Vedere duhovniceasca – Calugar aghiorit anonim - Ortodoxie sau ...

primi fiecare după virtutile sale. Acelasi lucru vrea să-l spună si prin: "Mai mult decât cei
de aproape ai tăi", ca si când ar spune cineva mai simplu astfel: "Pe unul îl unge
Dumnezeu în această viată cu untdelemnul bucuriei mult, pe altul putin, pe fiecare după
nevointele sale, după virtutile sale si după smerenia sa. Si prin aceasta înstiintează pe
fiecare să înteleagă în ce cer este înscris numele lui, adică ce slavă va primi când va pleca
din această viată. Fiecare dintre acestia cunoaste că sufletul lor a gustat din acest
untdelemn al bucuriei, din semnul despre care voi vorbi mai jos.
Inainte de a gusta omul în chip tainic în sufletul lui si în chip simtit, într-un fel anume, în
inima lui acest untdelemn al bucuriei dumnezeiesti, este greoi în priceperea celor
dumnezeiesti, este acru si amar în cele duhovnicesti, este greoi în ceea ce priveste
lucrurile bine plăcute lui Dumnezeu si are inima lui rece. Rece atât fată de Dumnezeu, cât
si fată de sfinti. Si precum atunci când mănâncă cineva mâncâre fără untdelemn, i se pare
mâncarea fără gust, iar după ce îi pune untdelemn i se pare gustoasă si o potfeste mai
mult, tot asa si omul acela care nu a fost uns în sufletul lui cu untdelemnul bucuriei este
rece si greoi la cuvântul lui Dumnezeu. De aceea sunt multi astfel de oameni în lume,
care sunt greoi la ascultarea cuvântului lui Dumnezeu si la post, care este prima poruncă a
lui Dumnezeu, prin care toti Sfintii au bineplăcut în fata lui Dumnezeu. Atât de mult se
îngreuiază unii la ascultarea cuvântului lui Dumnezeu si la post, neprimind să postească
atunci când le spune cineva să postească, ca si când le-ar pune în spate un sac plin cu
nisip sau cu plumb. Si nu stiu cum de au uitat cuvântul acela al Domnului, care spune:
"Căci jugul meu este bun si sarcina mea este usoară".
Dar aceasta li se întâmplă,-pe drept, acelora deoarece nu au în inima lor Harul lui
Dumnezeu. De aceea se tulbură si îi îngreuiază mult lucrarea poruncilor dumnezeiesti.
Dar cel care s-a silit pe sine mai întâi spre împlinirea cuvântului lui Dumnezeu (căci de la
Sfântul Ioan Botezătorul, împărătia cerurilor se ia cu forta, cei ce se silesc o dobândesc),
si a fost gata să se piardă pe sine pentru iubirea lui Dumnezeu, pentru care pricină,
salvându-si sufletul său, a primit în suflet Harul lui Dumnezeu si în inima lui untdelemnul
bucuriei, pe care o numim arvună a împărătiei, adică a primit în sufletul său pe Duhul
Sfânt, acela este gata să asculte si să împlinească cuvântul lui Dumnezeu. Primeste cu
căldură poruncile lui Dumnezeu. Este neobosit si râvnitor în cele duhovnicesti. Este
astfel, deoarece, sufletul lui a gustat din Harul lui Dumnezeu si inima lui a gustat din
untdelemnul bucuriei, care a luminat, a linistit si a îndulcit atât simturile lui lăuntrice,
adică cele dinlăuntrul trupului său, cât si simturile sufletului. De aceea un astfel de om
este numai bucurie, numai lumină este pe fata inimii sale si pe cea a trupului.
Acesta este întelesul cuvintelor: "în untdelemn se va lumina fata", sau în altă parte:
"Inima bucuroasă face să strălucească fata". Deoarece, spune-mi, un om care se
înfrânează foarte mult si străluceste de bucurie duhovnicească si veselie, care izvorăsc
din sufletul lui, fiind postitor de mâncărurile si băuturile pământesti, cum am spus, cum
este judecat de inima ta si de cugetul tău? Oare nu ti se pare că aceasta s-a făcut lui de
către Harul lui Dumnezeu si de mângâierea Sfântului Duh?
Da! Acesta este adevărul. Deoarece, dacă cineva care este stăpânit de zavistie si de