Vedere duhovniceasca – Calugar aghiorit anonim - Ortodoxie sau ...

Preotul curat si vrednic, atunci când vine la sfântul jertfelnic pentru a jertfi pe Fiul lui
Dumnezeu Dum nezeului Ceresc si Tatălui Acestuia, adică aninci când merge la Sfântul
Altar pentru a săvârsi Dumnezeiasca Liturghie, atunci îl înconjoară în număr mare,
nevăzut, îngerii dumnezeiesti netrupesti care îl slujesc în timpul întregii Liturghii cu
multă evlavie. Deoarece sfintii îngeri slujesc pe preot în timpul Dumnezeiestii Liturghii,
căci ei singuri nu pot săvârsi Dumnezeiasca Liturghie fără preot. Deoarece în timpul
Dumnezeiestii Liturghii îngerii au lucrare de care diaconi slujesc si ajută pe preot la
Dumnezeiasca Liturghie, dar ei însisi, singuri, nu pot săvârsi Dumnezeiasca Liturghie
fără preot. Iar preotul este asemenea unui om mare, cu înaltă vrednicie, al împăratuiui, în
timp ce îngerii sunt asemenea ostasilor si slujitorilor împăratului.
Slava unui împărat pământesc sunt conducătorii de osti si ostasii. Slava lui Hristos, a
împăratului împăratilor si a Domnului domnilor, este preotia si îngerii Acestuia.
Când spunem că preotia este înaintea îngerilor în fata lui Hristos, este precum
conducătorii de osti au întâietate la împăratul pământesc fată de ostasii săi. Atunci când
împăratul pământesc dă putere si vreun însemn împărătesc unui conducător, sunt cinstiti
prin aceasta toti oamenii care se află în ascultarea lui. La fel si împăratul ceresc, dacă a
pecetluit preotia cu slava Sa, a cinstit si a slăvit preotia mai presus decât orice slavă
îngerească si decât orice cinste îngerească.
Preotul a fost cinstit si este cinstit de Biserică, adică de cresrinii buni si evlaviosi, ca si
când ar fi cinstit de către acestia Insusi Hristos. Deoarece preotul, în Dumnezeiasca
Liturghie, este chip si în locul persoanei (anti-prosopon) lui Hristos. Cel care îl cinsteste
pe preot si are evlavie la acesta, cinsteste si are evlavie fată de Hristos însusi. Iar cel care
necinsteste pe preot necinsteste pe Hristos însusi.
Si precum un om cu vrednicie înaltă al unui împărat pământesc, când merge la împărat,
merge cu curaj, si întâlnind pe împărat îi face plecăciune cu bucurie si îl îmbrătisează
bucurându-se, după aceea, asezându-se, vorbeste împreună cu prietenul său împăratul
gură către gură, ureche către ureche, ochi câtre ochi, dragoste către dragoste, precum ar
vorbi doi frati după trup care se iu besc mult. Si niciodată nu se întâmplă conducătorului
de osti să se adreseze împăratului, iar împăratul să nu-l as culte cu atentie. După cum,
iarăsi, niciodată nu se întâmplă ca împăratul să se adreseze conducătorului de osti si
conducătorul de osti să nu-l asculte cu mare atentie " si să-i răspundă: "Da! Da! împărate!
Asa să fie; asa să fie", precum spune: "Fie voia ta, precum în cer asa si pe pământ".
Văzând slujitorii si soldatii împăratului că acesta îi dă atâta cinste si îi arată atâta iubire
prietenului său, conducătorului de osti, si acestia vor avea încă mai multă evlavie fată de
împăratul. Mai mult, văzând cum îl îmbrătisează pe conducătorul de osti si cum acesta stă
de vorbă despre cum să sporească si să întărească slava împăratului până la marginile
pământului, îl ascultă si îl cinstesc si au si mai multă evlavie pentru el.
De aceea, asadar, au evlavie dumnezeiestii îngeri fată de preot si îl cinstesc. Deoarece
preotul vorbeste fără teamă cu împăratul tuturor, Iisus Hristos, la care îngerii nu
îndrăznesc să privească, cinstind măretia slavei Lui si neputând să-si vadă strălucirea
dumnezeiască si nespusă a fetei Sale. Preotul vrednic vorbeste împreună cu Hristos Insusi