Vedere duhovniceasca – Calugar aghiorit anonim - Ortodoxie sau ...

literele si care la vedere arată la fel cu celelalte monezi de aur ale regelui, nu stii sigur
dacă nu cumva are înlăuntrul ei aur înselător, dar de îndată ce o încerci cu ceva anume, cu
care se încearcă monezile de aur, atunci întelegi dacă este aur adevărat sau nu, asa cum se
arată pe dinafară. Iar când tu nu o încerci, deoarece nu ai această experientă, o arăti
altcuiva, care stii că este foarte priceput la aceasta si bun cunoscător, pentru ca să o
încerce acela si să-ti spună ce fel este moneda, dacă este bună sau amăgitoare. Dacă o
arăti unui om care nu are experientă, care nu are nici un fel de stiintă despre aceasta,
mintea ta nu va avea pace, deoarece nu stii sigur dacă ti-a spus adevărul, dacă moneda
este bună sau nu. Iar dacă păstrezi moneda amăgitoare vei avea pagubă, si nu folos.
Tot la fel, deci, să faci si cu tine, smerite frate, o foarte precisă încercare (după cum vei
auzi mai jos), si pentru vedeniile pe care le are sufletul tău, care par a fi din partea lui
Dumnezeu, dar nu stii dacă sunt cu adevărat de la Dumnezeu sau de la demoni, si din
pricina aceasta mintea ta are luptă mare si îndoială, gândindu-te să nu fie de la demoni
vedenia aceea. Deoarece demonii mai mici au obiceiul, atunci când văd pe cineva
necunoscător, să-i arate astfel de vedenii, ca fiind de la Dumnezeu, pentru a-l amăgi în
felul acesta foarte usor, încet-încet, până îl vor arunca în cel mai cumplit labirint al
amăgirii celei de nevindecat si al răutătii lor de multe feluri. Asa se va întâmpla de va
primi vedeniile arătate ca fiind din partea lui Dumnezeu, fără să le cerceteze cu multă
precizie, crezând din tot sufletul si fără discernâmânt că sunt de la Dumnezeu si i-au fost
date spre binele lui.
Tu însă, iubite frate, când vezi vreuna din aceste vedenii, să nu-i îngădui imediat, fără să
iei mai bine seama, să intre în suflet, nici să o primesti fără întârziere si fără grijă în inima
ta, crezând din suflet că este de la Dumnezeu, până când nu o încerci cu încercătorul care
nu dă gres al rugăciunii tainice a mintii sau până când nu o spui vreunui părinte purtător
de duh si lucrător al rugăciunii, pe care-l stii a fi cu experientă la acestea si care poate săti
alunge îndoiala si să te izbăvească de aceasta prin ceea ce el însusi a făptuit, a învătat si
a încercat.
Deoarece, dacă tu nu primesti imediat vedenia care ti s-a arătat, până când nu afli despre
ce este vorba, dacă vedenia arătată este de la Dumnezeu, află că nu ai până acum nici un
păcat, deoarece te temi ca nu cumva să fie aceasta de la diavol sau vreo rătăcire (de aceea
spune si fericitul Apostol: "Iubitilor, nu credeti în orice duh, ci încercati duhuriie"),
pentru că de multe ori astfel de vedenii, care par a fi din partea lui Dumnezeu, nu stii dacă
sunt cu adevărat din partea lui Dumnezeu, pentru că se întâmplă ca să fie si de la demoni
(după cum unii oameni pe din afară arată ca niste sfinti, dar pe dinăuntru sunt mai răi si
decât demonii, a căror amăgire o mustră Hristos când zice: "Vai vouă fătarnicilor");
aceasta o fac demonii înselători, pentru ca să le dai intrare liberă si necercetată în cetatea
ta, adică în sufletul tău. Si atunci, după ce intră în sufletul tău printr-o astfel de amăgire,
si dacă pun piciorul lor acolo, după ce mai întâi vor pune stăpânire si vor înrobi puterile
tale sufletesti, după aceea cu usurintă vor pune stăpânire si pe puterile tale trupesti.
Deoarece, încet-încet, vor îndepărta fata lor amăgitoare de oaie blândă si vor arăta
sufletului tău fata si sălbăticia lupului, încercând să murdărească si inima ta cu pofta cea
murdară. Vor stărui, apoi, să te arunce în lucrări vădite ale diavolului, pe care niciodată
nu le-ai fi urmat dacă vedenia ar fi fost de la Dumnezeu.