Finalizarea proiectului de reabilitare a staţiei de epurare Arad

PROIECT FINANŢAT DE
UNIUNEA EUROPEANĂ
FINALIZAREA
PROIECTULUI DE
REABILITARE A
STAŢIEI DE EPURARE
ARAD

CUPRINS
1. Interviu
2. Unde?
3. Ce?
4. Cine?
5. Cum?
6. Obiective îndeplinite
7. Lecţii învăţate

1.INTERVIU
I: D-le preşedinte, am observat o implicare activă a instituţiei
pe care o reprezentaţi în proiectele judeţului. Unul dintre acestea
este noua Staţie de epurare, care va fi inaugurată în luna
octombrie. Care este opinia dumneavoastră legată de acest
proiect?
NI: Consiliul Judeţean a fost întotdeauna de partea investiţiilor
care asigură modernizarea şi creşterea nivelului de trai în judeţul
nostru. În acest caz, Consiliul Judeţean Arad este şi acţionar majoritar
al Regiei Autonome Apă Canal Arad şi a asigurat garanţia
finanţării a 25% din valoarea proiectului, împrumutul BERD
fiind în valoare de 4,5 Milioane Euro. Staţia de Epurare din Arad
aniversează 42 de ani de existentă. Suntem mândri să spunem
că, din 2010, staţia de epurare s-a aliniat la normele europene,
iar Aradul a devenit un oraş modern, un oraş mai curat. De
asemenea, Muresul a devenit mai curat prin această investiţie,
I n t e r v i u c u
D-l Nicolae Iotcu
preşedintele Consiliului Judeţean
Arad
I: Într-adevăr, un proiect care le va imbunanati practic nivelul de confort
la peste jumătate din locuitorii judeţului este un proiect important
pentru judeţul nostru. Ce planuri pentru 2010 -2011 aveţi?
N.I.: Judeţul Arad are în derulare o serie de proiecte mari, realizate
într-un context mai larg, desprins din necesitatea dezvoltării echilibrate
a judeţului nostru. Am demarat mai multe lucrări de amploare, care
vor pune în valoare toate zonele din judeţul Arad. Astfel, am început
lucrările de modernizare a Drumului Judeţean 708 Julita-Madrigesti,
investiţie care va face legătură directă, peste Munţii Zarandului, între
Valea Muresului şi Valea Crişului Alb. Dincolo de faptul că legăm cele
două mari culoare rutiere ale judeţului nostru, traseul noului drum
judeţean va pune în valoare şi localităţile din imediată lui vecinătate,
contribuind astfel la dezvoltarea economică, turistică şi culturală a
acestei zone. Prin urmare, Munţii Zarandului nu vor mai reprezenta o
barieră naturală pe relaţia nord-sud a judeţului nostru din punct de vedere
rutier. La fel vom proceda şi în cazul râului Mureş, cu podul rutier
pe care-l vom construi la Pecica. O altă investiţie majoră pe care o vom
începe, iată, chiar în acest an şi care va lega bazinul Secusiugiului de
zona Pecica-Nadlac, facilitând accesul direct al cetăţenilor şi agenţilor
economici de aici. Adăugăm viitoarea Autostradă Arad-Timişoara, care
va contribui, la rându-i, la dezvoltarea judeţului Arad, mai ales prin
această legătură rutieră modernă cu spaţiul occidental.
ştiindu-se că apele tratate se deversează în Mureş.
I:Aveţi şi alte planuri pentru Arad, în ceea ce priveşte investiţiile
în amonte şi mă refer aici la sistemele de canalizare şi alimentare
cu apă?
NI: Da. Uniunea Europeană a aprobat proiectul „Extinderea şi
modernizarea infrastructurii de apă menajeră din judetul Arad”.
Este un proiect foarte important pentru judetul Arad, dacă ar
fi să menţionam doar faptul că nivelul fondurilor alocate este
de 139,5 milioane de euro, o sumă impresionantă pentru Arad.
Dorim să ridicăm standardul de confort al cetăţenilor judeţului
Arad, în special al celor din mediul rural. Este o investiţie de
anvergură, prin care dorim atât modernizarea reţelelor de apă şi
canalizare existente, cât şi extinderea acestor reţele.
I:Există anumite localităţi sau zone pe care le puteţi preciza?
NI: În prima etapă, proiectul se va implementa în localitatileAA
Arad,AA Fantanele, Curtici, Macea, Santana, Siria, Galsa,
Ghioroc, Cuvin, Minis, Paulis, Ineu, Pecica, Pancotă, Nadlac şi
Lipova. Proiectul include realizarea sau modernizarea a 368
de kilometri de reţea de canalizare, respectiv 150 de kilometri
de conducte de alimentare cu apă, iar beneficiari vor fi peste
260.000 de locuitori, adică mai mult de jumătate din populaţia
judeţului Arad. De aici şi anvergura acestui proiect.
I:Vă mulţumim şi vă felicităm pentru finalizarea unuia dintre
proiectele importante aflate pe agendă dumneavoastră de
lucru, reabilitarea staţiei de epurare.
N.I.: Mulţumesc şi doresc să îi asigur pe cetăţenii Aradului că
vom continua investiţiile actuale şi vom începe şi altele noi,
cu atât mai mult, cu cât avem depuse foarte multe proiecte în
acest sens. Suntem primul judeţ care am semnat deja contractul
privind sistemul integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul
întregului judeţ, şi avem şi un număr de opt primării care au
câştigat proiecte de finanţare europeană pe Măsură 3.2.2.,
însumând peste 20 de milioane de euro. Una peste alta, atragerea
de investiţii guvernamentale şi de fonduri europene înspre
judeţul nostru va rămâne şi pentru următorii doi ani preocuparea
noastră principală.
4

I: D-le Gheorghe Bănăţean, sunteţi directorul general al Companiei
de Apă Arad, ce înseamnă pentru compania pe care o
conduceţi finalizarea acestui proiect?
GB: În octombrie 2010, avem plăcerea să anunţăm oficial finalizarea
lucrărilor la Staţia de Epurare din Arad, un pas mare pentru
arădeni în primul rând dar şi pentru CAA Arad care intră în rândul
companiilor de apă moderne din Europa.
Prin noua staţie de epurare cu nămol activ, nitrificare, denitrificare
şi îndepărtarea biologică a fosforului, Aradul se aliniază directivei
Uniunii Europene în ceea ce priveşte apele uzate urbane
pentru zone sensibile.
I: Cum s-au derulat lucrările pe parcursul perioadei de investiţii
şi cum s-a realizat trecerea de la vechea staţie la tehnologia
noii staţii de epurare?
GB: Încă de la început, proiectul a fost conceput astfel încât, pe
parcursul investiţiilor să beneficiem de noile facilităţi instalate.
Din 2009, prima linie de epurare a fost inaugurată, apele uzate
fiind transferate către linia respectivă. Chiar dacă proiectul se
inaugurează în 2010, compania de apă şi oraşul Arad a beneficiat
de noile facilităţi încă de acum 1 an.
I: Cum vedeţi astăzi - după aproape -10 ani diferenţele între
vechea staţie de epurare şi noua investiţie? Tehnologic vorbind.
GB: Diferenţele există. În primul rând, trebuie să precizez că
o staţie de epurare, este într-un fel ”invizibila” pentru public.
Oamenii nu îşi pun multe întrebări legate unde ajunge apa
menajeră care pleacă de la casele lor în sistemul de canalizare.
Şi, ca să revenim la diferenţe, o diferenţă majoră, de fapt cea mai
importantă, este legată de calitatea apei tratate. Noile investiţii
asigură reducerea masivă a poluării, apa rezultată fiind curată şi
inofensivă pentru flora şi fauna râului Mureş. Vizitatorii noii staţii
de epurare, care au trecut prin întregul proces, au rămas chiar
surprinşi de faptul că, la deversare, apa este limpede şi curată.
O altă diferenţă este capacitatea staţiei de epurare. Astăzi Staţia
de Epurare are o capacitate de tratare de 85.000 de m3 zilnic.
Această înseamnă o încărcare de 50% dacă tratează doar apa
rezultată din canalizarea oraşului Arad. Surplusul de capacitate
este foarte important pentru noi, pentru că ne asigură flexibilitate
şi includerea celorlalte localităţi din jurul Aradului şi nu
numai în sistemul de alimentare cu apa şi canalizare. Totodată,
există soluţii asigurate pentru includerea zonelor industriale în
sistem.
I: Spuneaţi mai înainte de posibilitatea includerii altor localităţi
sau zone în ceea ce priveşte alimentarea cu apă şi canalizare.
Există proiecte în derulare legate de aceste obiective?
GB: Da. Este vorba de proiectul „Extinderea şi modernizarea
infrastructurii de apă menajeră din judetul Arad” un proiect
finanţat de Uniunea Europeană. În plus avem şi alte proiecte
finanţate prin Banca Mondială.
După cum ştiţi deja, pe lângă cele 3 cartiere (Gai, Bujac, Sanicolaul
Mic) unde Municipalitatea realizează reţele de canalizare
cu fonduri de la Banca Mondială, în toate celelalte zone este
necesară intervenţia pentru înlocuirea reţelelor degradate.
Intervenţia însă nu se va face oricum, se implementeza un
sistem revoluţionar de lucrări fără şanţuri, pentru a nu se strica
lucrările de asfaltare de curând finalizate. Este o tehnologie nouă,
lucrări de reabilitare fără şanţ deschis.
I n t e r v i u c u
D-l Gheorghe
Bănăţean
directorul CAA Arad
I: D-le Bănăţean, vă mulţumim pentru interviu, iar în final, ce le
comunicaţi aradenilor, alimentarea cu apă şi canalizarea fiind un
aspect care îi priveşte pe fiecare dintre ei ?
GB: Într-adevăr sistemele de apă şi canalizare reprezintă ” infrastructura
lichida”a unui oraş. Obiectivele companiei de Apă Arad sunt două, confortul
maxim al aradenilor şi un mediu curat. Astfel, facem tot ce ne stă
în putinţă şi chiar mai mult că să îndeplinim cu succes cele două obiective.
Iar reabilitarea staţiei de epurare înseamnă un pas mare înainte
pentru un mediu mai curat.
5

2.UNDE?
Judeţul Arad este amplasat în partea de vest
a României, având o populaţie de aproximativ
480,000 persoane şi se învecinează la vest
cu Ungaria, la nord cu judeţul Bihor, la est cu
judeţul Hunedoara şi în sud cu judeţul Timiş.
Oraşul Arad este principalul oraş al judeţului
Arad având o populaţie de aproximativ 190,000
de persoane.
Judeţul Arad este traversat de râul Mureş, care
curge prin Ungaria şi deversează în râul Tisza,
care mai apoi deversează în Dunăre şi mai departe
în Marea Neagră.
Are o suprafaţă de 17.455 ha şi include zona
îndiguită a Mureşului; este o zonă inundabilă (o
inundaţie la fiecare trei ani) situată între digurile
construite pe fiecare parte a râului şi între
terasele înalte ale aceluiaşi râu.
Lunca Mureşului Inferior este un ecosistem tipic
de zonă umedă cu ape curgătoare şi stătătoare,
cu păduri aluviale, galerii de sălcii şi plopi,
precum şi zăvoaie şi şleauri de câmpie, important
loc de cuibărire şi pasaj pentru cca. 200 de
specii de pasări, multe dintre ele fiind sub un
regim strict de protecţie pe plan internaţional.
Una din zonele protejate ale Aradului este Parcul
Natural Lunca Mureşului care se întinde de
la Arad pâna la graniţa maghiară , de-a lungul
râului Mureş.
6

Aradul are o istorie dinamică şi în ceea ce
priveşte economia.
Pe parcursul secolelor XIX şi XX, Aradul s-a
afirmat ca unul dintre cele mai importante
centre economice din regiune. În acest sens
semnificativă este evaluarea făcută în anul 1937,
potrivit căreia, raportat la activitatea celor 4001
societăţi comerciale, oraşul a fost considerat
drept cel mai puternic centru economic din Transilvania
şi al patrulea din România. În atingerea
acestui statut au conlucrat factori precum poziţia
geografică a oraşului, la intersecţia unor drumuri
comerciale de maximă importanţă, şi diversitatea
etnică şi religioasă a locuitorilor săi. Aceiaşi
factori fac şi astăzi din Arad, unul dintre cele mai
prospere şi dinamice oraşe din România.
Oraşul are în prezent o populaţie de aproximativ
190.000 locuitori, plus o bază industrială care
are aproximativ echivalentul unei populaţii de
40.000- 50.000 de locuitori echivalenţi în termeni
de încărcare poluantă.
Decizia pentru reabilitarea staţiei de epurare a
oraşului Arad a fost legată atât de mediu, respectiv
alinierea la normele europene şi asigurarea
unui climat curat în ceea ce priveşte apele uzate
dar şi o decizie de interes economic, ţinând cont
de dezvoltarea parcurilor industriale şi a noilor
zone rezidenţiale, alimentatori ai sistemului de
canalizare al oraşului.
7

3.CE?
Râul Mureş de la podul Traian din Arad până în oraşul Szeged din Ungaria constituie subiectul
condiţiilor speciale convenite între Ungaria şi România printr-un acord trans - frontalier, care a
fost în operare de câţiva ani. Caracteristicile convenite de ambele părţi sunt că deversările în
râu trebuie să satisfacă cele mai stricte standarde exprimate în Standardul Românesc NTPA 001,
şi anume parametrii de îndepărtare a nutrienţilor. Efluentul de la Staţia de Epurare deversat în
Mureş trebuie să satisfacă indicatorii pentru ape sensibile.
Apa care este folosită atât de către populaţie cât şi de către industrie este colectată de sistemul
de canalizare al oraşului după care este direcţionată în Staţia de Epurare a oraşului Arad în vederea
tratării. După tratare este deversată în emisar, adică în răul Mureş.
Aradenii folosesc în medie 800.000 m3 de apă pe lună,. Racordarea la sistemul de canalizare
este de 75-80%. O mare parte din această apă folosită este tratată în Staţia de Epurare care
deserveşte oraşul Arad iar după tratare este deversată în râul Mureş.
Staţia de Epurare din oraşul Arad a fost construită în 1968 şi a cuprins doar treaptă mecanică cu
decantare primară. Staţia a fost moderinzata în 1984 cu treaptă biologică, cuprinzând bazinele
de aerare cu nămol activ, decantoarele secundare şi staţia de pompare a nămolului de recirculare.
8

În 1998-1999 o parte a “Liniei apelor uzate” a fost reabilitată: incluzând stăvilarele de intrare, măsurarea debitului
de intrare, staţia de pompare principală, tratarea biologică cu aeratoare de fund cu bule fine, pompele pentru
nămol în exces şi pompele de recirculare. Această reabilitare a fost finanţată de Agenţia Daneză de cooperare
pentru mediu în Estul Europei şi de Consiliul Judeţean Arad.
Aradul a continuat să primească sprijinul DANCEE, Cooperaţia Daneză de Mediu în Estul Europei şi al Agenţiei
Daneze de Protecţie a Mediului. Aplicaţia ISPA pentru acest proiect a fost întocmită de către firmă de consultanţă
Daneză Niras Consulting Engineers în colaborare cu firmă de consultanţă COWI în anul 2000, firmă care a fost
angajată de DANCEE. Această aplicaţie a fost trimisă spre aprobare la Comunitatea Europeană în Iulie 2000.
Finanţare a proiectului a fost aprobată prin memorandumul de finanţare, semnat în 15.02.2001 de către Comisia
Europeană şi în data de 01.06.2001 de către Guvernul României.
Pentru ca această staţie să devină mult mai performanţă şi pentru a-i mări capacitatea, ea a fost reabilitată prin
intermediul Măsurii ISPA 2000/RO/16/P/PE/011 aReabilitarea Facilităţilor de tratare a apelor uzate pentru
protejarea râului Mureş, localizată în Arad, judeţul Arad” , a cărei valoare este de 16.374.644,00 milioane de Euro
din care 75% din contribuţie ISPA iar 25% cofinanţare prin împrumut BERD făcut de CAA şi garantat de Consiliul
Judeţean Arad.
Asistenţa Tehnică şi supervizarea Măsurii ISPA a fost asigurată de către firma de Consultanţă Project Management
Ltd.
Lucrările de proiectare şi reabilitare a Staţiei de Epurare au fost efectuate de către Consorţiul Bamag-Tahal.
În cadrului proiectului de reabilitare finanţat din fonduri ISPA Staţia de Epurare din Arad a fost construită ca o staţie de
epurare cu nămol activ, cu încărcare mică, cu nitrificare, denitrificare şi îndepărtarea biologică a fosforului pentru a se
conformă directivei apelor uzate urbane pentru zone sensibile a Uniunii Europene şi normativelor Româneşti. 0 Debitul proiectat
al Staţiei de Epurare reabilitată este de 84,300 m3/zi. La efectuarea proiectului preliminar strategia a fost aceea de a
utiliza pe cât a fost posibil structurile existente pentru o eficienţă maximă şi pentru a obţine capacitatea procesului necesară
pentru a îndeplini cerinţele viitoare ale oraşului în cadrul investiţiei disponibile a aplicaţiei ISPA.
Astăzi, după finalizarea proiectului (octombrie 2010), Aradul beneficiază de o Staţie de Epurare adusă la stadarde europene,
cu o mulţime de beneficii pentru arădeni, dintre care cele mai importante sunt:
1-calitatea apei deversate din Staţia de Epurare în râul Mureş se încadrează în limitele prevăzute de standardele român
eşti şi cele cerute de Uniunea Europeană;
2- un mediu mai puţin poluat pentru ecosistemul din apa râului Mureş;
3-râul Mureş mai curat, propice înotului şi pescuitului;
4-capacitatea noii Staţii de Epurare permite racordarea tuturor locuitorilor oraşului Arad şi a întregii industrii
precum şi racordarea localităţilor limitrofe la reţeaua de canalizare.
5-inspectarea reţelelor de canalizare şi reducerea infiltraţiilor
6-certitudinea populaţiei ca apa uzată din oraşul Arad este tratată corespunzător şi astfel mediul este mai curat
9

4.CINE?
10
Compania de Apa Arad
În perioada anilor 1880 - 1889 se realizau primele
alimentări cu apă a mai multor localităţi din ţară,
printre care: Sinaia, Botoşani, Brăila, Turnu Severin,
Piatra Neamţ, Târgu Ocna şi Cluj, în 1889
punându-se în funcţiune alimentarea cu apă a
municipiului Arad.
Aradul cunoaşte un ritm ascendent de dezvoltare
în perioada anilor 1890 - 1900, moment în care
edilii oraşului hotărăsc să înfiinţeze un sistem
centralizat de alimentare cu apă. Lucrările sunt
executate de un antreprenor englez - firma Hugs
& Lancaster în perioada 1894 - 1896.
Astfel în data de 15 noiembrie 1896 se pune în
funcţiune alimentarea cu apă şi canalizare A
orasului Arad.
Primul sistem de alimentare cu apă în anul 1896,
avea:
-un front de captare din 2 puţuri săpate la 40 m;
-bazinul de sedimentare primară şi 4 filtre (8 x 3m)
cu nisip cuarţos;
-un debit zilnic de 2100 mc / zi;
-Înmagazinări de 300 mc în Turnul de apă (34 m
înălţime) şi 400 mc la Uzina 1 (Str. Ineului);
-34 de km reţele de apă şi 60 - 70 case racordate
iniţial.
Compania de Apă Arad înfiinţată în august 2005
prin transformarea Regiei de Apă Canal în societate
comercială este operatorul regional care
continuă astăzi prestarea acestui serviciu de apă şi
canalizare în municipiul Arad şi într-o mare parte
din judeţul Arad, urmărind-uşi cu stricteţe misiunea:
aceea de a satisface cerinţele Aradului în
ceea ce priveşte asigurarea cantitativă şi calitativă
a serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare, de
a îmbunătăţi prin inovaţie şi profesionalism serviciile
oferite şi de a fi responsabilă pentru conservarea
şi protecţia mediului.
În implementarea Măsurii ISPA au fost implicate
pe lângă Beneficiarul Final care este CAA
următoarele instituţii dintre care amintim.

Consiliul Judeţean Arad
Consiliul Judeţean Arad, care este si actionar al
Companiei de Apă Arad, a avut un rol determinant
in cadrul acestui proiect. In primul rand prin garantarea
împrumutului BERD făcut de CAA, care
reprezintă 25% din valoarea măsurii ISPA. În al doilea
rând este vorba de asistenţa continuă şi sprijinul
pentru finalizarea cu succes a acestui proiect.
BERD
Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare – banca care a cofinanţat Măsura ISPA printr-un împrumut
acordat Companiei dd e Apă Arad.
Delegatia UE
Înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, până în 2007 a fost reprezentanta UE în România
pentru proiectele finanţate de către aceasta.
Ministerul Finanţelor Publice reprezentat prin:
AM EX ISPA
Autoritatea de Management Ex ISPA – responsabilă pentru managementul general şi coordonarea operaţiunilor
aferente măsurilor ISPA ce continuă după data aderării României la Uniunea Europeană ca măsuri aprobate în baza
Regulamentului nr. 1164/1994, denumite în continuare măsuri ex-ISPA.
OPCP
Autoritate de plată – autoritatea sau organismul responsabil cu certificarea declaraţiilor de cheltuieli pentru care se
solicită plăţi din Fondul de Coeziune .
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Responsabil cu respectarea normativelor de mediu în implementarea proiectelor.
Ministerul Integrării Europene
A fost primul organism care s-a ocupat de implementarea Măsurilor ISPA în România.
Uniunea Europeană
Organsimul care aprobă finanţările din fonduri comunitare.
11

5.CUM?
DESCRIEREA GENERALĂ A PROIECTULUI
Treapta mecanica
- Lucrările de la intrarea în staţie si Staţia de Pompare de
Intrare care a fost reabilitată pentru ape pluviale;
- Reabilitarea bazinului de retenţie plus linia de returnare a
apei pluviale;
- Noua Staţie de Pompare de Intrare;
- Camera grătarelor
- Deznisipatorul cuplat cu separatorul de grăsimi
- Facilităţi pentru spălarea nisipului si a materialelor reţinute
pe grătare împreuna cu suflantele pentru deznisipator;
- Camera de măsurare a debitului
Treapta biologica
- Camera de distribuţie nr. 1 către bazinele anaerobe
- Bazinele anaerobe (de defosforizare)
- Bazine anoxice (de denitrificare)
- Bazinele de aerare si pompele de recirculare a nămolului
- Reabilitarea suflantelor HV turbo existente
- Camera de distribuţie nr. 2 către decantoarele secundare
- Decantoarele secundare
Tratarea namolului
- Staţia de Pompare apa de spălare
- Staţia de Pompare nămol recirculat
- Staţia de Pompare nămol în exces
- Staţia de deshidratare nămol
- Zona de depozitare nămol
Alimentare cu energie electrica
- Alimentarea cu energie electrică din staţiile Bujac şi Teba (cu
sistem AAR)
Sistem SCADA
12

DESCRIEREA DETALIATĂ A PROIECTULUI
Proiectul de lucrări cuprinde treapta de tratare mecanică, tratarea biologică, tratarea şi deshidratarea
nămolului şi are ca scop reducerea indicatorilor de deversare în râul Mureş, creşterea capacităţii de
tratare şi rezultatul acestuia este un emisar mai curat care se încadrează în limitele “zonelor sensibile”.
Apa uzată brută colectată din sistemul de canalizare intră în staţie printr-o conductă cu diametrul de
2000 mm, după care din camera de distribuţie de la intrare poate fi dirijată pe două linii. Aceste linii
conţin fiecare câte un grătar rar cu interspaţii de 100 mm şi un grătar des cu interspaţii de 15 mm,
care au fost păstrate în cadrul noii staţii reabilitate. După aceste grătare este instalat un deversor care
deviază apa uzată în noua staţie de pompare ape uzate. Acesta este astfel dimensionat încât să permită
tratarea unui debit de ape uzate de 84.300 m3/zi.
Apa pluvială, care trece peste pragul deversor trece prin deznisipatorul existent si liniile de deznisipare
folosite ca şi canale de dirijare a apei spre staţia de pompare ape pluviale care este vechea Staţie de
Pompare de Intrare. Deznisipatorul a fost reabilitat iar podurile şi pompele acestuia au fost dezafectate.
Staţiei de pompare de intrare folosita ca şi Staţie de pompare ape pluviale a fost de asemenea reabilitata.
Două din pompele Flygt existente au fost menţinute şi sunt folosite ca şi pompe de ape pluviale, în
plus au fost achiziţionate şi instalate două pompe noi.
Apa pluvială este deversată pe bazinul de retenţie care este reabilitat, prevăzut cu două compartimente,
în primul compartiment reţinându-se primul val poluant care mai apoi este returnat în staţie în
vederea tratării. La refularea conductelor de ape pluviale s-au realizat structuri de deversare. De asemenea
la deversarea în canalul Mureşel este instalat un prag deversor.
Apa uzată brută este condusă spre noua staţie de pompare ape uzate, echipată cu cinci pompe din care
patru sunt in operare şi una este de rezervă .
După staţia de pompare principală este camera grătarelor prevăzută cu trei grătare dese cu curăţare
automată şi cu containere pentru materialul grosier reţinut pe grătare.
Deznisipatorul cuplat cu separatorul de grăsimi preia apa care iese de la grătare şi are rolul de
îndepărta nisipul şi grăsimile din apa uzată. Este prevăzut cu două linii duble care sunt echipate cu poduri
si pompe pentru nisip precum şi cu sistem de aerare pentru îndepărtarea grăsimilor. Pentru separarea
grăsimilor sunt prevăzute două suflante din care una este în operare şi una de rezervă .
13

DESCRIEREA DETALIATĂ A PROIECTULUI
Debitul este măsurat cu ajutorul unui debitmetru ultrasonic după care este distribuit de o cameră nouă
de distribuţie pe cele două bazine anaerobe (de defosforizare) echipate cu mixere pentru a nu lăsa
nămolul să se depună. În bazinele anaerobe intră apa uzată şi nămolul recirculat unde în condiţii anaerobe
are loc îndepărtarea biologică a fosforului.
Bazinele anaerobe au fost construite în decantoarele primare vechi care au fost folosite ca şi cofraje
pentru structurile noi. De aici apa uzată amestecată cu nămolul recirculat intră în cele două bazine anoxice
echipate de asemenea cu mixere unde în condiţii anaerobe are loc îndepărtarea biologică a azotului.
Totodată are loc o recirculare a apei uzate care iese din bazinele de aerare pentru a putea fi efectuată
denitrificarea. Acestea au fost construite în vechile decantoare primare care au fost folosite de asemenea
ca şi cofraje pentru structurile noi.
Apa uzată din care au fost îndepărtaţi nutrienţii intră în bazinele de aerare unde în prezenţa bacteriilor
aerobe are loc îndepărtarea substanţei organice din apă. Aerul necesar este furnizat de suflantele HV
Turbo care au fost modificate pentru noile volume mărite ale bazinelor de aerare.
Camera de distribuţie de la ieşirea din bazinele de aerare a fost modificată pentru a permite o distribuţie
cât mai echilibrata a debitului pe cele patru decantoare secundare.
S-a construit un nou decantor secundar, de aceleaşi dimensiuni şi capacitate cu celelalte trei decantoare
secundare, iar echipamentul uzat din Decantorul secundar nr. 2 a fost înlocuit. Nămolul din decantoarele
secundare este recirculat iar debitul de recirculare este reglat automat prin intermediul sistemului
SCADA cu ajutorul unor vane amplasate pe conductele de evacuare nămol din decantoarele secundare.
Staţia de pompare nămol recirculat şi în exces actuală este echipată cu 2 pompe noi şi trei pompe vechi.
Pentru nămolul în exces s-a construit o nouă staţie de pompare cuplata cu camera de distribuţie nr.1,
echipată cu trei pompe din care două sunt pentru operare şi una de rezervă.
Nămolul în exces este deshidratat prin adăugare de polimer în noua clădire de deshidratare prevăzută
cu două linii de deshidratare din care una este în operare şi una de rezervă.
Fiecare linie de deshidratare are cate o staţie de dozare polimer si filtre presă cu benzi. Nămolul deshidratat
este depozitat în depozitul de nămol care are o capacitate de stocare pentru 6-8 luni. In prezent se
analizează folosirea acestuia ca si îngrăşământ în agricultură.
14

6.OBIECTIVE
ÎNDEPLINITE

Lucrările de reabilitare
au fost concepute
pentru a crea
următoarele efecte:
1. Creşterea capacităţii pentru tratarea apelor
uzate menajere şi industriale din întregul oraş
şi localităţile limitrofe, ducând la ridicarea confortului
locuitorilor oraşului, iar pe viitor se va
putea realiză racordarea tuturor zonelor din
oraş la sistemul de canalizare pentru o tratare
corespunzătoare.
2. Prin mărirea numărului de racorduri casnice
şi industriale la sistemul de canalizare va creşte
încărcarea influentului Staţiei de Epurare care va
putea fi tratat în mod corespunzător astfel încât
efluentul să se încadreze în limitele prevăzute de
normativele româneşti NTPA 001/2002 şi directiva
CE 91/271/EEC.
3. Proiectul duce la îmbunătăţirea calităţii apei
râului Mureş conform ultimelor standarde europene,
apa putând fi folosită pentru activităţi
recreative şi
sportive, pentru pescăriile situate în aval de Staţia
de Epurare şi va fi un mediu mai puţin poluat pentru
ecosistemul râului Mureş.
4. Se preconizează folosirea în agricultura a
nămolul rezultat în urmă procesului de tratare
5. Implicarea industriilor care nu sunt
racordate în prezent la sistemul de canalizare
pentru conectarea acestora şi tratarea corepunzatoare
a apelor uzate.
6. Au fost realizate studii asupra sistemului de canalizare
pentru a găsi punctele slabe ale acestuia
în vederea reducerea infiltraţiilor şi a racordurilor
încrucişate de ape pluviale. În vederea efectuării
acestor studii CAA Arad a primit asistentă tehnică
din partea consultanţei şi a fost folosit echipamentul
de inspecţie pentru canale CCTV.
ÎNAINTE DUPĂ
17

7.Lecţii învăţate
Elaborarea şi implementarea unui proiect de
asemenea dimensiuni presupun eforturi considerabile,
interes din partea tuturor factorilor
implicaţi, alocarea de resurse umane şi financiare
corespunzătoare, dar şi riscuri inerente ce decurg
fie dintr-un management defectuos, fie din
situaţii neprevăzute care se ivesc pe parcursul
implementării.
Şi în cazul nostru au existat aspecte pozitive şi
negative. Referindu-ne la cele dintâi, putem
spune că un lucru important pe care l-am învăţat
în toţi aceşti ani a fost cum să lucrăm într-o
echipă, unde oamenii, pe lângă faptul că au
pregătiri şi calificări diferite, unii dintre ei fiind
la început de drum, alţii având deja o vechime
relevantă.
Dar colaborând permanent, arătându-ne deschişi
şi toleranţă, am reuşit să găsim soluţii şi să
trecem peste obstacolele apărute. Şi alte aspecte
esenţiale au fost munca susţinută, perseverenţa,
dorinţa de a finaliza cu bine acest proiect important
pentru oraşul nostru.
Colaborarea cu firma de asistenţă tehnică, prin
transferul de cunoştinţe şi instruirile organizate,
a permis membrilor Unităţii de Implementare a
Proiectului să îşi sporească cunoştinţele tehnice şi
administrative, întărind capacitatea de implementare
a unor proiecte similare la nivelul autorităţii
locale.
În ceea ce priveşte aspectele negative, trebuie
menţionate în primul rând problemele legate
de execuţia lucrărilor – întârzieri, resurse insuficiente,
documente de slabă calitate, pentru a
continua cu reacţia lentă a unor factori de decizie
în rezolvarea situaţiilor urgente, etc.
18

Editor: Compania de Apă Arad ,Project Management Limited
Data publicării: Octombrie 2010
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
Sezizari şi reclamaţii: ispa@mfinante.ro
Consiliul Judeţean Arad
Adresa: Arad, Str. Corneliu Coposu,
nr. 22, cod postal 310003
Telefon: 0357-731100
Fax: 0357-731280
Email: consiliu@cjarad.ro
www.cjarad.ro
Compania de Apă Arad
ARAD Str. SABIN DRĂGOI Nr. 2-4
Tel. +40-257-270843; +40-257-270849;
Fax. +40-257-270981
E-mail: apacanal@caarad.ro
Ministerul Finanţelor Publice reprezentat prin:
AM EX ISPA
Adresa: Str. Mircea Vodă 44,
Intrarea C, Sector 3,
Bucureşti, România
Tel: +021 302 53 00
Fax : +021 302 53 37
Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE
Bucureşti, Romania
B-dul Mircea Vodă,Nr.44
Intrarea B,Sector 3
Cod Postal 030664
Tel. +40(0) 21 3265555
Fax. +40(0) 21 3268730
Pentru sesizări şi comentarii:
ispa@mfinante.ro
Project Management Ltd
Project Office Statia de Epurare
Cod Poştal 310059
Arad Romania
Calea Bodrogului nr. 5-7
Tel.: +40 (0) 257 210463
Fax: +40 (0) 257 210462
E-mail: tom.comerford@pmg.ie
Internet: http://www.pmg.ie
BAMAG - TAHAL - Consortium