Vedere duhovniceasca â Calugar aghiorit anonim - Ortodoxie sau ...
Vedere duhovniceasca â Calugar aghiorit anonim - Ortodoxie sau ... Vedere duhovniceasca â Calugar aghiorit anonim - Ortodoxie sau ...
aprind oare în ziua aceea măruntaiele lui, văzând în scrisoare numele dragi si preadulci ale părintilor sau ale fratilor lui? Nu oftează din adâncul sufletului lui amintindu-si de rudele sale? Nu strigă cât poate înlăuntrul său, închipuindu-si pe prietenii săi si tara lui? Si dacă, Doamne, aceasta se întâmplă cu omul trupesc, cu cât mai mult se va întâmpla omului duhovnicesc, când Tu, Dumnezeul si Tatăl nostru ceresc ne cercetezi în sărăcăciosul si vrednicul de milă exil al nostru, cu harul dumnezeiestilor Tale arătări, vedenii si vederi, ca si cu niste scrisori adevărate? Deoarece, Doamne, o dată ce harul acestor dumnezeiesti arătări îsi vor lăsa pecetea lor în chip de neînteles în inima vreunui credincios rob al Tău, Harul Tău dumnezeiesc face ca inima aceea să se aprindă de focul iubirii Tale si să fiarbă din pricina lacrimilor fierbinti, dorind să întălnească priviriie Tale tămăduitoare, când în chip deosebit, în ziua aceea, ochii mintii privesc spre Tine, Dumnezeule preadulce si Tată ceresc. Dar, Doamne, Doamne, caută din cer, din sfântul locas al nespusei slavei Tale si priveste la fata smeritei mele inimi, cum, rănită fiind de preadulcea, mie, săgeată a iubirii Tale dumnezeiesti si duhovnicesti, s-a topit precum lumânarea de ceară la apropierea de căldură, din pricina prea multei sfinte evlavii din clipa în care i s-a arătat vederea Ta dumnezeiască si i s-a dat această vedenie dumnezeiască precum o scrisoare cerească, care fiind desfăcută si citită de cugetul meu, smeritul meu suflet s-a lipit de îndată de Tine. Deoarece era însetat de Tine precum era însetat si sufletul blândului David, sfântul Tău prooroc. Deoarece acest dumnezeiesc David, proorocul Tău, Doamne, al cărui suflet era atât de însetat de Tine din pricina dumnezeiestilor Tale arătări, vedenii si descoperiri, pe care i le-ai arătat de-a lungul timpului, în diferite împrejurări, nu a mai putut niciodată, atât cât a trăit în această lume, să-si astâmpere setea de Tine, înainte de a veni la Tine, înainte de a bea din apa răcoroasă si odihnitoare de suflet a dulcei împărtăsiri si împreună petreceri cu Tine. De aceea, năpustindu-se ca un pui de leu din adâncul sufletului său, cerea să Te vadă fată către fată pe Tine, Stăpânul si Dumnezeul lui, spunând, Doamne: "Precum doreste cerbul izvoarele apelor, asa Te doreste sufletul meu pe Tine Dumnezeule. însetat este sufletul meu de Dumnezeu Cel puternic, Cel viu. Când voi putea să văd fata Dumnezeului meu?" La fel cu acesta, Doamne, pătimind si sărăcăciosul meu suflet, suferă de setea de Tine, care, precum văd, putin căte putin ajunge să cuprindă toate cele dinlăuntru ale mele si nu mă părăseste până când nu vine acea binecuvântată clipă a plecării mele din această lume si înainte de a veni la Tine, preadulcele meu Stăpân si Dumnezeu. Dacă mă iubesti, Doamne (lucru de care sunt sigur că asa este), să se întâmple acest lucru cu mine mai repede, pentru ca si sufletul meu să-si astâmpere setea mai curând. Amin. Asa să fie. Asa să fie. De la aceste semne, asadar, si de la multe altele asemenea lor sau apropiate de acestea, întelegi, iubite frate, si esti înstiintat că de la Dumnezeu a fost vedenia ta. Iar dacă nu ti se întâmplă nimic din toate acestea, după ce te-ai rugat mult pentru aceasta lui Dumnezeu din adâncul inimii tale si ai adus în fata bunătâtii Domnului toate cererile tale si toată smerenia ta, să cunosti atunci că vedenia ta a fost din partea demonilor, deoarece la vedeniile demonilor nu se petrece nimic din ceea ce am spus mai sus. Mai mult chiar, se
întâmplă lucruri contrare acestora, atunci când vedenia ta este de la diavol. Cum se întâmplă aceasta, ascultă. Dumnezeu este atotbun, iubitor de oameni, milostiv, milosârd, îndelung răbdător, curat si iubire curată. Asa fiind, doreste să fii si tu asemenea Lui în toate aceste calităti. Adică, doreste să devii si tu bun, iubitor de oameni, milostiv, milosârd, îndelung răbdător, îngăduitor, curat fată de tine si cu iubire curată fată de semenul tău. Iar diavolul este în întregime răutate si viclenie, si fiind asa, doreste să-l urmezi în răutatea si în viclenia lui. După ce ti s-a arătat vedenia, iubite frate, dacă vezi în sinele tău că se bucură sufletul tău de calitătile acestea ale lui Dumnezeu, inima ta este cuprinsă de evlavie contemplând aceste calităti ale lui Dumnezeu, si în întregime esti cuprins de o liniste nemărginită, cunoscând astfel că vedenia este de la Dumnezeu, si fiind de la Dumnezeu se veseleste sufletul tău de aceste calităti ale lui Dumnezeu si îti vine dor ceresc ca să urmezi după putintă pe Dumnezeul Cel ceresc si Tatăl în calitătile Lui. Deoarece atunci, doresti să faci ceea ce bucură pe Dumnezeul si pe părintele tău. Iar dacă, după ce ti s-a arătat vedenia, nu se bucură sufletul tău de calitătile lui Dumnezeu si nici nu este cuprinsă inima ta de evlavie în fata acestor calităti ale lui Dumnezeu, nici nu-ti vine dorintă aprinsă duhovnicească să urmezi după putintă pe Dumnezeul Cel ceresc si Tatăl în calitătile Lui, să cunosti că vedenia ta este de la diavoli. Atunci când vedenia ta este de la rătăcire, dacă cercetezi cu multă atentie adâncurile stării tale sufletesti si trupesti, vei vedea că întru ascuns, foarte tainic, cu multă acoperire, înclină spre însusirile diavolului si spre voia lui, toată dorinta diavolului rătâcirii fiind de a te aduce, putin câte putin, fără să simti, la voia lui. Si precum un om, care îti toarnă apă, pe sub paie, nu simti când curge apa si udă paiele, la fel se întâmplă si cu tine, umilule, dacă nu esti cu multă luare aminte. Tot asa, iubite frate, să încerci cu multă exactitate, prin rugăciunea ta tainică, orice fel de gând care-ti vine din partea dreaptă ca de la Dumnezeu, si care nu stii dacă este cu adevărat de la Dumnezeu sau de la diavol. Deoarece si atunci, dacă este un gând din dreapta de la Dumnezeu, cu cât îl încerci mai mult cu durerea rugăciunii inimii, cu atât acesta străluceste mai mult înlăuntrul tău ca un mărgăritar. Si cu cât îl arzi cu si mai îndelungată si mai profundă rugăciune, pe care o faci către Hristos din adâncul fiintei tale, pentru a-l îndepărta de la tine, cu atât mai mult acesta este luminat de rugăciune si străluceste în inima ta, precum aurul curat, atunci când este trecut prin foc si bătut cu ciocanul, cu atât mai mult străluceste. Iar dacă acest gând venit din dreapta este de la demoni, de îndată ce vei voi să-l arzi cu rugăciunea inimii zdrobite va dispare din tine cu desăvârsire. Iar dacă nu va dispărea din tine cu desăvârsire, va slăbi totusi puterea lui, si astfel, putin câte putin, se va pierde cu totul. De aceea si Cuviosii părinti, când erau luptati de gândul din dreapta, îl încercau cu sfânta rugăciune, care, dacă gândul era de la Dumnezeu, îi întărea si mai mult, iar dacă era de la demoni, îl făcea să dispară dintr-o dată. Sau, în fine, dacă acest gând din dreapta venea tie la un demon si nu dispărea dintr-o dată, putin câte putin era alungat din inimă de această sfântă rugăciune a inimii. Asadar, iubite frate, când te rogi neîncetat cu această rugăciune a inimii si a trezviei, în
- Page 17 and 18: anume fel, să se frământe si să
- Page 19 and 20: pământ, inima lui este cuprinsă
- Page 21 and 22: mă", o dată ia fiecare respiratie
- Page 23 and 24: numeroasele închipuiri ale lor si
- Page 25 and 26: nesfârsit, cu strigăte si zgomote
- Page 27 and 28: spune rugăciunea în locul acela a
- Page 29 and 30: datorită curăteniei ei, si cugetu
- Page 31 and 32: Când ajungi la gradul acesta de de
- Page 33 and 34: de păcatul tău si cunoscând bine
- Page 35 and 36: fie prezent fără "Hristoase al me
- Page 37 and 38: Cuvântul al saselea Cum aceluia ca
- Page 39 and 40: hrănesc, se îndulcesc, se bucură
- Page 41 and 42: si cuget treaz, si dacă te rogi î
- Page 43 and 44: veselim într-însa". Iar Dumnezeul
- Page 45 and 46: duhovnicească, nu pe limba ta, ci
- Page 47 and 48: Rugăciune Dăruieste, Doamne, Doam
- Page 49 and 50: Iar dacă în momentele acelea în
- Page 51 and 52: si cu mai multă silintă din parte
- Page 53 and 54: Tu însă, iubite frate, dacă iube
- Page 55 and 56: Pofta cea rea a omului îsi are cui
- Page 57 and 58: precum întrece soarele pe ceilalti
- Page 59 and 60: împăratului pentru cetătile împ
- Page 61 and 62: nimeni nu putea s-o numere, din tot
- Page 63 and 64: multă, prin rugăciunea neîncetat
- Page 65 and 66: Dumnezeul meu preadulce. Intoarce f
- Page 67: Această încercare duhovnicească
- Page 71 and 72: 9. Unde există zdrobire a inimii,
- Page 73 and 74: 35. Au auzit soarecii vocea pisicii
- Page 75 and 76: 66. Ti s-a luat glasul de la nemăs
- Page 77 and 78: Atât de mare este rusinea aceea ca
- Page 79 and 80: vină, încât devine ca o săgeat
- Page 81 and 82: Această bucurie, cu care se vor bu
- Page 83 and 84: Preotul curat si vrednic, atunci c
- Page 85 and 86: lucrează în sufletul lui tainic H
- Page 87 and 88: de acolo niste fiinte îmbrăcate
- Page 89 and 90: Cugetul preotului trebuie să fie t
- Page 91 and 92: atunci, lăsând acest preot citire
- Page 93 and 94: Ce înseamnă aceasta, Doamne, ca u
- Page 95 and 96: am înteles, din vedenia pe care am
- Page 97 and 98: aceasta mireasmă precum mirul, pro
- Page 99 and 100: patima invidiei si a părerii de si
- Page 101 and 102: cunosti cât de putin în realitate
- Page 103 and 104: Vrei, o, monahule, să ametească m
- Page 105 and 106: Vrei, o, monahule, să devii tu în
- Page 107 and 108: Vrei, o, monahule, ca atunci când
- Page 109 and 110: Vrei, o, monahule, să fie atras su
- Page 111 and 112: Mântuitorul: "Vorbeste cu curaj, d
întâmplă lucruri contrare acestora, atunci când vedenia ta este de la diavol. Cum se<br />
întâmplă aceasta, ascultă.<br />
Dumnezeu este atotbun, iubitor de oameni, milostiv, milosârd, îndelung răbdător, curat si<br />
iubire curată. Asa fiind, doreste să fii si tu asemenea Lui în toate aceste calităti. Adică,<br />
doreste să devii si tu bun, iubitor de oameni, milostiv, milosârd, îndelung răbdător,<br />
îngăduitor, curat fată de tine si cu iubire curată fată de semenul tău. Iar diavolul este în<br />
întregime răutate si viclenie, si fiind asa, doreste să-l urmezi în răutatea si în viclenia lui.<br />
După ce ti s-a arătat vedenia, iubite frate, dacă vezi în sinele tău că se bucură sufletul tău<br />
de calitătile acestea ale lui Dumnezeu, inima ta este cuprinsă de evlavie contemplând<br />
aceste calităti ale lui Dumnezeu, si în întregime esti cuprins de o liniste nemărginită,<br />
cunoscând astfel că vedenia este de la Dumnezeu, si fiind de la Dumnezeu se veseleste<br />
sufletul tău de aceste calităti ale lui Dumnezeu si îti vine dor ceresc ca să urmezi după<br />
putintă pe Dumnezeul Cel ceresc si Tatăl în calitătile Lui. Deoarece atunci, doresti să faci<br />
ceea ce bucură pe Dumnezeul si pe părintele tău.<br />
Iar dacă, după ce ti s-a arătat vedenia, nu se bucură sufletul tău de calitătile lui Dumnezeu<br />
si nici nu este cuprinsă inima ta de evlavie în fata acestor calităti ale lui Dumnezeu, nici<br />
nu-ti vine dorintă aprinsă duhovnicească să urmezi după putintă pe Dumnezeul Cel ceresc<br />
si Tatăl în calitătile Lui, să cunosti că vedenia ta este de la diavoli. Atunci când vedenia ta<br />
este de la rătăcire, dacă cercetezi cu multă atentie adâncurile stării tale sufletesti si<br />
trupesti, vei vedea că întru ascuns, foarte tainic, cu multă acoperire, înclină spre însusirile<br />
diavolului si spre voia lui, toată dorinta diavolului rătâcirii fiind de a te aduce, putin câte<br />
putin, fără să simti, la voia lui. Si precum un om, care îti toarnă apă, pe sub paie, nu simti<br />
când curge apa si udă paiele, la fel se întâmplă si cu tine, umilule, dacă nu esti cu multă<br />
luare aminte.<br />
Tot asa, iubite frate, să încerci cu multă exactitate, prin rugăciunea ta tainică, orice fel de<br />
gând care-ti vine din partea dreaptă ca de la Dumnezeu, si care nu stii dacă este cu<br />
adevărat de la Dumnezeu <strong>sau</strong> de la diavol. Deoarece si atunci, dacă este un gând din<br />
dreapta de la Dumnezeu, cu cât îl încerci mai mult cu durerea rugăciunii inimii, cu atât<br />
acesta străluceste mai mult înlăuntrul tău ca un mărgăritar. Si cu cât îl arzi cu si mai<br />
îndelungată si mai profundă rugăciune, pe care o faci către Hristos din adâncul fiintei<br />
tale, pentru a-l îndepărta de la tine, cu atât mai mult acesta este luminat de rugăciune si<br />
străluceste în inima ta, precum aurul curat, atunci când este trecut prin foc si bătut cu<br />
ciocanul, cu atât mai mult străluceste. Iar dacă acest gând venit din dreapta este de la<br />
demoni, de îndată ce vei voi să-l arzi cu rugăciunea inimii zdrobite va dispare din tine cu<br />
desăvârsire. Iar dacă nu va dispărea din tine cu desăvârsire, va slăbi totusi puterea lui, si<br />
astfel, putin câte putin, se va pierde cu totul. De aceea si Cuviosii părinti, când erau<br />
luptati de gândul din dreapta, îl încercau cu sfânta rugăciune, care, dacă gândul era de la<br />
Dumnezeu, îi întărea si mai mult, iar dacă era de la demoni, îl făcea să dispară dintr-o<br />
dată. Sau, în fine, dacă acest gând din dreapta venea tie la un demon si nu dispărea dintr-o<br />
dată, putin câte putin era alungat din inimă de această sfântă rugăciune a inimii.<br />
Asadar, iubite frate, când te rogi neîncetat cu această rugăciune a inimii si a trezviei, în