Vedere duhovniceasca – Calugar aghiorit anonim - Ortodoxie sau ...

mă", o dată ia fiecare respiratie a ta, mergi cu curaj si fără frică împotriva vrăjmasilor tăi,
care, vâzând că te îndrepti astfel spre ei, vor încerca să-ti tulbure din nou cugetul cu
nesfârsitele ispite ale gândurilor de tot felul. Si atât de tare te vor lupta, încât vei simti
aievea, pe fată, războiul înfricosător. Pentru că acesti de moni ai fricii se năpustesc asupra
ta ca niste tauri sălbatici si ca niste bivoli înfricosători, ca si când te-ar împunge cu
coarnele din toate părtile si te-ar călca în picioare.
Tu, însă, iubite frate, în clipele acelea, vino în sprijinul inimii tale cu frica lui Dumnezeu,
spunându-ti: "Acum viata mea se sfârseste, pentru că ori demonii mă vor omorî, ori că mă
voi sili cu rugăciunea până voi muri.
Dacă mă vor birui demonii si mă vor omorî, Dumnezeu va avea grijă de sufletul meu. Iar
dacă voi muri din silinta la rugăciune, Dumnezeu cu atât mai mult va odihni su fletul meu
acolo unde străluceste lumina fetei Lui, deoa rece va socoti această moarte a mea ca pe o
moarte mar tirică.
Astfel venindu-ti singur în ajutor, iubite frate, începe să spui: "Doamne Iisuse Hristoase,
Fiul lui Dumnezeu, mi luieste-mă", din adâncul sufletului tău. Spunând această rugăciune
din adâncul inimii tale, vei coborî din adâncul acesta al rugăciunii inimii într-un si mai
mare adânc al rugăciunii inimii. Si cu cât vezi mai aproape de tine peri colul demonilor,
cu atât te silesti mai mult în rugăciune. Silindu-te, silindu-ti inima în rugăciune, înaintezi
din adânc în adânc în rugăciunea inimii, până când vei ajunge la cea mai înaltă si mai
desăvârsită formă a rugăciunii neîncetate si, într-adevăr, adevărat este cuvântul pe care l-a
spus odată un părinte, când a fost întrebat cum a de prins rugăciunea. Acela a răspuns că
a învătat-o de la de moni, si un altul, iarăsi, a fost întrebat despre aceasta si a spus că a
învâtat-o de la copiii necuviinciosi, care par că spun cuvinte fără înteles, dar care nu sunt
fără înteles.
Primul, silindu-si inima la rugăciune pentru a-i alunga pe demonii care îl atacau
neîncetat, asa cum spuneam mai sus, atât de mult a înaintat în rugăciune încât a ajuns la
măsura ei desăvârsită. Si, demonii au fost cei care l-au condus la aceasta, de aceea a spus
că a învătat-o de la demoni. Iar celălalt, văzând copiii necuviinciosi, s-a temut ca nu
cumva să se murdărească inima lui de la vreo vorbă rea sau de la vreun necuviincios
cuget al inimii, de aceea si-a silit inima la rugăciune atât de tare, încât a descoperit si
acesta metoda desăvârsită a rugăciunii inimii. De aceea spun că amândoi au răspuns
corect. Noi însă să ne întoarcem la cuvântul nostru.
Asadar, iubite frate, aflând desăvârsirea rugăciunii mintii si a inimii în acest fel, sileste-ti
din nou inima la această rugăciune, până când se va întipări adânc în inima ta rugăciunea
ca pe o placă de bronz sau de piatră si până când va fi alungată toată lucrarea demonilor
fricii care te luptau atât de tare. Atunci vei vedea pe fată puterea rugăciunii, deoarece nu
numai că vor dispărea acele arătări sălbatice si înfricosătoare si chipurile lor, care nu
există de fapt, dar va si străluci în sufletul tău raza si lumina Domnului nostru Iisus
Hristos, încât după aceea vei fi plin de bucurie, plin de mângâiere, plin de desfătare
duhovnicească, lipsit de orice temere, ca si când ai fi înconjurat de prieteni dragi
nenumărati si de păzitori credinciosi. Intr-adevăr, asa stau lucrurile. Deoarece vor veni