarul<br />
reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu alte autoritati publice cu persoanele fizice<br />
sau juridice romane sau straine precum si in justitie”.<br />
Iata <strong>de</strong>ci, ca in cazul <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong>, Primarul este acela care poate<br />
incheia, in numele municipalitatii , contracte care au ca obiect patrimoniul acesteia.<br />
Prin Legea nr.199/17.11.1997, Parlamentul Romaniei a ratificat Cartea<br />
Europeana a Autonomiei Locale. In conformitate cu preve<strong>de</strong>rile acestui document<br />
international prin autonomie locala se intelege “dreptul si capacitatea efectiva a<br />
administratiei publice locale <strong>de</strong> a solutiona si gestiona in cadrul legii, in nume propriu<br />
si in interesul populatiei locale a treburilor publice”.<br />
Iata <strong>de</strong>ci, ca aceasta Carte Internationala a Autonomiei Locale vorbeste <strong>de</strong><br />
autoritatile autonome care exercita administratia locala pe un anumit teritoriu in nici<br />
un caz, asa cum am precizat, sectoarele <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> nu pot fi consi<strong>de</strong>rate<br />
autoritati autonome in lipsa patrimoniului propriu si <strong>de</strong>ci a personalitatii juridice.<br />
In concluzie, din interpretarea preve<strong>de</strong>rilor legale, reiese fara echivoc faptul ca<br />
orice act juridic administrativ sau civil incheiat <strong>de</strong> sectoarele <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong><br />
prin primari sau Consiliile locale, care este <strong>de</strong> natura sa aduca atingere dreptului <strong>de</strong><br />
dispozitie al <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> poate fi consi<strong>de</strong>rat neconstitutional si profund<br />
ilegal.<br />
Orice contract sau act administrativ incheiat sau emis <strong>de</strong> primari sau consiliile<br />
locale <strong>de</strong> sector este susceptibil <strong>de</strong> nulitate absoluta si in final vor fi lipsite <strong>de</strong> efecte<br />
juridice. Este greu <strong>de</strong> calculat suma totala a <strong>de</strong>spagubirilor pe care acesti primari sau<br />
consilieri vor trebui sa o plateasca posibilor parteneri privati care au semnt contracte<br />
cu aceste autoritati.<br />
Prejudiciul imens pe care il aduc primarii si consiliile locale ale sectoarelor<br />
arogandu-si calitatea <strong>de</strong> proprietar asupra unor bunuri din patrimoniul <strong>Municipiului</strong><br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
15
<strong>Bucuresti</strong> poate fi cuantificat si in bugetul <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> si <strong>de</strong> asemenea in<br />
bugetele investitorilor privati care sunt indusi in eroare <strong>de</strong> entitatile mentionate mai<br />
sus.<br />
In aceeasi situatie se afla ministerele care compun Guvernul Romaniei si care<br />
nu pot efectua acte <strong>de</strong> dispozitie cu privire la bunurile aflate in administrarea lor fara<br />
sa aiba aceasta abilitare data prin hotarare <strong>de</strong> guvern.<br />
Cat priveste proprietatea publica a municipalitatii, <strong>de</strong>si legea nr.213/1998<br />
privind proprietate publica si regimul juridic al acesteia precizeaza ca bunurile apartin<br />
comunelor, oraselor si municipiilor, printre acestea numarandu-se si parcurile, o mare<br />
parte a parcurilor Capitalei au fost trecute prin hotarari <strong>de</strong> consiliu in administrarea<br />
sectoarelor <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong>.<br />
In mod evi<strong>de</strong>nt hotararile nu precizeaza care este <strong>de</strong>finitia actului <strong>de</strong><br />
administrare, dar este <strong>de</strong> presupus ca primarii <strong>de</strong> sector cunosc aceasta notiune<br />
macar din legislatia specifica spatiilor locative (administrator <strong>de</strong> bloc). Schimbarea<br />
<strong>de</strong>stinatiei acestor parcuri in afara <strong>de</strong> prejudiciile aduse orasului ar reprezenta o<br />
ilegalitate vadita chiar daca aceasta s-ar realiza printr-un plan urbanistic aprobat <strong>de</strong><br />
consiliul local al sectorului.<br />
Este <strong>de</strong> remarcat faptul ca nici o lege organica care trateaza aspectele<br />
patrimoniale ale unitatilor administrativ teritoriale nu face vorbire <strong>de</strong>spre consiliile<br />
locale ale sectoarelor <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong>.<br />
Evi<strong>de</strong>nta tenta politica, cu care “legiuitorul”, constituit dintr-o majoritate, este<br />
relevata si <strong>de</strong> modificarile succesive ale legii <strong>de</strong> capatai a administratie publice<br />
locale.<br />
• Pentru prima data, la numai o luna dupa adoptarea ei, in sensul ca <strong>de</strong>si textul<br />
initial preve<strong>de</strong>a pentru Municipiul <strong>Bucuresti</strong> <strong>de</strong>semnarea unui numar <strong>de</strong> 2(doi)<br />
viceprimari la Primaria <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong>, si cate un vice-primar la<br />
primariile <strong>de</strong> sector, s-a stabilit pe cale <strong>de</strong> exceptie, prin OUG nr.74/2001<br />
aprobata prin legea nr.738/2001, ca pana la organizarea viitoarelor alegeri<br />
locale in Municipiul <strong>Bucuresti</strong> vor ramane 4 vice primari, cei <strong>de</strong>semnati in baza<br />
anterioarei legi a administratiei publice locale<br />
• Prin legea bugetului <strong>de</strong> stat nr. 216/2001 s-a limitat schema <strong>de</strong> incadrare a<br />
aparatului executiv al Primariei Capitalei la maxim 700 <strong>de</strong> posturi, diminuinduse,<br />
totodata, veniturile alocate administratiei publice locale<br />
• Prin O.G. nr.80/2001 s-a redus numarul <strong>de</strong> autoturisme aflate la dispozitia<br />
Consiliului General al <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> <strong>de</strong>si Administratia publica a<br />
capitalei are un aparat <strong>de</strong> 700 <strong>de</strong> angajati, cu acestea trebuind sa se<br />
efectueze si exercitarea atributiilor <strong>de</strong> inspectie si control.<br />
• Prin legile bugetare ulterioare, s-a diminuat an <strong>de</strong> an, bugetul alocat Primariei<br />
<strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong>, lipsind Primaria Municipiul <strong>Bucuresti</strong> <strong>de</strong> fondurile<br />
necesare unei administrari eficiente si profitabile contribuabililor.<br />
• Prin legea nr. 453/2001 privind modificarea si completarea legii 50/1991<br />
privind autorizarea executarii lucrarilor <strong>de</strong> constructii s-au modificat regulile<br />
instituite privind autorizarea constructiilor pe teritoriul <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong>,<br />
acestea trecand in competenta primarilor <strong>de</strong> sector, pe baza aprobarii date <strong>de</strong><br />
Consiliul General la propunerea consiliilor locale ale sectoarelor, iar printr-o<br />
ordonanta(OG nr.5) adoptata pe data <strong>de</strong> 24.01.2002 autorizarea tuturor<br />
constructiilor a fost data in competenta primarilor <strong>de</strong> sector.<br />
• Prin OUG nr.206/2002 aprobata prin legea nr. 713/03.12.2001 terenurile si<br />
cladirile in care isi <strong>de</strong>sfasoara activitatea unitatile <strong>de</strong> invatamant preuniversitar<br />
<strong>de</strong> stat trec in domeniul public al <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> si in administrarea<br />
primariei Capitalei. In acelasi mod se transfera si terenurile impreuna cu<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
16
cladirile in care isi <strong>de</strong>sfasoara activitatea unitatile <strong>de</strong> invatamnat special <strong>de</strong><br />
stat.<br />
• Prin OUG nr.184/20.12.2001 toate acestea sunt transferate in administrarea<br />
consiliilor locale <strong>de</strong> sector. Si acestea nu sunt singurele acte normative si<br />
administrative ale aparatului central, prin care primarul general a fost succesiv,<br />
lipsit <strong>de</strong> instrumente, ca fonduri, patrimoniu, pentru o administrare eficienta si<br />
profitabila<br />
• Fonduri ale institutiilor <strong>de</strong> creditare internationale, cu greu obtinute prin<br />
negocieri duse <strong>de</strong> Primarul General, au fost paralizate prin ordonante <strong>de</strong><br />
urgenta ale guvernului sau prin neadoptarea <strong>de</strong> hotarari ale C.G.M.B., prin<br />
controale directionate ale Curtii <strong>de</strong> Conturi, Corpului <strong>de</strong> Control al Guvernului,<br />
etc.<br />
Municipiul <strong>Bucuresti</strong> are pe rolul instantelor ju<strong>de</strong>catoresti/jurisdictionale<br />
urmatoarele tipuri <strong>de</strong> litigii:<br />
Litigii civile :<br />
• Actiuni in revendicare : pana la aparitia Legiii nr.10/2001 privind<br />
restituirea imobilelor abuziv nationalizate in perioada 1945-1989, a<br />
existat un numar <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> mare <strong>de</strong> actiuni ju<strong>de</strong>catoresti privind<br />
obligarea <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> la restituirea in natura a imobilelor<br />
(cladiri si/sau terenuri) intrate in proprietatea statului in mod abuziv.<br />
Practica instantelor ju<strong>de</strong>catoresti a fost unitara in sensul restituirii<br />
proprietatilor confiscate, obligand Municipiul <strong>Bucuresti</strong> prin Primarul<br />
General sa lase in <strong>de</strong>plina proprietate si posesie aceste imobile. In<br />
acest mod municipalitatea a emis cca 1500 dispozitii <strong>de</strong> restituire.<br />
Odata cu intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001, care preve<strong>de</strong> restituirea<br />
imobilelor pe cale administrativa, numarul procesele in revendicare in<br />
instanta a scazut.<br />
• Actiuni in constatarea nulitatii absolute a contractelor <strong>de</strong> vanzarecumparare<br />
incheiate in baza Legii nr.112/1995.<br />
Legea nr.112/1995, a dat posibilitatea chiriasilor ce locuiau in imobilele<br />
nationalizate, sa le cumpere in conditiii avantajoase, cu in<strong>de</strong>plinirea<br />
unor conditii. Pentru a fi vandut un imobil nationalizat nu trebuia sa fie<br />
revendicat <strong>de</strong> fostul proprietar, nici in baza Legii nr.112/1995, nici pe<br />
calea unei actiuni ju<strong>de</strong>catoresti.<br />
Nein<strong>de</strong>plinirea acestei conditii a condus la inmultirea fara prece<strong>de</strong>nt a<br />
actiunilor ju<strong>de</strong>catoresti prin care fostii proprietari ai imobilelor<br />
nationalizate au solicitat constatarea nulitatii absolute a contractelor <strong>de</strong><br />
vanzare-cumparare, incheiate in baza Legii nr.112/1995. Primaria<br />
<strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> a avut calitatea <strong>de</strong> parata in aceste dosare, fiind<br />
vanzatoarea respectivelor imobile, chiar daca instrainarea a fost practiv<br />
facuta prin fostele ICRAL-uri. Solutiile instantelor ju<strong>de</strong>catoresti au fost in<br />
principal <strong>de</strong> admitere a acestor actiuni si <strong>de</strong> anulare a contractelor <strong>de</strong><br />
vanzare-cumparare.<br />
O consecinta negativa a acestor anulari <strong>de</strong> contracte a constituit-o<br />
obligarea Primariei <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> la plata valorii reactualizate a<br />
pretului platit <strong>de</strong> chiriasii - cumparatori evinsi (garantia pentru<br />
evictiune).<br />
• Actiuni in regres impotriva Ministerului Finantelor Publice.<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
17
Obligata fiind, la plata reactualizata a contractelor <strong>de</strong> vanzarecumparare<br />
anulate <strong>de</strong> instantele ju<strong>de</strong>catoresti, Primaria <strong>Municipiului</strong><br />
<strong>Bucuresti</strong> s-a vazut nevoita <strong>de</strong> a actiona in ju<strong>de</strong>cata Ministerul<br />
Finantelor Publice in ve<strong>de</strong>rea recuperarii acestor sume. Temeiul <strong>de</strong><br />
drept la constituit preve<strong>de</strong>rea clara din Legea nr.112/1995, potrivit<br />
careia Ministerul Finantelor este cel care a incasat efectiv sumele<br />
provenite din vanzarea imobilelor nationalizate.<br />
In prezent se afla cca 200 <strong>de</strong> dosare pe rolul instantelor ju<strong>de</strong>catoresti,<br />
in care municipalitatea solicita restituirea sumelor <strong>de</strong> la Ministerul<br />
Finantelor Publice.<br />
• Contestatii impotriva Dispozitiilor emise in baza Legii 10/2001.<br />
Conform Legii nr.10/2001, Primarul General al <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong><br />
emite in aplicarea acesteia dispozitii motivate <strong>de</strong> restituire ori <strong>de</strong><br />
respingere. Aceste dispozitii sunt supuse controlului ju<strong>de</strong>catoresc <strong>de</strong><br />
catre instanta la solicitarea persoanelor nemultumite. Contestatiile se<br />
solutioneaza cu celeritate la Tribunalul <strong>Bucuresti</strong>. Obiectul acestor<br />
contestatii il constituie modificarea sau anularea dispozitiei, fie in sensul<br />
restituirii in natura, fie in sensul respingerii notificarii formulate in baza<br />
Legii nr.10/2001. In prezent se afla pe rolul instantelor ju<strong>de</strong>catoresti cca<br />
500 <strong>de</strong> astfel <strong>de</strong> contestatii.<br />
• Actiuni in constatarea prescriptiei achizitive.<br />
Codul civil roman preve<strong>de</strong> ca o modalitate <strong>de</strong> dobandire a proprietatii<br />
prescriptia achizitiva (uzucapiunea) prin trecerea unei anumite perioa<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> timp si in<strong>de</strong>plinirea unor conditii privind posesia. Municipiul <strong>Bucuresti</strong><br />
s-a confruntat in acesti ani cu numeroase actiuni prin care se solicita<br />
constatarea dobandirii proprietatii prin uzucapiune asupra unor terenuri<br />
aparent fara proprietar.<br />
• Actiuni <strong>de</strong> iesire din indiviziune.<br />
Conform art.778 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a ramane in<br />
indiviziune. In acest temei, municipalitatea a fost obligata <strong>de</strong> catre<br />
instantele ju<strong>de</strong>catoresti la atribuirea unor imobile catre diferite persoane<br />
fizice sau juridice sub conditia primirii unei sulte.<br />
• Actiuni comerciale<br />
In perioada 2000-2004 municipalitatea a fost reprezentata in fata<br />
instantelor ju<strong>de</strong>catoresti in 850 cauze comerciale, dintre care s-au<br />
solutionat favorabil 190. Drept urmare, s-au castigat 7.000.000 USD si<br />
15 miliar<strong>de</strong> lei, sume intrate in bugetul municipalitatii.<br />
Litigii in contencios administrativ<br />
Legea nr.29/1990, privind contenciosul administrativ, preve<strong>de</strong> ca orice<br />
persoana fizica sau juridica poate solicita anularea unui act administrativ cand<br />
se consi<strong>de</strong>ra vatamat in drepturile sale recunoscute <strong>de</strong> lege. (art.1)<br />
Conform Legii nr.215/2001, privind administratia publica locala, Primarul<br />
General emite dispozitii, iar Consiliul General al <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> adopta<br />
hotarari. Aceste doua categoriii <strong>de</strong> acte administrative sunt supuse controlului<br />
<strong>de</strong> legalitate exercitat <strong>de</strong> prefect in baza Legii nr.215/2001 si controlului<br />
ju<strong>de</strong>catoresc in baza Legii nr.29/1990.<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
18
In intervalul 2000-2004 au fost i<strong>de</strong>ntificate 3 categorii <strong>de</strong> litigii in contenciosul<br />
administrativ :<br />
• Actiuni formulate <strong>de</strong> prefect impotriva unor dispozitii <strong>de</strong> primar general<br />
si hotarari CGMB.<br />
In exercitarea atributiilor sale, prevazute <strong>de</strong> art.135 din Legea<br />
nr.215/2001, prefectul municipiului <strong>Bucuresti</strong> a atacat in contencios<br />
administrativ un numar <strong>de</strong> cca 100 <strong>de</strong> dispozitii ale Primarului General<br />
si cateva hotarari ale Consiliului General al <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong>.<br />
Conform Legii administratiei publice locale, actele administrative<br />
atacate <strong>de</strong> Prefect sunt suspendate <strong>de</strong> drept , pana la solutionarea<br />
<strong>de</strong>finitiva si irevocabila a actiunii, fapt ce atrage blocarea unor activitati<br />
curente ale PMB, cu efecte grave asupra bunului mers al actului <strong>de</strong><br />
administratie publica.<br />
• Actiuni formulate <strong>de</strong> terti impotriva unor dispozitii <strong>de</strong> primar general si<br />
hotarari CGMB.<br />
Desi pe rolul instantelor ju<strong>de</strong>catoresti au existat incepand cu anul 2000<br />
un nr. <strong>de</strong> cca 2000 <strong>de</strong> actiuni formulate <strong>de</strong> persoane fizice sau juridice<br />
care s-au consi<strong>de</strong>rat vatamate in drepturile lor, intemeiate pe Legea nr<br />
29/1990 privind contenciosul administrativ, cea mai mare parte a<br />
acestora au fost castigate <strong>de</strong> municipalitate. Concluzia este aceea ca<br />
dispozitiile primarului general au fost emise cu respectarea preve<strong>de</strong>rilor<br />
legale.<br />
• Actiuni formulate <strong>de</strong> municipiul <strong>Bucuresti</strong> prin primarul general impotriva<br />
unor hotarari ale CGMB.<br />
Constatand grave incalcari ale legislatiei in vigoare si tehnicii legislative,<br />
prin emiterea unor acte administrative nelegale si inoportune <strong>de</strong> catre<br />
CGMB, municipiul <strong>Bucuresti</strong> prin Primarul General a atacat in<br />
contenciosul administrativ un numar <strong>de</strong> cca. 200 <strong>de</strong> hotarari ale CGMB.<br />
Numarul dosarelor aflate pe rolul instantelor incepand cu anul 2000:<br />
• 2000 - 4319 cauze noi;<br />
• 2001 - 4056 cauze noi<br />
• 2002 - 5102 cauze noi<br />
• 2003 - 5502 cauze noi<br />
• 2004 - 2130 cauze noi<br />
inregistrate pana in luna mai 2004.<br />
Aplicarea Legii nr.10/2001<br />
In evi<strong>de</strong>nta municipalitatii se afla inregistrate 40.897 notificari formulate <strong>de</strong><br />
catre persoanele indreptatite, in temeiul Legii nr.10/2001. Termenul limita<br />
pentru <strong>de</strong>punerea notificarilor a fost data <strong>de</strong> 14.02.2002, iar cel <strong>de</strong> <strong>de</strong>punere a<br />
actelor doveditoare ale dreptului <strong>de</strong> proprietate si al calitatii <strong>de</strong> mostenitor<br />
30.06.2003.<br />
• Dispozitii <strong>de</strong> restituiri in natura emise :<br />
- In anul 2001 - 214<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
19
- In anul 2002 – 519<br />
In anul 2003 s-au emis un numar total <strong>de</strong> 1665 dispozitii din care 855<br />
dispozitii <strong>de</strong> respingere 810 dispozitii <strong>de</strong> restituiri in natura<br />
In anul 2004 s-au emis in total 718 dispozitii din care 657 dispozitii <strong>de</strong><br />
respingere 61 dispozitii <strong>de</strong> restituiri in natura.<br />
Nu s-au putut solutiona un numar mai mare <strong>de</strong> notificari, intrucat<br />
acestea nu sunt complete, pe <strong>de</strong> o parte notificatorii ne<strong>de</strong>punand<br />
actele solicitate in completare, iar pe <strong>de</strong> alta parte intarzierea<br />
transmiterii relatiilor solicitate <strong>de</strong> Primaria <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong>.<br />
De asemenea, in evi<strong>de</strong>nta se mai afla si cca 19.000 completari la<br />
dosarele existente.<br />
Fata <strong>de</strong> volumul foarte mare <strong>de</strong> notificari <strong>de</strong>puse, care trebuie solutionate cu<br />
celeritate, este necesara suplimentarea corespunzatoare a posturilor din structura<br />
organizatorica a compartimentelor care aplica Legea 10/2001. De asemenea trebuie<br />
imbunatatit sistemul <strong>de</strong> salarizare al functionarilor publici care lucreaza pentru<br />
aplicarea Legii 10/2001 cat si asigurarea dotarii necesare in ve<strong>de</strong>rea unei bune<br />
functionari.<br />
Remarcam faptul ca, o parte insemnata a activitatii juridice a municipalitatii se<br />
axeaza pe aplicarea Legii nr.10/2001 precum si pe punerea in aplicare a hotararilor<br />
ju<strong>de</strong>catoresti in materia restituirii imobiliare. Exista <strong>de</strong>ci doua modalitati <strong>de</strong> restituire a<br />
imobilelor : una administrativa (avand ca temei Legea nr.10/2001) si una<br />
ju<strong>de</strong>catoreasca (in temeiul sentintelor pronuntate <strong>de</strong> instantele ju<strong>de</strong>catoresti).<br />
Consecinta restituirilor in natura a imobilelor este cu greu suportata <strong>de</strong> catre o<br />
mare parte din populatia <strong>Bucuresti</strong>ului si anume <strong>de</strong> catre chiriasi.<br />
Desi exista un act normativ care se refera la protectia chiriasilor, si anume<br />
OUG nr.40/1999 acesta nu mai poate fi aplicat in prezent, in cazul chiriasilor ale<br />
caror locuinte au fost restituite proprietarilor prin sentinte ju<strong>de</strong>catoresti.<br />
Constitutia Romaniei consacra principiul egalitii in drepturi a tuturor cetatenilor,<br />
dar actele normative aflate in vigoare discrimineaza chiriasii, creand o situatie<br />
favorabila acelora care locuiesc in imobile restituite in temeiul Legii nr.10/2001.<br />
OUG nr. 40/1999 preve<strong>de</strong> la art.2 obligatia proprietarilor, persoane fizice sau<br />
juridice <strong>de</strong> a prelungi la cererea chiriasilor, contractele <strong>de</strong> inchiriere ,pentru o<br />
perioada <strong>de</strong> 5 ani <strong>de</strong> la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante ``, adica pana la<br />
data <strong>de</strong> 8 aprilie 2004.<br />
HG nr.498/2003 prin care se aproba normele metodologice <strong>de</strong> aplicare a Legii<br />
nr.10/2001 la art 13.1 preve<strong>de</strong> ca, daca prin procedura administrativa s-a restituit in<br />
natura un imobil afectat <strong>de</strong> un contract <strong>de</strong> inchiriere, proprietarul incheie cu chiriasul<br />
un contract <strong>de</strong> inchiriere , conform procedurii prevazute <strong>de</strong> OUG 40/1999 ,, termenul<br />
<strong>de</strong> 5 ani curgand <strong>de</strong> la data <strong>de</strong>ciziei <strong>de</strong> restituire in natura``.<br />
Iata, <strong>de</strong>ci ca persoanele care au calitatea <strong>de</strong> chiriasi in imobilele restituite prin<br />
sentinte ju<strong>de</strong>catoresti vor fi evacuate <strong>de</strong> catre proprietari intrucat in data <strong>de</strong><br />
8.04.2004 expira termenul <strong>de</strong> « protectie » acordat <strong>de</strong> catre legiuitor.<br />
Se impune <strong>de</strong>ci cu preca<strong>de</strong>re adoptarea unor solutii <strong>de</strong> natura a proteja cu<br />
a<strong>de</strong>varat aceasta categorie, prin construirea <strong>de</strong> catre ANL (care dispune atat <strong>de</strong><br />
mijloace financiare cat si <strong>de</strong> terenuri pe care le administreaza) a unor ansambluri <strong>de</strong><br />
locuinte <strong>de</strong>stinate chiriasilor din imobilele restituite in natura, cu atat mai mult cu cat<br />
aceasta este si va fi o mare problema sociala.<br />
Propuneri <strong>de</strong> modificari legislative care sa asigure<br />
1. intarirea autoritatii institutiei Primarului General<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
20
2. limitarea cazurilor in care CGMB sa poata adopta hotarari fara raportul<br />
compartimentelor <strong>de</strong> specialitate<br />
3. preve<strong>de</strong>rea explicita ca prin actele administrative adoptate <strong>de</strong> autoritatea<br />
<strong>de</strong>liberativa (CGMB) sa nu poata impiedica exercitarea atributiilor recunoscute<br />
<strong>de</strong> lege autoritatii executive<br />
4. recunoasterea explicita a dreptului primarului <strong>de</strong> a sesiza instanta <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>cata<br />
atunci cand se adopta hotarari cu incalcarea preve<strong>de</strong>rilor legale, conferindu-i<br />
acestuia accesul neingradit la justitie<br />
5. dreptul primarului <strong>de</strong> a emite acte normative <strong>de</strong> stabilire si sanctionare a<br />
contraventiilor, ca o finalitate a dispozitiilor normative, obligatorii pentru<br />
locuitorii unitatii administrativ-teritoriale<br />
6. preve<strong>de</strong>rea explicita prin care anumite activitati care sunt <strong>de</strong> interes municipal<br />
sa nu mai poata fi divizate <strong>de</strong> catre CGMB (exemplu : administrare patrimoniu<br />
imobiliar, strazi, parcuri, etc).<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
21
Sfera <strong>de</strong> aplicabilitate a programelor si proiectelor<br />
I. Reabilitare, reconstructie si revitalizare urbana in <strong>Bucuresti</strong><br />
Municipiul <strong>Bucuresti</strong> dispune <strong>de</strong> rezerve importante <strong>de</strong> potential, dar starea<br />
generala este, insa, <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> a corespun<strong>de</strong> exigentelor <strong>de</strong> ordin tehnic, economic,<br />
ecologic, estetic, cultural etc., impuse <strong>de</strong> politica <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare <strong>de</strong> tip european.<br />
Pier<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> potential ca urmare a amanarii <strong>de</strong>ciziei <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare nu numai ca<br />
produce efecte negative imediate dar induce pe termen mediu si lung pier<strong>de</strong>ri<br />
enorme, solicita costuri tot mai mari, accentueaza inelasticitatea la schimbare, cu<br />
rezonanta in intreg sistemul economic si in conditiile <strong>de</strong> viata ale zonei. De<br />
asemenea, insuficienta cadrului legislativ, institutional si comportamental influenteaza<br />
negativ relansarea unei activitati eficiente.<br />
Totodata, pozitia <strong>de</strong> capitala si aceea <strong>de</strong> prima poarta a relatiilor cu Europa si<br />
cu intreaga lume amplifica exigentele pentru pastrarea valorilor nationale.<br />
Întreaga <strong>de</strong>zvoltare urbanistica trebuie abordata nu <strong>de</strong> pe pozitia unei capitale<br />
marginase, izolate <strong>de</strong> lumea postindustriala. Fara o strategie coerenta menita sa<br />
metamorfozeze capitala tarii, municipiul <strong>Bucuresti</strong> nu va putea <strong>de</strong>veni cu a<strong>de</strong>varat o<br />
capitala in zona Europei centrale si <strong>de</strong> est.<br />
Reabilitarea Urbana si Influenta acesteia asupra Calitatii Vietii<br />
Distingem in cadrul orasului <strong>Bucuresti</strong>, in principal, trei tipuri <strong>de</strong> zone in care<br />
se impune implementarea unor strategii si operatiuni <strong>de</strong> reabilitare urbana:<br />
1. Zonele istorice (zonele construite protejate) – <strong>de</strong>cazute / <strong>de</strong>gradate ;<br />
2. Zonele urbane <strong>de</strong>structurate ;<br />
3. Zonele <strong>de</strong> locuinte colective.<br />
Analizele situatiei existente evi<strong>de</strong>ntiaza, pe langa disfunctionalitatile complexe<br />
concentrate in aceste zone, un ridicat potential <strong>de</strong> valorificare si <strong>de</strong>zvoltare a<br />
acestora. Prin fixarea unor obiective strategice si <strong>de</strong>rularea unor programe <strong>de</strong> actiuni<br />
in scopul revitalizarii, reabilitarii si reconstructiei urbane a acestor zone,<br />
municipalitatea va lansa parteneriate public – private in scopul valorificarii<br />
oportunitatilor <strong>de</strong> afaceri si ridicarii bunastarii bucurestenilor.<br />
Reabilitarea Zonelor Construite Protejate<br />
Zona Centrului Istoric<br />
Caracteristica pentru zonele construite protejate este Zona Centrului Istoric.<br />
Zona Centrului Istoric ocupa o suprafata <strong>de</strong> aproximativ 50 ha, in centrul geografic al<br />
orasului si este amplasata in perimetrul cuprins intre:<br />
• bd. Elisabeta – la nord<br />
• str. Hristo Botev – la est<br />
• bd. Corneliu Coposu şi Splaiul In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei – la sud<br />
• Calea Victoriei – la vest.<br />
Caracterul specific al zonei centrului istoric rezultă din valoarea sa ca<br />
rezervaţie <strong>de</strong> arhitectură. Această valoare trebuie păstrată şi promovata la nivelul<br />
<strong>de</strong>zvoltării oraşului ca viitoare capitală in cadrul Uniunii Europene. Programele <strong>de</strong><br />
succes din domeniul <strong>de</strong>zvoltării zonelor centrale cu valoare <strong>de</strong> patrimoniu din Europa<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
22
ealizează legături intre turism, conservarea patrimoniului istoric, muzee, activităţi<br />
tradiţionale, artă, resurse naturale şi alte elemente <strong>de</strong> interes pentru a crea<br />
parteneriate puternice in scopul conservării, imbunătăţirii, promovării şi gestionării<br />
acestor resurse ce nu pot fi inlocuite.<br />
- situatia existenta<br />
Zona si-a pastrat caracterul si aspectul, cu multe cladiri <strong>de</strong> importanta arhitecturala si<br />
istorica, incluzand cladiri publice, biserici si locuinte.<br />
In Zona Istorica sunt in jur <strong>de</strong> 520 cladiri, din care 38% sunt inregistrate ca fiind<br />
semnificative arhitectural. Functiunile dominante sunt financiar-bancare si<br />
comerciale: Banca Nationala si sediile diverselor banci comerciale sunt localizate in<br />
partea <strong>de</strong> N – V a acestei supafete, magazinele in S – V, iar locuintele in toata partea<br />
<strong>de</strong> sud. Mare parte din aceste cladiri sunt proprietatea Municipalitatii.<br />
Fondul construit are o valoare tehnica inegala, cu multe constructii in stare<br />
mediocra, <strong>de</strong>gradate, sustinute <strong>de</strong> o infrastructura edilitara care necesita imbunatatiri.<br />
Zona este foarte bogata in valori <strong>de</strong> patrimoniu urbanistic si cultural, care<br />
confera i<strong>de</strong>ntitate si prestigiu orasului - numeroase constructii cu valoare<br />
arhitecturala, istorica si ambientala, care <strong>de</strong>tin un puternic potential turistic si<br />
economic, valorificat in prezent doar partial.<br />
Terenurile si constructiile apartin domeniului public sau privat. Zona<br />
beneficiaza <strong>de</strong> studii si proiecte <strong>de</strong>ja elaborate si <strong>de</strong> programe <strong>de</strong> finantare a<br />
interventiilor in ve<strong>de</strong>rea reabilitarii infrastructurii tehnico-edilitare.<br />
Foarte important este faptul ca exista un interes si o vointa politica a edililor<br />
orasului, clar exprimate, pentru <strong>de</strong>zvoltarea acestei zone.<br />
In perioada 2000-2002 Primaria <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong>, a <strong>de</strong>rulat impreuna cu<br />
U.N.D.P. (Programul <strong>de</strong> Dezvoltare al Natiunilor Unite) un proiect numit “Un<br />
<strong>Bucuresti</strong> Frumos”, care a avut urmatoarele obiective :<br />
- Sa pregateasca, sa califice si sa angajeze temporar tineri adulti iesiti din<br />
caminele <strong>de</strong> copii, in ve<strong>de</strong>rea integrarii lor sociale ;<br />
- Sa contribuie la revitalizarea Centrului istoric al <strong>Bucuresti</strong>ului, prin<br />
refacerea fata<strong>de</strong>lor cu semnificatie arhitectonica <strong>de</strong>osebita si a pavajului<br />
strazilor din aceasta zona.<br />
Au fost efectuate lucrari <strong>de</strong> reparatii in valoare <strong>de</strong> peste 1 mil. USD dupa cum<br />
urmeaza :<br />
- lucrari <strong>de</strong> reparatii la : Gradinita nr. 54 si la Scoala nr. 66 in valoare <strong>de</strong><br />
31.717 UDS, la Casa <strong>de</strong> Casatorii a sectorului 3 in valoare <strong>de</strong> 217.665<br />
USD ;<br />
- pavari <strong>de</strong> strazile:Covaci, Selari si Gabroveni in valoare <strong>de</strong> 118.377 USD<br />
- restaurari <strong>de</strong> fata<strong>de</strong> la urmatoarele imobile : Franceza 56, Franceza 54,<br />
Halelor 3, Halelor 15, Halelor 17, Franceza 60 in valoare <strong>de</strong> 103.155 USD.<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
23
- obiective urbanistice propuse<br />
Studiul elaborat <strong>de</strong> municipalitate se bazează pe situaţia actuala din zona centrului<br />
istoric şi pe tendinţele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a pieţei imobiliare din Bucureşti. Direcţiile<br />
propuse <strong>de</strong> acţiune iau in consi<strong>de</strong>rare experienţe similare din oraşe din Europa<br />
centrală şi <strong>de</strong> est (Lublin in Polonia şi Vilnius in Lituania). In plus, ele pornesc <strong>de</strong> la<br />
premiza că un program coerent <strong>de</strong> revitalizare a zonei trebuie sustinut prin<br />
formularea unor politici specifice şi prin facilitarea şi coordonarea acţiunilor celorlalţi<br />
actori importanţi in proces – comunitate, sector privat, agenţii guvernamentale,<br />
agenţii internaţionale.<br />
Politicile specifice sunt politicile sectoriale <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, politici zonale, controlul<br />
<strong>de</strong>zvoltarii si promovarea centrului istoric.<br />
Politici sectoriale <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare:<br />
‣ politica utilităţilor şi serviciilor publice<br />
Este prioritara pentru municipalitate, fiind consi<strong>de</strong>rata un catalizator al <strong>de</strong>zvoltarii<br />
care <strong>de</strong>termina capacitarea interesului sectorului privat.<br />
Politica formulată in această direcţie se referă la:<br />
• Asigurarea capacităţilor reţelelor edilitare in concordanţă cu cererea<br />
consumatorilor.<br />
• Asigurarea coordonării, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al graficului <strong>de</strong> realizare, intre<br />
investiţiile in infrastructură şi reabilitarea fondului construit.<br />
‣ politica <strong>de</strong> investiţii<br />
‣ politica <strong>de</strong> trafic<br />
‣ politica <strong>de</strong> chirii<br />
‣ politica mediului urban<br />
‣ politica <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare instituţională<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re instituţional, există trei ipoteze <strong>de</strong> organizare a cadrului <strong>de</strong><br />
gestionare a operaţiunilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare/revitalizare:<br />
• Ipoteza 1 – Primăria, singură, este implicată in managementul<br />
operaţiunilor, iar sectorul privat operează pe baze comerciale zona, in<br />
concordanţă cu obligaţii contractuale precizate.<br />
• Ipoteza 2 – Primăria, in parteneriat cu sectorul privat, realizează<br />
managementul operaţiunilor.<br />
• Ipoteza 3 – Transformarea unei direcţii din primărie intr-o societate<br />
comercială având consiliul drept unic acţionar.<br />
Modul <strong>de</strong> abordare al <strong>de</strong>zvoltarii institutionale va fi <strong>de</strong>cis <strong>de</strong> noul Consiliu General al<br />
<strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong>.<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
24
Politici zonale:<br />
Din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al formulării unor politici <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare pe arii <strong>de</strong> intervenţie,<br />
Zona Centrului Istoric este structurată astfel:<br />
• Zona 1 – zonă cu caracter prepon<strong>de</strong>rent comercial, situată <strong>de</strong>-a lungul străzii<br />
Lipscani, intre str. Smârdan şi bd I.C.Brătianu;<br />
• Zona 2 – zonă <strong>de</strong> birouri, <strong>de</strong>-a lungul bd. Elisabeta şi Carol;<br />
• Zona 3 – zonă <strong>de</strong> birouri – centrul financiar;<br />
• Zonele 4 şi 5 – <strong>de</strong>zvoltări <strong>de</strong> birouri, <strong>de</strong>-a lungul Splaiului In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei;<br />
• Zona 6 – birouri in zona străzii Hristo Botev şi Căii Moşilor;<br />
• Zonele 7, 8 şi 9 – cu caracter prepon<strong>de</strong>rent <strong>de</strong> recreere, cultură, agrement;<br />
• Zona 10 – cu caracter rezi<strong>de</strong>nţial;<br />
• O zonă <strong>de</strong> culoar comercial, <strong>de</strong>-a lungul arterelor majore <strong>de</strong> circulaţie şi al<br />
străzilor cu caracter comercial.<br />
Pe fiecare arie in parte, politicile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare trebuie să conducă la conservarea<br />
caracterului esenţial, la renovarea fondului construit existent şi să stimuleze investiţii<br />
şi localizarea acelor funcţiuni/activităţi ce-i conferă locului specificitate şi valoare:<br />
Aceste obiective au <strong>de</strong>terminat inceperea proiectului <strong>de</strong> reabilitare a zonei<br />
istorice a <strong>Bucuresti</strong>ului, cu o valoare totala a investitiei <strong>de</strong> 9,5 MEURO, din<br />
care: 8,0 MEURO – credit BERD<br />
1,5 MEURO – alocatie buget local<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
25
Implementarea proiectului se estimeaza a se face pana la sfarsitul anului 2006.<br />
Proiectul <strong>de</strong> reabilitare a zonei istorice are ca scop refacerea climatului <strong>de</strong><br />
odinioara (dar cu facilitati mo<strong>de</strong>rne), stimuland activitatile economice si sociale si<br />
conservarea unei parti importante din mostenirea arheologica si arhitecturala a<br />
<strong>Bucuresti</strong>ului si inclu<strong>de</strong> :<br />
- actualizarea Master Planului pentru Zona Istorica<br />
- <strong>de</strong>zvoltarea unui Plan Detaliat pentru Aria Pilot continand strazile ce<br />
trebuie restaurate in cadrul acestui Proiect<br />
- <strong>de</strong>zvoltarea unei Strategii <strong>de</strong> Restaurare.<br />
- proiectarea si supervizarea lucrarilor necesare restaurarii utilitatilor si<br />
strazilor precum si pietonalizarea.<br />
Componenta principala a proiectului consta in reabilitarea si extin<strong>de</strong>rea<br />
retelelor <strong>de</strong>:<br />
- apa si canalizare<br />
- gaz metan<br />
- electricitate<br />
- telefonie<br />
- pasaje pietonale<br />
- iluminat stradal<br />
Vor fi reabilitate si amenajate arterele <strong>de</strong> circulatie publica din zona si<br />
pavimentele. Se vor transforma si amenaja in mod a<strong>de</strong>cvat unele artere carosabile in<br />
pietonale concomitent cu realizarea unui parcaj subteran in zona.<br />
Scopul general este “impulsionarea” restaurarii in zona si stimularea<br />
investitiilor <strong>de</strong> catre proprietarii publici si privati in mo<strong>de</strong>rnizarea cladirilor. Zona va<br />
<strong>de</strong>veni mult mai atractiva atat pentru locuitori cat si pentru vizitatori si va facilita<br />
<strong>de</strong>zvoltarea suplimentara a magazinelor specializate, restaurantelor, cafenelelor,<br />
turism, divertisment si a altor activitati economice.<br />
La terminarea implementarii proiectului, urmatoarele strazi vor fi <strong>de</strong>stinate<br />
strict traficului pietonal :<br />
- Lipscani<br />
- Stavropoleos<br />
- Bacani<br />
- Hanul cu tei<br />
- Franceza<br />
- Blanari<br />
- Pictor Tonitza<br />
- Patrascu Voda<br />
Proiectul preve<strong>de</strong> si amenajarea citorva parkinguri <strong>de</strong> suprafata care sa<br />
absoarba interdictiile <strong>de</strong> circulatie auto pe strazile <strong>de</strong> mai sus.<br />
Aceste parkinguri vor fi amplasate pe terenurile virane adiacente unor strazi, dintre<br />
care exemplificam:<br />
- Sfanta Vineri – 300 locuri parcare<br />
- Caldarari – 140 locuri parcare<br />
- Gabroveni – 200 locuri parcare<br />
- Toma Caragiu – 300 locuri parcare.<br />
Program <strong>de</strong> Dezvoltare a <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucuresti</strong> 2000-2008<br />
26